DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

cicãrdisescu

cicãrdisescu (ci-cãr-di-sés-cu) (mi) vb IV cicãrdisii (ci-cãr-di-síĭ), cicãrdiseam (ci-cãr-di-seámŭ), cicãrdisitã (ci-cãr-di-sí-tã), cicãrdisiri/cicãrdisire (ci-cãr-di-sí-ri) – (di itia-a unei dureari, vrondu, sinhisi mari, etc.) fac ca un tsi glãri di minti; glãrescu di minti; nj-cher mintea; cicãnescu, ciushuescu, cictisescu, cicnescu, cihtisescu, cildisescu, cildãsescu, cilduescu, cirtuescu, ciurtuescu, cirtisescu, cirtusescu, cirtãsescu, cistisescu, tulescu, zãlsescu, shishirdisescu, shishtisescu
{ro: sminti, zăpăci, ului, buimăci}
{fr: troubler, faire perdre la tête, rendre fou, devenir (toqué, bizarre), étourdir, ahurir}
{en: drive mad, stun, daze, confuse}

§ cicãrdisit (ci-cãr-di-sítŭ) adg cicãrdisitã (ci-cãr-di-sí-tã), cicãrdisits (ci-cãr-di-sítsĭ), cicãrdisiti/cicãrdisite (ci-cãr-di-sí-ti) – tsi s-poartã ca un tsi-ari glãritã di minti; glãrit di minti; tsi-ari chirutã mintea; tsi easti dat ãn cap; cicãnit, ciushuit, cictisit, cicnit, cihtisit, cildisit, cildãsit, cilduit, ciurtuit, cirtuit, cirtisit, cirtusit, cirtãsit, cistisit, tulit, zãlsit, shishirdisit, shishtisit
{ro: smintit, zăpăcit, lovit cu leuca, uluit, buimăcit}
{fr: qui a l’esprit troublé, dérangé, toqué, étourdi, ahuri}
{en: deranged, mad, insane}
ex: ca cicãrdisit (glãrit) di minti

§ cicãrdisiri/cicãrdisire (ci-cãr-di-sí-ri) sf cicãrdisiri (ci-cãr-di-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu un cicãrdiseashti (cari s-poartã ca glãrit di minti); cicãniri, ciushuiri, cictisiri, cicniri, cihtisiri, cildi-siri, cildãsiri, cilduiri, cirtuiri, ciurtuiri, cirtisiri, cirtusiri, cirtãsiri, cistisiri, tuliri, zãlsiri, shishirdisiri, shishtisiri
{ro: acţiunea de a se zăpăci, de a se sminti, de a se ului, de a se buimăci; smintire, zăpăcire, uluire, buimăcire}
{fr: action de devenir fou, de faire perdre la tête, d’étourdir, d’ahurir; dérangement d’esprit, folie, toquade}
{en: action of driving someone crazy, of stunning, of dazing, of confusing; insanity, madness}

§ cistisescu (cis-ti-sés-cu) (mi) vb IV cistisii (cis-ti-síĭ), cistiseam (cis-ti-seámŭ), cistisitã (cis-ti-sí-tã), cistisiri/cistisire (cis-ti-sí-ri) – (unã cu cicãr-disescu)
ex: mi cistisii dinintea-a ljei

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

pumoarã

pumoarã (pu-mŭá-rã) sf pumori (pu-mórĭ) –
1: starea tu cari s-aflã lumea tsi shishirdiseashti; shishtamarã, shishtimarã, shi-shirmai, shishirdisiri, shishtisiri;
2: starea tu cari s-aflã atsel tsi easti sumnos (tsi-lj yini multu s-doarmã, tsi-l neacã somnul);
3: yis urut shi mplin di shishirmãi, tu cari mintea-a omlui easti-apitrusitã di glãrinj; apumoarã, morã
{ro: aiureală, zăpăceală, somnolenţă, coşmar}
{fr: ahurissement, désarroi, somnolence, cauchemar}
{en: bewilderment, confusion, drowsiness, nightmare}
ex: lu ncalicã pumoara (lj-yini multu s-doarmã; lu neacã somnul); cara durnjish trei sãhãts dupã prãndzu sh-tsã yini s-dornji eara, aestã nu easti somnu, easti pumoarã (atsea tsi ti fatsi s-aducheshti cã tsã easti somnu, cã hii sumnos); pisti mesi nj-angricã unã cheatrã di pumoarã (yis urut); batã-lj moartea shi pumoara (yislu-urut)

§ apumoarã (a-pu-mŭá-rã) sf apumori (a-pu-mórĭ) – (unã cu pumoarã)
ex: lj-agudi unã-apumoarã (shishtamarã)

§ morã (mó-rã) sf mori(?) (mórĭ) – yis urut shi mplin di shishirmãi, tu cari mintea-a omlui easti-apitrusitã di glãrinj; pumoarã, apumoarã
{ro: coşmar}
{fr: cauchemar}
{en: nightmare}

§ mpumor (mpu-mórŭ) (mi) vb I mpumurai (mpu-mu-ráĭ), mpumuram (mpu-mu-rámŭ), mpumuratã (mpu-mu-rá-tã), mpumurari/mpumurare (mpu-mu-rá-ri) – cihtisescu di cãtã durnjiri fac; mi scol cu caplu ciushuit di multul somnu tsi feci
{ro: se zăpăci de mult somn}
{fr: se sentir désorienté après un long sommeil}
{en: feel disoriented after a long sleep}
ex: scoalã cã ti mpumurash (cihtisish di cãt somnu ai faptã)

§ mpumurat1 (mpu-mu-rátŭ) adg mpumuratã (mpu-mu-rá-tã), mpumurats (mpu-mu-rátsĭ), mpumura-ti/mpumurate (mpu-mu-rá-ti) – tsi ihtiseashti di multu somnu
{ro: zăpăcit de mult somn}
{fr: désorienté après un long sommeil}
{en: who feels disoriented after a long sleep}
ex: easti mpumuratã (ciu-shuitã) dupã-ahãtã durnjiri

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn