|
|
shipcaru
RO:şepci, care face … Dictsiunar Armãn-Romãn Data DB:45370>2014-05-14 22:31:12.015052 »
shipcâ
RO:trandafir sălbatec … Dictsiunar Armãn-Romãn Data DB:45369>2014-05-14 22:31:12.014287 »
shipcãrii/shipcãrie
shipcãrii/shipcãrie (ship-cã-rí-i) sf – vedz tu shapcã
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: shapcãshipcar
shipcar (ship-cárŭ) sm – vedz tu shapcã
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: shapcãshipcã
shipcã (shíp-cã) sf shiptsi/shiptse (shí-tsi) – arburic tsi creashti n pãduri shi easti ca unã soi agrã di-a trandafilui, cu schinj, cu lilici mushati aroshi, trandafilii, albi i galbini shi poami-aroshi sh-njits ca cireashili; agru-trandafil, arug, bubzel, mãcesh, mucesh, bifã, coarne-bifi, culumbri, curubits
{ro: rujă; măceş, trandafir sălbatec}
{fr: églantier, rosier sauvage}
{en: wild rose}
bifã1
bifã1 (bí-fã) sf bifi/bife (bí-fi) – arburi njic tsi creashti tu pãduri shi easti ca unã soi agrã di-a trandafilui, cu schinj, cu lilici mushati aroshi, trandafilii, albi i galbini shi fructul arosh ca unã cireashi njicã; agru-trandafil, coarni-bifi, zigrã, shipcã, mãcesh, mucesh, arug, rug, bubzel, culumbri, curubits
{ro: rujă; măceş, trandafir sălbatec}
{fr: églantine; rosier sauvage}
{en: wild rose}
§ coarni-bifi/coarne-bife (cŭár-ni-bí-fi) sf pl – (unã cu bifã1)
bubzel
bubzel (bub-zélŭ) sm bubzelj (bub-zéljĭ) – agru-arburi njic di pãduri, tsi sh-u-adutsi cu-un trandafil, cu schinj, cu lilici mushati aroshi, trandafilii, albi i galbini shi fructul arosh ca unã cireashi njicã; mãcesh, mucesh, arug, rug, zigrã, shipcã, culumbri, curubits
{ro: măceş, trandafir sălbatec}
{fr: églantier}
{en: wild rose}
§ bubzealã (bub-zeá-lã) sf bubzeali/bubzeale (bub-zeá-li) – poamili fapti di bubzel, aroshi sh-njits ca cireashili, acrishoari, cu multi simintsã mplini di peri sh-tuti deadun anvãliti cu-unã peaji aroshi; mãceashi, muceashi
{ro: măceaşă}
{fr: fruit de l’églantier}
{en: fruit made by the wild rose}
mãcesh
mãcesh (mã-cĭéshĭŭ) sm mãcesh (mã-cĭéshĭ) – agru-arburi njic tsi creashti tu pãduri, tsi sh-u-adutsi cu-un trandafil, cu schinj, cu lilici mushati (aroshi, trandafilii, albi i galbini) shi poami-aroshi ca cireashi njits; mucesh, arug, rug, bubzel, culumbri, curubits, shipcã, bifã, coarne-bifi
{ro: măceş, trandafir sălbatec}
{fr: églantier; rosier sauvage}
{en: hip rose tree, wild rose}
ex: mãceshlji crescu tu munti; mãceshlu fatsi nãscãnti poami-aroshi
§ mucesh (mu-cĭéshĭŭ) sm mucesh (mu-cĭéshĭ) – (unã cu mãcesh)
§ mãceashi/mãceashe (mã-cĭá-shi) sf mãceashi/mã-ceashe (mã-cĭá-shi) – fructul faptu di mãcesh, njic ca cireasha, acrishor, cu multi simintsã mplini di peri sh-tuti deadun anvãliti cu-unã peaji aroshi; muceashi, bubzealã;
(expr: tuts cu cireashili sh-noi cu mãceashili = tuts s-aleapsirã cu lucrili buni sh-noi armasim cu-atseali tsi nu-ahãrzescu, tsi nu suntu buni trã tsiva)
{ro: măceaşă}
{fr: fruit de l’églantier}
{en: hip, wild rose fruit}
ex: mãceasha coaptã easti ca-aroshi ma nu easti bunã trã mãcari
§ muceashi/muceashe (mu-cĭá-shi) sf muceashi/muceashe (mu-cĭá-shi) – (unã cu mãceashi)
ex: tuts cu cireashi sh-noi cu muceashi
shapcã
shapcã (shĭáp-cã) sf shepchi (shĭép-chi) – unã capelã (purtatã di-aradã di bãrbats) tsi ari unã parti tsi s-tindi n fatsã (ca unã streahã) tra s-lj-afireascã ocljilj di soari
{ro: şapcă}
{fr: casquette, bonnet}
{en: cap}
ex: ficiorlu poartã totna shapca cãndu easi din casã
§ shipcar (ship-cárŭ) sm shipcari (ship-cárĭ) – atsel tsi fatsi i vindi shepchi
{ro: cel ce face sau vinde şepci}
{fr: fabricant ou marchand de casquettes, de bonnets}
{en: cap maker or seller}
§ shipcãrii/shipcãrie (ship-cã-rí-i) sf shipcãrii (ship-cã-ríĭ) – ducheanea iu s-vindu shepchi
{ro: magazinul de şepci}
{fr: magazin où on vend des casquettes, des bonnets}
{en: cap shop}