|
|
shiret
shiret (shi-rétŭ) adg shireatã (shi-reá-tã), shirets (shi-rétsĭ), shirea-ti/shireate (shi-reá-ti) – cari shtii cum s-lu-arãdã pri cariva, tsi easti niheamã ca ageamit, aplo, tivichel, etc., cu zboarã minciunoasi, alãvdãri shi culãchipsiri, tra si sh-agiungã scupolu tsi lu-ari tu minti; shãret, cumalindru, hitru, mãlãgar, pispu, ponir, puniro, tirtipci, vulpi, vulponj
{ro: şiret}
{fr: malin, finaud}
{en: cunning, wily}
ex: shireata (ponira) di vulpi; omlu shiret ti-arãdi fãrã s-lu-aducheshti; suntu tuts oaminj shirets; ficiorlu oarfãn, ma shiret, ãlj cãftã s-bea nãs ma nãintea; ãlj dzãsi shireata a featãljei; tserghilj shirets, unlu featsi cãtrã di-unã parti, altu cãtrã di-alantã parti; acshitsi poati s-lu-acãtsats, cã furlu aestu-i shiret multu; aestu eara shiret, drac di sum punti; amirãroanja, shireatã, tsi s-facã?
§ shãret (shã-rétŭ) adg shãreatã (shã-reá-tã), shãrets (shã-rétsĭ), shãreati/shãreate (shã-reá-ti) – (unã cu shiret)
ex: oh, shãrete (ponire) Iuda!
§ shiritlãchi/shiritlãche (shi-rit-lắ-chi) sf shiritlãchi (shi-rit-lắchĭ) – hãrli tsi-l fac omlu tra s-hibã shiret; tirtipurli fapti di omlu shiret tra s-lu-arãdã pi-atsel tsi easti niheamã ageamit (aplo, tivichel, tsi s-arãdi lishor); shiritsãlji, pispeatsã, punirlichi, tirtipi, vulpilji
{ro: şiretlic}
{fr: finauderie}
{en: deceit, cunning}
ex: voi moashili, cari cu shiritlãchi ascumsit gljetslu sum voi; tuti aesti mash cu shiritlãchea-a vulpiljei; cãndu s-vidzu tru zori, alãgã la minciunj shi shiritlãchi (pispeatsã) shi featsi tsi featsi
§ shiritsãlji/shiritsãlje (shi-ri-tsắ-lji) sf shiritsãlj (shi-ri-tsắljĭ) – (unã cu shiritlãchi)
ex: shiritsãlja-a aishtui om vãrnu nu u cunoashti ca mini
§ shiriteatsã (shi-ri-teá-tsã) sf shiritets (shi-ri-tétsĭ) – lucru faptu cu shiritlãchi; tirtipi, shiritlãchi
castilea
castilea (cas-tí-lea shi cás-ti-lea) adv – (faptu) cu-un scupo tsi omlu-l cunoashti ghini cu mintea; tsi s-fatsi (s-dzãtsi) cu-unã nieti maxutarcã; castili, maxus, xargu
{ro: dinadins, anume}
{fr: exprès, expressément}
{en: on purpose, intentionally}
ex: castilea (maxus, xargu) vinj acasã la voi; canda eara castilea (maxus) tri shirets
§ castili (cas-tí-li) adv – (unã cu castilea)
ex: easti faptu castili (maxus) tri ashi
cãtãrgar
cãtãrgar (cã-tãr-ghárŭ) adg cãtãrgarã (cã-tãr-ghá-rã), cãtãrgari (cã-tãr-ghárĭ), cãtãrgari/cãtãrgare (cã-tãr-ghá-ri) – tsi easti arãu shi ponir; tsi fatsi mash urutets; tihilai, andihristu, blãstimat, cumalindru, ponir, shiret, hitru
{ro: viclean, şiret, ticălos}
{fr: rusé, fripon, coquin}
{en: sly, rascal}
ex: aestu cãtãrgar (tihilai, ponir), dupã tsi biu, sãrglji cãpachea pristi gura di puts shi lu-alãsã aclo
§ cãtãrgãrilji/cãtãrgãrilje (cã-tãr-ghã-rí-lji) sf cãtãrgãrilj (cã-tãr-ghã-ríljĭ) – hãrli arali avuti di cãtãrgari; punirlichi, pispeatsã, dhol
{ro: viclenie, şiretenie, ticăloşie}
{fr: ruse, friponnerie, coquinerie}
{en: slyness, rascality}
ex: draclu, s-veadã, furi-cã-i cãtãrgãrilji aestã, ãlj dzãtsi nã minciunã
chirãtã
chirãtã (chi-rã-tắ) sm, sf, adg chirãtoanji/chirãtoanje (chi-rã-tŭá-nji), chirãtadz (chi-rã-tádzĭ), chirãtoanji/chirãtoanje (chi-rã-tŭá-nji) – tsi easti arãu shi ponir; tsi fatsi mash urutets; arãu, andihristu, tihilai, blãstimat, chiutandal, etepsãz, edepsãz, idipsãz, cumalindru, shiret, hitru, cãtãrgar, murlai
{ro: ticălos, viclean, şmecher, puşlama}
{fr: mauvais, misérable, rusé, fripon, coquin, chien cornu}
{en: mean, despicable, sly, rascal}
ex: cum s-nu hii, gri un chirãtã, bana-ts tutã, tsi altã featsish?; more! tsi lai sãndzi ari chirãtãlu!
cumalindru
cumalindru (cu-ma-lín-dru) adg cumalindrã (cu-ma-lín-drã), cumalindri (cu-ma-lín-dri), cumalindri/cumalindre (cu-ma-lín-dri) – cari easti dishteptu shi pirã la minti tra s-poatã sã-sh facã lucrul cãt cama ghini; cari shtii cum s-lu-arãdã (cu zboarã minciunoasi, alãvdãri shi culãchipsiri) pri cariva (tsi easti niheamã ca ageamit, aplo, tivichel, etc.) tra si sh-agiungã scupolu ascumtu tsi lu-ari tu minti; shiret, shãret, hitru, mãlãgar, pispu, ponir, puniro, tirtipci, vulpi, vulponj
{ro: şiret}
{fr: fin, ingénieux, malin}
{en: clever, cunning}
ex: viviritsa cama cumalindrã (cama ponirã) fu
demun
demun (dhé-munŭ) sm demunj (dhé-munjĭ) – hiintsã dit pistea crishtinã cari easti ntrupusharea-a duhlui arãu (easti dushmanlu-al Dumnidzã, bãneadzã tu colasi shi easti multi ori aspus a laolui ca un om cu coarni, cu coadã, cu cupiti di pravdã, etc.); dyeavul, deaul, gheavol, drac, darac, gatsal, sãtãnã, shaitan, stimpinat, tartacuti, triscatarat, zarzavuli, dzardzavuchi, dzardzavuli, zarzavul, carcandzal, carcalandzu, caracandzu, calacandzu, shut, curnut, atsel cu-un cicior, aclo si-lj hibã, atsel din vali, shutlu din vali, si-lj creapã numa, s-lu ncljidã loclu, atsel cu coadã, atsel cu un cornu, atsel di sum punti, etc.; (fig:
1: demun sm, sf, adg = (i) ficiuric multu yiu, dishteptu, pirã, burdal, zburdãlipsit, etc. tsi nu lu-acatsã loclu iuva; (ii) ca demun, shiret, cumalindru)
{ro: diavol}
{fr: diable}
{en: devil}
ex: eshti un demun (drac, dyeavul) njic; easti un demun lai dit chisã
§ dimunilji/dimunilje (dhi-mu-ní-lji) sf dimunilji/dimunilje (dhi-mu-ní-lji) – lucrul adrat di-un dyea-vul; dimuneatsã, drãcurii, drãcurilji, dyeavulii
{ro: drăcie}
{fr: diablerie, malice}
{en: devilry, wickedness}
ex: nã featsi multi dimunilj (drãcurii, lãets)
§ dimuneatsã (dhi-mu-neá-tsã) sf dimunets (dhi-mu-nétsĭ) – (unã cu dimunilji)
ex: dimuneatsa-a (drãcurilja-a) lui nu u-ari vãrnu
§ dimunsescu (dhi-mun-sés-cu) (mi) vb IV dimunsii (dhi-mun-síĭ), dimunseam (dhi-mun-seámŭ), dimunsitãdimunsitã (dhi-mun-sí-tã), dimunsiri/dimunsire (dhi-mun-sí-ri) – mi-acatsã unã mari nãireatsã (amãnii, hulii, turbari, zalã, etc.); nãirescu, arcedz, ariciuescu, inãtusescu, drãcusescu, etc.
{ro: (se) îndrăci; (se) înfuria}
{fr: (s’)endiabler; (se) mettre en colère}
{en: infuriate, make (get) angry}
ex: s-dimunsi multu di cãndu-lj dzãsh aesti zboarã
§ dimunsit (dhi-mun-sítŭ) adg dimunsitã (dhi-mun-sí-tã), dimunsits (dhi-mun-sítsĭ), dimunsi-ti/dimunsite (dhi-mun-sí-ti) – tsi lu-ari acãtsatã unã mari nãireatsã (amãnii, hulii, turbari, zalã, etc.); drãcusit, nãirit, arceat, ariciuit, inãtusit, etc.
dol2
dol2 (dhólŭ) sn doluri (dhó-lurĭ) – hãrli tsi-l fac omlu tra s-hibã shiret; aplan, pispeatsã, punirlichi, tirtipi, vulpilji
{ro: viclenie}
{fr: ruse, fraude}
{en: trickery, deceit}
drac
drac (drácŭ) sm drats (drátsĭ) – hiintsã dit pistea crishtinã cari easti ntrupusharea-a duhlui arãu (easti dushmanlu-al Dumnidzã, bãneadzã tu colasi shi easti multi ori aspus a laolui ca un om cu coarni, cu coadã, cu unglji di pravdã, etc.); darac, dyeavul, deaul, gheavol, demun, gatsal, sãtãnã, shaitan, stimpinat, tartacuti, triscatarat, zarzavuli, dzardzavuchi, dzardzavuli, zarzavul, carcandzal, carcalandzu, caracandzu, calacandzu, shut, curnut, atsel cu-un cicior, aclo si-lj hibã, atsel din vali, shutlu din vali, si-lj creapã numa, s-lu ncljidã loclu, atsel cu coadã, atsel cu un cornu, atsel di sum punti, etc.; (fig:
1: drac = (i) ficiuric multu yiu, dishteptu, pirã, burdal, zburdãlipsit, etc. tsi nu lu-acatsã loclu iuva; (ii) om multu arãu, mplin di fãrmac; expr:
2: mi-acatsã dratslji di ureclji; mi ncalicã dratslji; etc. = (i) mi-acatsã unã mari zalã, nãireatsã, amãnii, hulii, turbari, etc.; drãcusescu, nãirescu, arcedz, ariciuescu, inãtusescu, etc.; (ii) dau di mãri bileadz, cad tu mãri taxirãts;
3: nj-acats draclu; nj-acats draclu di coadã = u ved multu zori, am mari zori, nj-acats biljelu;
4: mi pindzi (mi bagã) draclu (s-fac unã lãeatsã) = mini nu para vream ma draclu mi featsi (s-fac unã lãeatsã);
5: am drac tu pãnticã = voi s-lji fac unã lãeatsã cã lj-am mari inati;
6: s-ti lja draclu; du-ti la drats, etc. = s-ti lja neclu; fudz di-aoa s-nu ti ved;
7: fug ca draclu di timnjamã (di per di lup) = fug dit-un loc, unãshunã, lãhtãrsit, cãtã iu-nj ved ocljilj, fãrã ca s-mi minduescu multu;
8: du-ti la drats sh-ma nclo = du-ti la drats shi ma diparti; du-ti multu diparti)
{ro: drac, om foarte rău}
{fr: diable; être très méchant, plein de fiel}
{en: devil, bad man}
ex: ishi draclu (dyeavulu) pristi loc; aprindi sh-a draclui nã tsearã, s-nu ts-aspargã lucru; parcã-l pimsi draclu
(expr: nu shtiu cum s-featsi di lu-adrã lucrul); cãndu draclu lucru nu-ari, sh-tradzi coada tu cãntari; draclu ti nveatsã s-furi, ma nu shi s-ascundzi; muljarea tsi fatsi, ne draclu nu u disfatsi; muljarea lji scoasi peri alghi a draclui; draclu oi nu-avea, shi umtu vindea; cari s-dutsi cu draclu, draclu va-l lja; ne draclu s-lu vedz, ne crutsea s-tsã fats; draclu puntsã nu fatsi, ma puntsã aspardzi; dusi ayi si s-facã, di drats nu putu s-ascapã; pãnã s-agiundzi la Dumnidzã, ti mãcã dratslji; fã-ti sots cu draclu, pãnã s-trets puntea; armãnlu fatsi sh-draclu s-creapã; mash a draclui lj-yini greu; cã sh-avea dratslji tu pãnticã; tsi drac di ficior (fig: tsi pirã, tsi ficior dishteptu) easti!; lu-acãtsarã dratslji di ureclji
(expr: lu-acãtsã turbarea, s-nãiri multu, lu-acãtsã zala); s-ti duts la drats
firaun
firaun (fi-ra-únŭ) adg firaunã (fi-ra-ú-nã), firaunj (fi-ra-únjĭ), firauni/firaune (fi-ra-ú-ni) – tsi s-aspuni bun pri fatsã ma, pri dinãpoi, easti shiret (cumalindru, ponir, mãlãgar, andihristu, etc.); om tsi nu pots s-lji fats besã; firaon, blãstimat, afurisit, andihristu, nihit, pushclju, pezevenghiu, pushtean, pushtan, pushtu, etc.
{ro: perfid, nemernic}
{fr: perfide, vaurien, abominable}
{en: treacherous, rascal, loathsome}
ex: cu firauna (andihrista, blãstimata) atsea s-ti uidiseshti
§ firaon (fi-ra-ónŭ) adg firaoanã (fi-ra-ŭá-nã), firaonj (fi-ra-ónjĭ), firaoani/firaoane (fi-ra-ŭá-ni) – (unã cu firaun)
§ firaunlãchi/firaunlãche (fi-ra-un-lắ-chi) sf firaunlãchi (fi-ra-un-lắchĭ) – hãrli uruti tsi-l fac un om s-hibã firaun; atimii
{ro: perfidie, infamie}
{fr: perfidie, infâmie}
{en: treachery, infamy}
ex: alasã-ts firaunlãchea cã cu tsiniva nu va s-pots s-trets
hitru
hitru (hí-tru) adg hitrã (hí-trã), hitri (hí-tri), hitri/hitre (hí-tri) – cari shtii (cu zboarã minciunoasi, alãvdãri shi culãchipsiri) cum s-lu-arãdã pri cariva (tsi easti niheamã ca ageamit, aplo, tivichel, etc.) tra si sh-agiungã scupolu tsi lu-ari tu minti; cari easti dishteptu shi pirã la minti tra s-poatã s-arãdã lumea cãndu ari ananghi; shiret, shãret, cumalindru, mãlãgar, pispu, ponir, puniro, tirtipci, vulpi, vulponj
{ro: şiret}
{fr: cauteleux, malin}
{en: cunning, wily}
ex: bãbat hitru (shiret) muljarea eara hitrã (ponirã, vulpi); doi oaminj multu hitsrã (shirets)
ilei/ilee
ilei/ilee (i-lé-i) sf ilei (i-léĭ) –
1: tirtipea faptã di omlu shiret tra s-lu-arãdã pi-atsel tsi easti niheamã ageamit (aplo, tivichel, tsi s-arãdi lishor); dhol, pispeatsã, punirlichi, tirtipi, vulpilji;
2: nidriptati, strãmbãtati, adichii, apadichii, hilieti
{ro: şiretlic, fraudă, nedreptate}
{fr: tricherie, fraude, iniquité}
{en: trickery, deceit, iniquity}
ex: nj-featsi ca ileea (punirlichi, tirtipi) sh-nj-amintã arshitsili; avu ilei (nu-avu ndriptati; featsi stepsu, nindriptati) cu mini; nu nj-u am cu ileea (punurlichea)
§ hilieti/hiliete (hi-li-ĭé-ti) sf hiliets (hi-li-ĭétsĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu nu s-pricunoscu ndrepturli a unui om; atsea tsi-aducheashti omlu cã fatsi, cãndu nu-lj da a unui om ndriptatea tsi-lj si cadi; atsea tsi s-fatsi cãndu s-adarã unã strãmbãtati; ilei, nidriptati, nindriptati, adichii, apadichii
{ro: nedreptate}
{fr: injustice, tort}
{en: injustice}
ex: tuts shtiu cã, cu hiliets (nidriptãts) sh-adunã avearea