DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti ; Zboarã: Di iutsido; (cama multi...)

acumpãr

acumpãr (a-cúm-pãrŭ) (mi) vb I acumpãrai (a-cum-pã-ráĭ), acum-pãram (a-cum-pã-rámŭ), acumpãratã (a-cum-pã-rá-tã), acumpãra-ri/acumpãrare (a-cum-pã-rá-ri) – plãtescu (dau pãradz) tra s-ljau un lucru; acumpru, ancumpãr, ancupãr, cumpru, cumpãr, cupãr; (fig:
1: acumpãr = (i) aduchescu, ascultu; (ii) pistipsescu, nvets lucri; (iii) caftu s-aflu tsi shtii, lu shpiunedz; expr:
2: acumpãr multi sh-vindu putsãni = ascultu multu shi zburãscu putsãn;
3: (om) tsi ti vindi sh-ti-acumpãrã = (om) tsi poati s-ti-arãdã cu zboarãli;
4: zboarãli li ari acumpãrati = zburashti putsãn, cu putsãni zboarã; zboarãli-lj suntu scumpi, canda-lj suntu acum-pãrati)
{ro: cumpăra}
{fr: acheter}
{en: buy}
ex: acumpãrã doi sats di pãni; ca s-acumpãrã cari di cari; acumpãrai un cal; preftul lu-acumpãrã (fig: aduchi) cãts pãradz fatsi; acumpãrai (fig: aduchii) tuti cãti li zbura; acumpãrã-l (fig: caftã s-vedz, mutrea, aflã, aduchea) trã tsi vinji; tini nu zbura, acumpãrã (fig: ascultã)!; omlu cu minti acumpãrã (fig: nveatsã) di la altsã, nu vindi; vrea s-mi-acumpãrã (s-mi shpiuneadzã shi s-aflã di la mini) cum u dutsim, cum fatsim, tsi zburãm; acumpãrã cama multi sh-vindi putsãni
(expr: ma multu s-ascultsã dicãt si zburãshti)

§ acumpãrat (a-cum-pã-rátŭ) adg acumpãratã (a-cum-pã-rá-tã), acumpãrats (a-cum-pã-rátsĭ), acumpãrati/acumpãrate (a-cum-pã-rá-ti) – lucru loat tu loclu-a pãradzlor dats; acumprat, ancumpãrat, ancupãrat, cum-prat, cumpãrat, cupãrat
{ro: cumpărat}
{fr: acheté}
{en: bought}

§ acumpãrari/acumpãrare (a-cum-pã-rá-ri) sf acumpãrãri (a-cum-pã-rắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva acumpãrã; acumprari, ancumpãrari, ancupãrari, cumprari, cumpãrari, cupãrari, etc.
{ro: acţiunea de a cumpăra; cumpărare}
{fr: action d’acheter}
{en: action of buying}
ex: la acumpãrari dishcljidi-ts ocljilj

§ acumpru (a-cúm-pru) vb I acumprai (a-cum-práĭ), acumpram (a-cum-prámŭ), acumpratã (a-cum-prá-tã), acumprari/acumprare (a-cum-prá-ri) – (unã cu acumpãr)
ex: acumpru din hoarã un cal; li-acumpri

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

pascu

pascu (pás-cu) vb III shi II pãscui (pãs-cúĭ), pãshteam (pãsh-teámŭ), pãscutã (pãs-cú-tã), pashtiri/pashtire (pásh-ti-ri) shi pãshteari/pãshteare (pãsh-teá-ri) – (tri prãvdzã, pirs III) arupi cu gura sh-u mãcã earba (nitãljatã, ashi cum creashti pri loc) icã frãndza di pi arburlji tiniri shi njits; duc sh-aveglju prãvdzãli cãndu arup earba (frãndza) cu gura sh-u mãcã; pãshunedz, pãshun, mpãshunedz, mpãshun; (fig:
1: pascu = adun, caftu, mutrescu s-aflu; expr:
2: nj-pascu ocljilj = mutrescu, nj-aruc ocljilj;
3: l-pascu = alag dupã cariva tra s-ved tsi fatsi; shpiunedz;
4: mi pãscu unã unjidã, un biduclju, etc. = nj-alãgã pri cheali, mi mãcã unã unjidã, un biduclju, etc.;
5: tsi u-ai, cã pascu portsi? = tsi mi-ai, cã hiu glar?
6: trã pãshteari portsilj fats = nu eshti bun trã tsiva, hii mash bun trã la portsã;
7: l-pitrec s-pascã portsilj = l-dau nafoarã di la lucru; lj-dzãc s-fugã)
{ro: paşte}
{fr: (faire) paître)}
{en: graze}
ex: cãmpul albu, oili lãi, niscãnti ca pulj, alti ca gãi, cari li mutreashti nu li-anguceashti, mash cai li pashti, atsel li cunoashti (angucitoari: scriitura); caljlji pascu tu livadi; du-ti s-pashti (s-li fats s-pascã) cãpãrli; pashti oili cara nu-avu cap sã nveatsã; sh-pashti ocljilj
(expr: sh-arucã ocljilj, mutreashti) deavãrliga; pãnã s-nji pascu putsãn ocljilj divarliga; ocljilj a lui pãscurã (fig: mutrirã) njirats di patruli pãrtsã; l-pascu
(expr: alag dupã el) di unã oarã; l-pãscui
(expr: l-vigljai, l-mutrii tsi fatsi) ahãt chiro; mi pãscu
(expr: nj-alãgã) nã unjidã pri cheptu; lihoana alindzi aroaua di pri virdeatsã: nu mi-abushiledz, cã-nj pascu (adun) laptili; oaea iu pashti, aclo sh-alasã lãna

§ pãscut (pãs-cútŭ) adg pãscutã (pãs-cú-tã), pãscuts (pãs-cútsĭ), pãscuti/pãscute (pãs-cú-ti) – loc (earbã) tsi fu pãscut di prãvdzã; pravdã tsi ari mãcatã earbã (frãndzã) nitãljatã (tsi crishtea ninga) pri loc; pãshunat, mpãshunat
{ro: (loc, iarbă) păscut(ă); animal care a păscut}
{fr: (endroit, herbe) pâturé(e); animal qui a pâturé}
{en: grazed (land); grazed (animal)}
ex: muntsãlj suntu pãscuts di oi; stearpili vinjirã ghini pãscuti

§ pashtiri/pashtire (pásh-ti-ri) sf pashtiri (pásh-tírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu pravda pashti; pãshteari; pãshunari, mpãshunari

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

spion

spion (spi-ónú) sm, sf spioanã (spi-ŭá-nã), spionj (spi-ónjĭ) shi spioneanj (spi-ó-neanjĭ), spioani/spioane (spi-ŭá-ni) – atsel tsi ari sartsina sã nveatsã lucri tsãnuti ascumti di dushmanj (shi s-li scoatã tu migdani tra s-li veadã lumea icã, tra s-li spunã a oaspitslor i a oaminjlor trã cari lucreadzã); omlu din hoarã (cãlãuzlu, culaguzlu), tsi lã da hãbãri a furlor di tsi s-fatsi n hoarã, tsi lã spuni a furlor tsi s-adarã, cum s-adarã, pri iu si s-ducã, etc.; spiun, shpiun, cishit, sãiz, seid
{ro: spion}
{fr: espion}
{en: spy}
ex: tu polim featsi spion trã grets; au adeti s-tsãnã amiradzlji spioneanj

§ spiun (spi-únŭ) sm, sf spiunã (spi-ú-nã), spiunj (spi-únjĭ), spiuni/spiune (spi-ú-ni) – (unã cu spion)

§ shpiun (shpi-únŭ) sm, sf shpiunã (shpi-ú-nã), shpiunj (shpi-únjĭ), shpiuni/shpiune (shpi-ú-ni) – (unã cu spion)
ex: nu grits n fatsa-a lui cã easti shpiun sh-va s-ducã s-nã facã arãu

§ spiunlã-chi/spiunlãche (spi-un-lắ-chi) sf spiunlãchi (spi-un-lắchĭ) – atsea tsi fatsi un spion cari caftã sã nveatsã tsi shtii (sh-li tsãni ascumti) dushmanlu tra s-li scoatã tu migdani icã s-li spunã a oaminjlor trã cari lucreadzã
{ro: spionaj}
{fr: espionage}
{en: spying}
ex: featsi multã spiunlãchi tu bana-a lui

§ spiunedz (spi-u-nédzŭ) vb I spiunai (spi-u-náĭ), spiunam (spi-u-námŭ), spiunatã (spi-u-ná-tã), spiunari/spiunare (spi-u-ná-ri) – caftu sã nvets lucri nicunuscuti (ascumti, di-aradã nishtiuti) di la dushmanj, tra s-li spun a oaspitslor a mei, icã a atsilor tsi mi pãltescu tr-aestu lucru; caftu s-lji aflu misticadzlj-a unui om; shpiunedz
{ro: spiona}
{fr: espionner}
{en: spy}

§ spiunat (spi-u-nátŭ) adg spiunatã (spi-u-ná-tã), spiunats (spi-u-nátsĭ), spiunati/spiunate (spi-u-ná-ti) – omlu di la cari shpionlu caftã sã nveatsã lucri ascumti; shpiunat
{ro: spionat}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn