DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

arigan

arigan (a-rí-ghan) sm ariganj (a-rí-ghanjĭ) – unã soi di plantã tsi poati s-creascã sh-agrã tu cãmpu ma, di-aradã, easti criscutã tu grãdinã di om, trã mushuteatsa-a ljei sh-ti anjurizma tsi u da, cu frãndzã shcurti, sivi, cu peri njits di dauli pãrtsã, cu lilici shiriti (chindisiti cu multi buei, galbinã, purtucalishi sh-aroshi, ahoryea i amisticati), mushati sh-anjurzitoari; lugurii scoasã dit frãndzãli uscati loati dit unã soi di arigan (planta) tsi s-bagã tu mãcãruri tra s-lã da unã mirudyeauã shi nustimadã ahoryea; rigan, mangiurami, mandzuranã
{ro: maghiran}
{fr: origan}
{en: oregano}

§ rigan (rí-ghan) sm riganj (rí-ghanjĭ) – (unã cu arigan)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

mangiurami/mangiurame

mangiurami/mangiurame (man-gĭu-rá-mi) sf mangiurãnj (man-gĭu-rắnjĭ) – unã soi di lilici criscutã tu grãdinã di om, trã mushuteatsa-a ljei sh-ti anjurizma tsi u da (ma cari creashti sh-agrã tu cãmpu), cu frãndzã shcurti, sivi, piroasi, cu peri njits di dauli pãrtsã, cu lilici chindisiti (shiriti) cu multi buei, galbinã, purtucalishi sh-aroshi, ahoryea i amisticati, mushati sh-anjurzitoari; mandzuranã, baltsotã
{ro: măgheran, crăiţă}
{fr: mar-jolaine, souci}
{en: marigold}

§ mandzuranã (man-dzu-rá-nã) sf mandzurani/mandzurane (man-dzu-ra-ni) – (unã cu mangiurami)
ex: nã njurizmã di mandzuranã

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

pispu

pispu (pís-pu) adg pispã (pís-pã), pischi (pís-chi), pispi/pispe (pís-pi) – cari shtii cum s-lu-arãdã (cu zboarã minciunoasi, alãvdãri shi culãchipsiri) pri cariva (tsi easti niheamã ca ageamit, aplo, tivichel, etc.) tra si sh-agiungã scupolu tsi lu-ari tu minti; cari easti dishteptu shi lj-acatsã mãna tra s-poatã sã-sh facã lucrul cãt cama ghini; un tsi easti diplumat shi shtii cum sã zburascã cu oaminjlji shi cum s-li ndreagã lucrili tra s-lji easã tuti-ambar; shiret, shãret, cumalindru, hitru, mãlãgar, ponir, puniro, tirtipci, vulpi, vulponj; diplumat, afondut
{ro: viclean, îndemânatec}
{fr: adroit, finaud}
{en: cunning, wily}
ex: ts-u harea s-greshti cu nãsã, ahãtã pispã (ponirã, vulpi) easti; aclo va un pispu (hitru, diplumat) tra s-li nvãrteascã lucrurli ghini

§ pispeatsã (pis-peá-tsã) sf pispets (pis-pétsĭ) – hãrli tsi-l fac omlu tra s-hibã pispu; tirtipurli fapti di omlu shiret tra s-lu-arãdã pi-atsel tsi easti niheamã ageamit (aplo, tivichel, tsi s-arãdi lishor); shiritlãchi, punirlichi, tirtipi, vulpilji
{ro: şiretlic}
{fr: finauderie}
{en: cunning}
ex: vãrnu nu-l tricu tu pispeatsã (shiritlãchi)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

plan1

plan1 (plánŭ) sn planuri (plá-nurĭ) –1: minduirea trã cum si s-facã un lucru, ceapã cu ceapã, di cãndu s-lja unã apofasi, ditu nchisitã sh-pãnã tu bitisitã; aplan; programã;
2: hãrli tsi-l fac omlu tra s-hibã shiret; tirtipea faptã di omlu ponir tra s-lu-arãdã pi-atsel tsi easti niheamã ca ageamit (aplo, tivichel, tsi s-arãdi lishor); aplan, pispeatsã, shiritlãchi, punirlichi, vulpilji;
(expr: l-mãcã pi plan = lu-arãdi ghini)
{ro: şiretenie; plan, proiect}
{fr: tromperie, finauderie; plan, projet}
{en: deceit, cunning; plan, project}
ex: acãtsã uvreulu s-u bagã pi plan (di cum s-u-arãdã) muljarea; cã nj-aspardzi planlu tut (tutã minduirea tsi u-aveam di cum s-lu fac lucrul); li-adrã casili dupã plan; featsi bun plan trã (u-ari minduitã ghini ti cum va fãtseari) calea di mãni; mi-adusirã cu plan (punirlichi); nu shtiu cum featsi di mi mãcã pi plan
(expr: mi-arãsi ghini); cum fudzi, li chiru planurli tsi lj-avea datã amirãlu; cum avea shi planurli tsi lj-avea datã tatã-su; acãtsarã s-pushputeascã cu muljari-sa, cu tsi plan (cum s-facã, cu tsi murafeti, cu tsi punirlichi) si-lj vatãmã

§ aplan (a-plánŭ) sn aplanuri (a-plá-nurĭ) – (unã cu plan1)
ex: mi lo, dado, cu aplan (punirlichi); cu aplanlu (tirtipi) s-u lja; l-vãtãmarã cu aplan (pispeatsã); mindui cu bunlu sh-cu aplanlu s-u lja; mutri s-lu-anduplicã cu-aplan s-lu mãcã
(expr: s-lu-arãdã)

§ plan2 (plánŭ) adg planã (plá-nã), planj (plánjĭ), plani/plane (plá-ni) – (om, pãreari, etc.) tsi pari mash cã easti alithea (cãndu-averlu easti cã-i minciunos, pseftu); un tsi s-aspuni unã soi (cã easti bun), cãndu-averlu easti cã-i altã soi (cã easti slab); tsi-arãdi altã lumi; calpu, aplãnãsitor, minciunos, pseftu, yealangi
{ro: amăgitor}
{fr: trompeur}
{en: deceitful}
ex: xenlu easti plan (calpu, aplãnãsitor, nu cum eastsi dealihea)

§ plãnãsescu (plã-nã-sés-cu) vb IV plãnãsii (plã-nã-síĭ), plãnã-seam (plã-nã-seámŭ), plãnãsitã (plã-nã-sí-tã), plãnãsiri/plãnãsire (plã-nã-sí-ri) – lu-arãd pri cariva (tra s-pistipseascã minciunjli tsi-lj dzãc shi) s-adarã atsea tsi voi mini; arãd, minciunedz, aplãnãsescu, plãnisescu, plãnipsescu, plãnescu

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

ponir

ponir (pó-nirŭ) adg ponirã (pó-ni-rã), poniri (pó-nirĭ), poni-ri/ponire (pó-ni-ri) – cari shtii cum s-lu-arãdã (cu zboarã min-ciunoasi, alãvdãri shi culãchipsiri) pri cariva tsi easti niheamã ca ageamit (aplo, tivichel, etc.) tra si sh-agiungã scupolu tsi lu-ari tu minti; tsi nu s-da di-unã parti ca s-facã arãulu cãndu lj-u caftã huzmetea; puniro, shiret, shãret, cumalindru, hitru, mãlãgar, pispu, tirtipci, vulpi, vulponj
{ro: viclean, şiret, pervers}
{fr: pervers, perfide, malin, fourbe}
{en: perverse, cunning}

§ puniro (pu-ni-ró) sm, adg puniradz (pu-ni-rádzĭ) – (unã cu ponir)
ex: vãrtutea a punirolui (a-atsilui shiret)

§ punirlichi/punirliche (pu-nir-lí-chi) sf punirlichi (pu-nir-líchĭ) – hãrli tsi-l fac omlu tra s-hibã shiret; tirtipurli fapti di omlu ponir tra s-lu-arãdã pi-atsel tsi easti niheamã ageamit (aplo, tivichel, tsi s-arãdi lishor); pispeatsã, shiritlãchi, tirtipi, vulpilji
{ro: viclenie}
{fr: astuce, fourberie, finauderie}
{en: cunning, swindle, cheating}
ex: nj-u turnã cu punirlichi (pispeatsã)

§ puniripsescu (pu-ni-rip-sés-cu) vb IV puniripsii (pu-ni-rip-síĭ), puniripseam (pu-ni-rip-seámŭ), puniripsitã (pu-ni-rip-sí-tã), puniripsiri/puniripsire (pu-ni-rip-sí-ri) – mi portu ca un om ponir (cãndu caftu s-lu-arãd pri cariva)
{ro: vicleni}
{fr: devenir rusé et malicieux, finasser}
{en: become shrewd; swindle}

§ puniripsit (pu-ni-rip-sítŭ) adg puniripsitã (pu-ni-rip-sí-tã), puniripsits (pu-ni-rip-sítsĭ), puniripsi-ti/puniripsite (pu-ni-rip-sí-ti) – tsi easti arãs cu punirlichi di cariva; tsi s-featsi shi s-poartã ca om ponir
{ro: viclenit}
{fr: devenu rusé et malicieux, finassé}
{en: who became shrewd; swindled}
ex: puniripsitã minti (minti tsi s-featsi ponirã icã minti tsi fu arãsã cu punirlichi)

§ puniripsiri/puniripsire (pu-ni-rip-sí-ri) sf puniripsiri (pu-ni-rip-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva puniripseashti

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

sharen

sharen (shĭá-ren) adg sharenã (shĭá-re-nã), sharenj (shĭá-renjĭ), shareni/sharene (shĭá-re-ni) – unã hromã tsi nu easti curatã ma unã amisticãturã di ma multi hromi (galbinã, albã, ghesã, etc.); shargav, sharcu, shirit, ljar, pestru; (fig: sharen = oai cu lãna tsi da ca pri albã-grivã-ghesã)
{ro: pestriţ, multicolor}
{fr: bigarré, multicolore; nom donné à un brebis bigarré}
{en: motley, variegated, multicolor; name given to motley sheep} shargav (shĭár-gavŭ) adg shargavã (shĭár-ga-vã), shargayi (shĭár-gayĭ), shargavi/shargave (shĭár-ga-vi) – (unã cu sharen)

§ sharcu1 (shĭár-cu) adg sharcã (shĭár-cã), shartsi (shĭár-tsi), shartsi/shartse (shĭár-tsi) – (unã cu sharen) (fig: sharcu = cãni tsi ari unã cheali sharcã)

§ shirit (shi-rítŭ) adg shiritã (shi-rí-tã), shirits (shi-rítsĭ), shiriti/shirite (shi-rí-ti) – tsi easti buisitã cu multi hromi, bãgati cu-aradã i amisticati fãrã aradã
{ro: multicolor}
{fr: multicolore}
{en: multicolor}
ex: tu udaea-atsea shirita (datã cu multi buei)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

shiret

shiret (shi-rétŭ) adg shireatã (shi-reá-tã), shirets (shi-rétsĭ), shirea-ti/shireate (shi-reá-ti) – cari shtii cum s-lu-arãdã pri cariva, tsi easti niheamã ca ageamit, aplo, tivichel, etc., cu zboarã minciunoasi, alãvdãri shi culãchipsiri, tra si sh-agiungã scupolu tsi lu-ari tu minti; shãret, cumalindru, hitru, mãlãgar, pispu, ponir, puniro, tirtipci, vulpi, vulponj
{ro: şiret}
{fr: malin, finaud}
{en: cunning, wily}
ex: shireata (ponira) di vulpi; omlu shiret ti-arãdi fãrã s-lu-aducheshti; suntu tuts oaminj shirets; ficiorlu oarfãn, ma shiret, ãlj cãftã s-bea nãs ma nãintea; ãlj dzãsi shireata a featãljei; tserghilj shirets, unlu featsi cãtrã di-unã parti, altu cãtrã di-alantã parti; acshitsi poati s-lu-acãtsats, cã furlu aestu-i shiret multu; aestu eara shiret, drac di sum punti; amirãroanja, shireatã, tsi s-facã?

§ shãret (shã-rétŭ) adg shãreatã (shã-reá-tã), shãrets (shã-rétsĭ), shãreati/shãreate (shã-reá-ti) – (unã cu shiret)
ex: oh, shãrete (ponire) Iuda!

§ shiritlãchi/shiritlãche (shi-rit-lắ-chi) sf shiritlãchi (shi-rit-lắchĭ) – hãrli tsi-l fac omlu tra s-hibã shiret; tirtipurli fapti di omlu shiret tra s-lu-arãdã pi-atsel tsi easti niheamã ageamit (aplo, tivichel, tsi s-arãdi lishor); shiritsãlji, pispeatsã, punirlichi, tirtipi, vulpilji
{ro: şiretlic}
{fr: finauderie}
{en: deceit, cunning}
ex: voi moashili, cari cu shiritlãchi ascumsit gljetslu sum voi; tuti aesti mash cu shiritlãchea-a vulpiljei; cãndu s-vidzu tru zori, alãgã la minciunj shi shiritlãchi (pispeatsã) shi featsi tsi featsi

§ shiritsãlji/shiritsãlje (shi-ri-tsắ-lji) sf shiritsãlj (shi-ri-tsắljĭ) – (unã cu shiritlãchi)
ex: shiritsãlja-a aishtui om vãrnu nu u cunoashti ca mini

§ shiriteatsã (shi-ri-teá-tsã) sf shiritets (shi-ri-tétsĭ) – lucru faptu cu shiritlãchi; tirtipi, shiritlãchi

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn