|
|
shirchinãrii/shirchinãrie
shirchinãrii/shirchinãrie sf – vedz tu shirchin
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: shirchinshirchin
shirchin (shir-chínŭ) sm shirchinj (shir-chínjĭ) – plantã dit fu-mealja-a curcubetãljei shi a piponjlui, cu trup lungu tsi s-tradzi azvarna pri loc, cu lilici njits shi frãndzã mãri, tsi da unã yimishi mari cãt unã curcubetã, cu coaja veardi sh-carnea di nuntru moali, dultsi sh-dzãmoasã, aroshi i galbinã, cu simintsã lãi sh-ma njits di-atseali di curcubetã; yimisha faptã di-aestã plantã, bunã tu mãcari; himunic, hiumunic, hiumãnic, carpuz, arbuz, bacãrcu
{ro: pepene verde}
{fr: pastèque, melon d’eau}
{en: watermelon}
ex: tãlje doi shirchinj dit bãhce
§ shirchinãrii/shirchinãrie sf shirchinãrii (shir-chi-nã-ríĭ) – loclu (ducheanea) iu s-vindu shirchinjlji
{ro: pepenărie}
{fr: melonnière}
{en: watermelon store}
bacãrcu
bacãrcu (ba-cắr-cu) sm pl(?) – plantã anualã, dit fumealja-a curcubetãljei shi a piponjlui, cu truplu lungu tsi s-tradzi azvarna pri loc, cu frãndzã mãri sh-hãrãxiti hãnda, cu lilici njits, tsi da unã yimishi mari cãt unã curcubetã; yimisha faptã di-aestã plantã, mari, stronghilã icã sprilungã, cu coaja veardi sh-njedzlu di nuntru moali, dultsi sh-dzãmos, arosh i galbin, mplin di simintsã lãi sh-ma njits di-atseali di curcubetã; himunic, hiumunic, hiumãnic, shirchin, carpuz, arbuz
{ro: pepene verde}
{fr: pastèque, melon d’eau}
{en: watermelon}
bustani/bustane
bustani/bustane (bus-tá-ni) sf bustãnj (bus-tắnjĭ) – grãdinã iu s-crescu zãrzãvãts, ma multu curcubeti, hiumunits, piponj, cãstrã-vets, etc.;
(expr: criscu tu bustani = nu para easti dishteptu, nu-aducheashti lishor, ari caplu ca di curcubetã; niciuplit, om di la oi)
{ro: bostănărie}
{fr: jardin potager}
{en: vegetable garden}
ex: la bustani acumpãrats cãstrãvets, tseapã shi niheamã macheadon; nu easti diparti bustanea s-njardzim s-mãcãm shirchinj; capiti fãrã minduiri tu bustãnj crescu
(expr: easti lishor, cã ari caplu ca di curcubetã)
§ bustãngi (bus-tãn-gí) sm, sf bustãngioanji/bustãn-gioanje (bus-tãn-gĭŭá-nji), bustãngeadz (bus-tãn-gĭádzĭ), bus-tãngioanji/bustãngioanje (bus-tãn-gĭŭá-nji) – atsel tsi creashti i vindi zãrzãvãts (curcubeti, hiumunits, cãstrãvets, etc.);
(expr: s-nu vindzã cãstrãvets la bustãngi = nu caftã s-ti fats cã shtii ma multi di-atsel tsi easti ma shtiut di tini)
{ro: bostangiu}
{fr: jardinier-maraîcher, maraîchère}
{en: vegetable garden grower or seller}
ex: bustãngilu-a nostru n-adutsi shirchinj shi piponj; bustãngilu vindi scumpu veardzãli shi spãnaclu; lja alj di la bustãngilu-a nostru; bustãngioanja cu mãnjli-a ljei n-adunã paparitsili aesti
§ bustangi (bus-tan-gí) sm, sf bustangioanji/bustangioanje (bus-tan-gĭŭá-nji), bustangeadz (bus-tan-gĭádzĭ), bustangioanji/bustangioanje (bus-tan-gĭŭá-nji) – (unã cu bustãngi)
§ bustãnar (bus-tã-nárŭ) sm bustãnari (bus-tã-nárĭ) – nicuchirlu tsi ari (tsãni) unã bustani
{ro: proprietar de bostan}
{fr: propriétaire de jardin potager}
{en: vegetable garden owner}
carpuz
carpuz (car-púzŭ) sm carpuji (car-pújĭ) – plantã dit fumealja-a curcubetãljei shi a piponjlui, cu trup lungu tsi s-tradzi azvarna pri loc, cu lilici njits shi frãndzã mãri, tsi da unã yimishi mari cãt unã curcubetã, cu coaja veardi sh-carnea di nuntru moali, dultsi sh-dzãmoasã, aroshi i galbinã, cu simintsã lãi sh-ma njits di-atseali di curcubetã; yimisha faptã di-aestã plantã, bunã tu mãcari; arbuz, himunic, hiumunic, hiumãnic, shirchin, bacãrcu
{ro: pepene verde}
{fr: pastèque, melon d’eau}
{en: watermelon}
§ arbuz (ar-búzŭ) sm arbuji (ar-bújĭ) – (unã cu carpuz)
cucumbici
cucumbici (cu-cum-bícĭŭ) sm cucumbici (cu-cum-bícĭ) – hiu-munic tsi easti ninga veardi sh-nicoptu
{ro: pepene verde crud}
{fr: pastèque non mûre}
{en: green watermelon, not ripen yet}
ex: bãgai turshii shi cucumbici; trei shirchinj tãljem shi tuts ishirã cucumbici (verdzã, nicoptsã)
himunic
himunic (hi-mu-nícŭ) sm himunits (hi-mu-nítsĭ) – plantã dit fumealja-a curcubetãljei shi a piponjlui, cu trup lungu tsi s-tradzi azvarna pri loc, cu lilici njits shi frãndzã mãri, tsi da unã yimishi mari cãt unã curcubetã, cu coaja veardi sh-carnea di nuntru moali, dultsi sh-dzãmoasã, aroshi i galbinã, cu simintsã lãi sh-ma njits di-atseali di curcubetã; yimisha faptã di-aestã plantã, bunã tu mãcari; hiumunic, hiumãnic, carpuz, arbuz, shirchin, bacãrcu
{ro: pepene verde}
{fr: melon d’eau, pastèque}
{en: watermelon}
ex: nã bisearicã veardi cu icoani-aroshi (angucitoari: hiumuniclu); curlu-a fãrtatlui tu grãdina-a argatlui (angucitoari: himuniclu); am nã cãlivã mplinã cu njelj, pãn s-nu u frãndzã nu dai di elj (angucitoari: himuniclu); tindu funi sh-adun gljami (angucitoari: himuniclu, curcubeta); nu mi am purintatã di (nu-am mãcatã) himunits estan; eara gras ca un himunic; coaji di himunic, nu s-alicheashti di buric; mãcai himunits la bustanea-a aushlui
§ hiumunic (hĭu-mu-nícŭ) sm hiumunits (hĭu-mu-nítsĭ) – (unã cu himunic)
§ hiumãnic (hĭu-mã-nícŭ) sm hiumãnits (hĭu-mã-nítsĭ) – (unã cu himunic)
simintsã
simintsã (si-mín-tsã) sf simintsã (si-mín-tsã) – partea multu minutã dit unã plantã (inshitã, multi ori, dit unã lilici dupã tsi s-usucã) cari, siminatã, fatsi s-creascã unã altã plantã; spor, spermã;
(expr:
1: easti di simintsã (bunã, aleaptã) = easti di dãmarã, arãdãtsinã, soi bunã, aleaptã;
2: ari simintsã di saraosh = easti soi di oaminj tsi bea)
{ro: sămânţă}
{fr: semence, graine}
{en: seed}
ex: simintsã di grãn; na! iu dau di-unã simintsã di curcubetã; ligã tu nãsã trei simintsã di bumbac sh-trei gãrnutsã di cafei; simintsa tsi bãgai tu loc acãtsã; pãnã di-adoarã yipturli eara curati shi aleapti dupã simintsã; el lo nã curcubetã, u curã di simintsã pri la gurã shi u featsi buti; cãndu oulu easti proaspit, pots s-lji vedz tu lunjinã simintsa; easti di bunã simintsã
(expr: di soi, dãmarã bunã)
§ simintsos (si-min-tsósŭ) adg simintsoasã (si-min-tsŭá-sã), simintsosh (si-min-tsóshĭ), simintsoasi/simintsoase (si-min-tsŭá-si) – tsi ari (easti cu) multi simintsã; (fig: simintsos (ti prãvdzã) = tsi fatsi multi ori njits; tsi fatsi cati oarã multsã njits)
{ro: sămănţos}
{fr: riche en graines}
{en: full of seeds}
ex: shirchinlu simintsos (cu multi simintsã) nu ari lizeti; portsilj suntu simintsosh
§ seamin1 (seá-minŭ) vb I siminai (si-mi-náĭ), siminam (si-mi-námŭ), siminatã (si-mi-ná-tã), siminari/siminare (si-mi-ná-ri) – bag simintsã tu loc tra s-fitruseascã shi s-creascã planti (lilici, grãn, ponj, etc.); nseamin, fitipsescu; (fig:
1: seamin = dau un yitrii (vãtsinã, prit gurã, ingectsii i cu-unã zgrãmãturã pri cheali) tra s-lu-aveglju omlu shi s-nu-acatsã unã lãngoari mulipsitoari (tsi s-lja di la om la om); simnedz, vãtsinipsescu, vãtsinedz; expr:
2: seamin arov = treambur di fricã, di-arcoari;
3: iu nu-l seaminj, aclo fitruseashti = ansari, s-aspuni, di-aclo iu nu ti-ashteptsã s-lu vedz;
4: vimtu seaminj? furtunã adunj = ma s-fats tsiva arãu, tsi nu lipseashti s-fats, s-ti mindueshti la urmãri, cã pots tra s-pats nipãtsãtili)
{ro: semăna; vaccina}
{fr: planter, semer; vacciner}
{en: seed, sow, plant; vaccinate}
ex: ari siminatã tu grãdinã flori shi zãrzãvãts; u siminai dicara, shi criscu unã curcubetã; siminai agrili cu grãn; siminash cu mãna a ta unã lilici; acatsã si seaminã arov di fricã