DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

bohci/bohce

bohci/bohce (bóh-ci) sf bohci/bohce (bóh-ci) – lucri (ma multu stranji) bãgati tu-un sac di pãndzã (carti) tsi omlu poati s-u poartã cu el cãndu nchiseashti calea; lucri (ma multu ti purtari) nviliti tu-unã carti (tu pãndzã, tu-unã cutii) sh-ligati, tsi un om poati s-li poartã cu el; saclu di pãndzã (icã cumata di pãndzã maxus faptã tr-aestu lucru) tu cari omlu poati sã-sh bagã stranjili cãndu nchiseashti calea; bocci, buhce, cãnãvatsã; (fig: bohci = unã bohci tsi-ari nuntru unã cãmeashi, unã pantaloni albã, unã preaclji di pãrpodz shi unã pishtamalã; expr:
2: fã-ts bohcea sh-fudz = lja-ts tuti lucrili di-aoa sh-fudz, s-nu ti ved, du-ti la draclu)
{ro: boccea}
{fr: étoffe à envelopper; paquet}
{en: package}
ex: cu unã bohci mari sumsoarã; s-featsi bohcea mari

§ bocci/bocce (bóc-ci) sf bocci/bocce (bóc-ci) – (unã cu bohci)

§ buhce1 (buh-cé) sm buhceadz (buh-cĭádzĭ) – (unã cu bohci)

§ buhcealãchi/buh-cealãche (buh-cĭa-lắ-chi) sf buhcealãchi (buh-cĭa-lắchĭ) – tuti lucrili tsi intrã tu-unã bohci
{ro: boccealâc}
{fr: tout qui est enveloppé dans une pièce d’étoffe}
{en: all clothes included in a package}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

cicãrdisescu

cicãrdisescu (ci-cãr-di-sés-cu) (mi) vb IV cicãrdisii (ci-cãr-di-síĭ), cicãrdiseam (ci-cãr-di-seámŭ), cicãrdisitã (ci-cãr-di-sí-tã), cicãrdisiri/cicãrdisire (ci-cãr-di-sí-ri) – (di itia-a unei dureari, vrondu, sinhisi mari, etc.) fac ca un tsi glãri di minti; glãrescu di minti; nj-cher mintea; cicãnescu, ciushuescu, cictisescu, cicnescu, cihtisescu, cildisescu, cildãsescu, cilduescu, cirtuescu, ciurtuescu, cirtisescu, cirtusescu, cirtãsescu, cistisescu, tulescu, zãlsescu, shishirdisescu, shishtisescu
{ro: sminti, zăpăci, ului, buimăci}
{fr: troubler, faire perdre la tête, rendre fou, devenir (toqué, bizarre), étourdir, ahurir}
{en: drive mad, stun, daze, confuse}

§ cicãrdisit (ci-cãr-di-sítŭ) adg cicãrdisitã (ci-cãr-di-sí-tã), cicãrdisits (ci-cãr-di-sítsĭ), cicãrdisiti/cicãrdisite (ci-cãr-di-sí-ti) – tsi s-poartã ca un tsi-ari glãritã di minti; glãrit di minti; tsi-ari chirutã mintea; tsi easti dat ãn cap; cicãnit, ciushuit, cictisit, cicnit, cihtisit, cildisit, cildãsit, cilduit, ciurtuit, cirtuit, cirtisit, cirtusit, cirtãsit, cistisit, tulit, zãlsit, shishirdisit, shishtisit
{ro: smintit, zăpăcit, lovit cu leuca, uluit, buimăcit}
{fr: qui a l’esprit troublé, dérangé, toqué, étourdi, ahuri}
{en: deranged, mad, insane}
ex: ca cicãrdisit (glãrit) di minti

§ cicãrdisiri/cicãrdisire (ci-cãr-di-sí-ri) sf cicãrdisiri (ci-cãr-di-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu un cicãrdiseashti (cari s-poartã ca glãrit di minti); cicãniri, ciushuiri, cictisiri, cicniri, cihtisiri, cildi-siri, cildãsiri, cilduiri, cirtuiri, ciurtuiri, cirtisiri, cirtusiri, cirtãsiri, cistisiri, tuliri, zãlsiri, shishirdisiri, shishtisiri
{ro: acţiunea de a se zăpăci, de a se sminti, de a se ului, de a se buimăci; smintire, zăpăcire, uluire, buimăcire}
{fr: action de devenir fou, de faire perdre la tête, d’étourdir, d’ahurir; dérangement d’esprit, folie, toquade}
{en: action of driving someone crazy, of stunning, of dazing, of confusing; insanity, madness}

§ cistisescu (cis-ti-sés-cu) (mi) vb IV cistisii (cis-ti-síĭ), cistiseam (cis-ti-seámŭ), cistisitã (cis-ti-sí-tã), cistisiri/cistisire (cis-ti-sí-ri) – (unã cu cicãr-disescu)
ex: mi cistisii dinintea-a ljei

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

distimeli/distimele

distimeli/distimele (dis-ti-mé-li) sf distimelj (dis-ti-méljĭ) – cumatã di pãndzã tsi s-tsãni nduplicatã tu gepi (di bãrbats) i tu ceantã (di muljeri) sh-tu cari omlu sh-suflã narea di mixi (sh-ashteardzi fatsa di sudoari, etc.); unã cumatã di tsãsãturã (unã pishtamalã) cu cari omlu s-ashteardzi pi mãnj (fatsã, trup, etc.) dupã tsi s-aspealã shi easti ud; unã cumatã di tsãsãturã (unã pitsetã) cu cari omlu sh-ashteardzi mãnjli shi budzãli di mãcari (cãndu sta la measã); destemeli, destemeali, tistimeli, testemeli, mãndilã, shimii, shamii, civrei, ciuvre, cimber, peaticã, pishtamal, pishtamalã, pishteamal, pishchiri, pischiri, pitsetã, shirvet, shirveti; (fig: distimeli = mãndilã lai di jalj)
{ro: batistă, prosop, şervet de masă}
{fr: mouchoir, serviette de toilette (table), essuie-main}
{en: handkerchief, towel, napkin}
ex: distimeli chindisitã, stri niori arucutitã (angucitoari: curcubeulu); distimelea (mãndila)-arcatã, sã-lj tsãnã-aumbratã; s-ashtearsi la mãnã cu-unã distimeli; poartã distimeli (fig: mãndilã lai di jali) dupã soacrã-sa

§ destemeli/destemele (des-te-mé-li) sf destemelj (des-te-méljĭ) – (unã cu distimeli)

§ destemeali/destemeale (des-te-meá-li) sf destemelj (des-te-méljĭ) – (unã cu distimeli)

§ pishtamalã (pish-ta-má-lã) sf pishtamãlj (pish-ta-mắljĭ) – (unã cu distimeli)
ex: sh-nãsã va pishtamalã

§ pishtamal (pish-ta-málŭ) sn pishtamãlj (pish-ta-mắljĭ) – (unã cu distimeli)

§ pishteamal (pish-tea-málŭ) sn pishteamãlj (pish-tea-mắljĭ) – (unã cu distimeli)

§ pishchiri1/pishchire (pish-chí-ri) sf pishchiri(?) (pish-chírĭ) – (unã cu distimeli)
ex: ashteardzi-ts dzeadzitli di pishchiri (pitsetã)

§ tistimeli/tistimele (tis-ti-mé-li) sf tistimelj (tis-ti-méljĭ) – (unã cu distimeli)
ex: mi-ashtershu cu tistimelea (pitseta, shimia); sh-bãgã tistimeli (fig: mãndilã lai di jali) n cap

§ testemeli/testemele (tes-te-mé-li) sf testemelj (tes-te-méljĭ) – (unã cu distimeli)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

neci/nece

neci/nece (né-ci) sf neciuri (né-cĭurĭ) – luguria tsi u bagã oaminjlji cãndu lucreadzã (di-aradã muljerli), di mesi sh-pristi stranji, tra s-nu s-murdãripseascã; necicã, peci, poalã, mbrustelã, bistimali, pistimali, pishcimal, pishtamal, pudeauã, pudyeauã, puzgheauã, pureauã, puryeauã;
(expr: chiru necea = chiru arshinea, nu lj-easti arshini)
{ro: şorţ}
{fr: tablier}
{en: apron}
ex: aduna cireashili tu neci (poalã); sh-bãgã necea (poala) dininti; featili cu neciurli (poalili) dininti

§ necicã (nécĭ-cã) sf pl(?) – (unã cu neci)

§ peci1/pece (pé-ci) sf peci (pécĭ) – (unã cu neci)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

pitsetã

pitsetã (pi-tsé-tã) sf pitseti/pitsete (pi-tsé-ti) – lucru adrat dit unã cumatã di tsãsãturã cu cari omlu sh-ashteardzi mãnjli shi budzãli di mãcari (cãndu sta la measã); lucru adrat dit unã cumatã di tsãsãturã cu cari omlu s-ashteardzi pi mãnj, fatsã, trup, etc., dupã tsi s-aspealã, cãndu-lj suntu udi; cumatã di pãndzã tsi s-tsãni nduplicatã tu gepi (di bãrbats) i tu ceantã (di muljeri) sh-tu cari omlu sh-suflã narea di mixi (sh-ashteardzi fatsa di sudoari, etc.); pishchiri, pischiri, shirvet, shirveti, pishtamal, pishtamalã, pishteamal, ilãcã, distimeli, mãndilã, shimii, shamii, civrei, cimber, peaticã, etc.
{ro: prosop, şervet}
{fr: essuie-main, serviette de toilette, serviette de table}
{en: towel, napkin}

§ patsetã (pa-tsé-tã) sf patseti/patsete (pa-tsé-ti) – (unã cu pitsetã)
ex: ari patseti (distimelj) scumpi

§ petsetã (pe-tsé-tã) sf petseti/petsete (pe-tsé-ti) – (unã cu pitsetã)
ex: leagã-lj petseta dupã gushi tra s-nu s-chicã

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

prusopi

prusopi (pru-só-pi) sf prusochi (pru-sóchĭ) – lucru adrat dit unã cumatã di tsãsãturã cu cari omlu s-ashteardzi (pi mãnj, fatsã, trup, etc.) dupã tsi s-aspealã (sh-cãndu easti ud); pitsetã, pishchiri, pischiri, shirveti, ilãcã, pishtamal, pishtamalã, pishteamal
{ro: prosop}
{fr: serviette de toilette, essuie-main}
{en: towel}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

pumoarã

pumoarã (pu-mŭá-rã) sf pumori (pu-mórĭ) –
1: starea tu cari s-aflã lumea tsi shishirdiseashti; shishtamarã, shishtimarã, shi-shirmai, shishirdisiri, shishtisiri;
2: starea tu cari s-aflã atsel tsi easti sumnos (tsi-lj yini multu s-doarmã, tsi-l neacã somnul);
3: yis urut shi mplin di shishirmãi, tu cari mintea-a omlui easti-apitrusitã di glãrinj; apumoarã, morã
{ro: aiureală, zăpăceală, somnolenţă, coşmar}
{fr: ahurissement, désarroi, somnolence, cauchemar}
{en: bewilderment, confusion, drowsiness, nightmare}
ex: lu ncalicã pumoara (lj-yini multu s-doarmã; lu neacã somnul); cara durnjish trei sãhãts dupã prãndzu sh-tsã yini s-dornji eara, aestã nu easti somnu, easti pumoarã (atsea tsi ti fatsi s-aducheshti cã tsã easti somnu, cã hii sumnos); pisti mesi nj-angricã unã cheatrã di pumoarã (yis urut); batã-lj moartea shi pumoara (yislu-urut)

§ apumoarã (a-pu-mŭá-rã) sf apumori (a-pu-mórĭ) – (unã cu pumoarã)
ex: lj-agudi unã-apumoarã (shishtamarã)

§ morã (mó-rã) sf mori(?) (mórĭ) – yis urut shi mplin di shishirmãi, tu cari mintea-a omlui easti-apitrusitã di glãrinj; pumoarã, apumoarã
{ro: coşmar}
{fr: cauchemar}
{en: nightmare}

§ mpumor (mpu-mórŭ) (mi) vb I mpumurai (mpu-mu-ráĭ), mpumuram (mpu-mu-rámŭ), mpumuratã (mpu-mu-rá-tã), mpumurari/mpumurare (mpu-mu-rá-ri) – cihtisescu di cãtã durnjiri fac; mi scol cu caplu ciushuit di multul somnu tsi feci
{ro: se zăpăci de mult somn}
{fr: se sentir désorienté après un long sommeil}
{en: feel disoriented after a long sleep}
ex: scoalã cã ti mpumurash (cihtisish di cãt somnu ai faptã)

§ mpumurat1 (mpu-mu-rátŭ) adg mpumuratã (mpu-mu-rá-tã), mpumurats (mpu-mu-rátsĭ), mpumura-ti/mpumurate (mpu-mu-rá-ti) – tsi ihtiseashti di multu somnu
{ro: zăpăcit de mult somn}
{fr: désorienté après un long sommeil}
{en: who feels disoriented after a long sleep}
ex: easti mpumuratã (ciu-shuitã) dupã-ahãtã durnjiri

§ mpumurari/mpumurare (mpu-mu-rá-ri) sf mpumurãri (mpu-mu-rắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu omlu si mpumoarã

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn