DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti ; Zboarã: Di iutsido; (cama multi...)

furtunã

furtunã (fur-tú-nã) sf fur-tunj (fur-túnjĭ) – ploai cu vimtu mari tsi cadi multã sh-cu agunjii (sh-cãtivãrãoarã cu neauã); ploai, dãrci, zdãrci, borã, tufani, sindilii, chiameti, etc.; (fig: furtunã = (i) ca furtuna; (ii) agonja; (iii) dipriunã, idyiul lucru, sh-fãrã-astãmãtsiri)
{ro: ploaie torenţială, furtună, vijelie}
{fr: pluie torrentielle, orage, tempête}
{en: torrential rain, storm}
ex: furtuna (ploaea, dãrcea) di-asearã eara greauã; tser sirin, furtunã nu-adutsi; tserlu atsel sirinlu nu s-aspari di furtunã; si ngrãnja furtunã (fig: ca furtuna, sarpit sh-cu foc) cu greaca; sh-trãdzea furtunã (fig: ca furtuna, dipriunã), foc tu foc; dupã furtunj, yin sh-dzãli buni; azghearã furtunã (fig: ca furtuna, dipriunã sh-cu vrondu mari); nj-ti duts furtunã (dipriunã, idyiul lucru, fãrã-astãmãtsiri; nj-ti duts funi, aridhã); vimtu seaminj, furtunã adunj; tsi-ashteptsã, du-ti furtunã (fig: du-ti-agonja, ca unã furtunã, fãrã s-astãmãtseshti n cali)

§ furtunat (fur-tu-nátŭ) adg furtunatã (fur-tu-ná-tã), furtunats (fur-tu-nátsĭ), furtunati/furtunate (fur-tu-ná-ti) – tsi lu-ari acãtsatã furtuna; tsi easti bãtut di furtunã; (fig: furtunat = mãrat, corbu, chisusit, curbisit, buisit, tihilai, etc.)
{ro: prins şi bătut de furtună}
{fr: pris et battu par l’orage}
{en: caught and beaten by the storm}
ex: cãrvãnj furtunati (tricuti prit, shi bãtuti di furtunj); furtunatlu (fig: mãratlu, curbisitlu) a meu di bãrbat nu s-veadi

§ furtunos (fur-tu-nósŭ) adg furtunoasã (fur-tu-nŭá-sã), furtunosh (fur-tu-nóshĭ), furtunoasi/furtunoase (fur-tu-nŭá-si) – (chirolu) tsi easti bãtut di furtunã; tsi easti ca furtuna; (fig: furtunos = tsi easti ca furtuna, agru, sarpit, ãnfucat, tulburat, frimintat, shirpitat, arãchit, nistãpuit, etc.)
{ro: furtunos}
{fr: orageux, tempêtueux, impétueux}
{en: stormy, impetuous}
ex: vimturi furtunoasi (ca dit unã furtunã greauã, vãrtoasi sh-cu ploai i neauã); minduirli-atseali cama furtunoasi (fig: tulburi, agri, nistãpuiti, nfucati); hiu bun, ma hiu sh-furtunos (fig: arãchit, sarpit, agru)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

sharpi/sharpe

sharpi/sharpe (shĭár-pi) sm, sf sherchi (shĭér-chi) – prici cu truplu lungu ca un chelindru, tsi s-minã pri loc cu trãdzearea azvarna (cã nu ari cicioari), cu chealea acupiritã cu ljushpi shi multi ori alasã virin cãndu mushcã tsiva; shirpoanji, nipãrticã, nãpãrticã, buljar, ofchiu, sãpit, uheauã;
(expr:
1: (om) sharpi = om arãu;
2: earbã di sharpi = earbã dit pãrmitili armãneshti, tsi da banã, tsi nyeadzã; earbã di nipãrticã;
3: intru (mi bag, mi hig) tu guvã di sharpi = mi-ascundu (di fricã, di-arshini) tu-un loc iu nu poati s-mi aflã vãrnu;
4: canda hiu chipinat, mãshcat di-un sharpi = aduchescu dinapandiha unã dureari yii; aduchescu cã-nj cadi un mari bile pri cap, cã va pat unã mari taxirati;
5: astalji sharpi? chiseadzã-lj caplu = zbor tsi s-dzãtsi cum si s-poartã omlu cãndu ari s-facã cu oaminj arãi;
6: sh-aspuni sharpili cicioarli? = zbor tsi s-dzãtsi cãndu omlu va s-aspunã cã un lucru nu poati si s-facã;
7: ca s-nu-l caltsã pri coadã sharpili, nu s-toarnã s-ti mãshcã = ma s-nu-l cãrteshti pri cariva, pri-un om arãu, el va ti-alasã isih, nu va ti cãrteascã;
8: cari ãncãldzashti sharpi, nãs va-l mãshcã prota; l-hrãnea sharpili n sin = lj-avea multu ngãtan, ma el nu-ahãrzea mutrita tsi-lj fãtsea, cã nu eara om bun tra s-lj-u pricunoascã ma nãpoi)
{ro: şarpe}
{fr: serpent}
{en: snake, serpent}
ex: tsi-i curauã njicã, aumtã, pri sum loc ascumtã? (angucitoari: sharpili); mi mushcã sharpili; arsãri ca mushcat di vãrnu sharpi; arsãri ca chipinatã di sharpi; s-acãtsarã dauãli sherchi; arãi ca sherchi nfãrmãcosh; sharpi lai va-lj mãcã; vatãmã tu-unã dzuã trei sherchi mãri; cari tu-amari cadi, sh-di sharpi s-acatsã; dã-lj, dã-lj, ãlj chisã caplu a sharpilui; tu auã eara ascumtu un sharpi; n sharpi s-avea ngãrlimatã pi arburi; lj-u putu a sharpilui dushman; avea acãtsatã un sharpi shi vrea s-lu vatãmã; l-cunoscu ghini, easti sharpi
(expr: easti om arãu); si s-tragã nãpoi i sã s-prida, i tu guvã di sharpi sã s-ascundã
(expr: s-ascunde ghini, tu-un loc iu nu poati s-lu aflã vãr); s-u lai pãnã s-algheascã, cã di nu, guva di sharpi nu ti-ascapã
(expr: nu-ari loc iu va s-pots s-ti-ascundzã ca s-nu ti aflu)

§ shirpoanji/shirpoanje (shir-pŭá-nji) sf shirpoa-nji/shirpoanje (shir-pŭá-nji) – feamina-a sharpilui; sharpi
{ro: şerpoaică}
{fr: femelle du serpent}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn