DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

amãn

amãn (a-mắnŭ) (mi) vb I amãnai (a-mã-náĭ) shi amnai (am-náĭ), amãnam (a-mã-námŭ) shi amnam (am-námŭ), amãnatã (a-mã-ná-tã) shi amnatã (am-ná-tã), amãnari/amãnare (a-mã-ná-ri) shi amnari/amnare (am-ná-ri) – nu-agiungu tu-un loc tu oara tsi vream (tsi lipsea, tsi earam ashtiptat, etc.); yin (mi-alãncescu) dupã oara tu cari hiu ashtiptat; stau tu-un loc ma multu di cum lipseashti; lj-bag cheadits a unui tra s-nu-sh bitiseascã lucrul tu oara lipsitã; fac (ljau apofasi ca) un lucru si s-adarã dupã oara tu cari eara lugursit si s-adarã; mut un lucru dit loclu (chirolu) iu easti tu-aradã tra si s-adarã, tu-un loc ma nãpoi; lj-dzãc a unui (lu-arãd) di pri unã dzuã pri-alantã cã va-l fac un lucru (cã va-lj dau tsiva) ma nclo, nu tora; ntãrdedz, shintescu
{ro: întârzia, amâna}
{fr: (re)tarder, ajourner}
{en: be late, postpone}
ex: nj-amãnai cã mi-amãnarã; vai amnãm s-yinim; tsi s-amãnã aestu om?; dit suflitlu-a meu armãnj; amãnai s-mi scol; amãnai scriarea trã doi anj; s-amãnã multu la pãzarea di yiptu; nu-amãnã multu, cã nu va mi-aflj-acasã ma s-amãnj (ma s-yinj ma nãpoi); lu-amãnai lucrul tsi-aveam tr-adrari, di adzã ti mãni; Dumnidzã u-amãnã ma nu agãrshashti

§ amãnat1 (a-mã-nátŭ) adg amãnatã (a-mã-ná-tã), amãnats (a-mã-nátsĭ), amãnati/amãnate (a-mã-ná-ti) – cari nu-agiundzi tu loclu iu lipseashti, tu oara tsi lipseashti; tsi yini dupã oara tu cari easti ashtiptat; tsi sta tu-un loc ma multu di cum lipseashti; tsi-lj s-ari bãgatã cheadits shi nu bitiseashti tu oara cãndu lipsea; (lucru) tsi easti mutat tra s-adarã ma nãpoi di cum eara numãtsit prota; amnat, ntãrdat, shintit
{ro: întârziat, amânat}
{fr: retardé, ajourné}
{en: late, postponed}

§ amnat1 (am-nátŭ) adg amnatã (am-ná-tã), amnats (am-nátsĭ), amnati/amnate (am-ná-ti) – (unã cu amãnat1)

§ amãnari/amãnare (a-mã-ná-ri) sf amãnãri (a-mã-nắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva amãnã i tsiva easti amãnat; faptul cã cariva ari amãnatã; amnari, ntãrdari, shintiri
{ro: acţiunea de a întârzia, de a amâna; întârziere, amânare}
{fr: action de (re)tarder, d’ajourner; retard, ajournement}
{en: action of being late, of postponing; delay, lateness, postponement}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

njir2

njir2 (njir) (mi) vb I njirai (nji-ráĭ), njiram (nji-rámŭ), njiratã (nji-rá-tã), njirari/njirare (nji-rá-ri) – tra s-nu shed, fac tsiva tra s-nji treacã chirolu; nj-trec (cher) oara; glindisescu, fac chefi, shuitescu, shuntescu; shintescu
{ro: (se) distra; pierde timpul}
{fr: (se) distraire; tuer le temps}
{en: amuse oneself; kill time}
ex: cu tsi ti njiri? (tsã trets chirolu?); njitslji s-njirã (glindisescu, fac chefi); tini njirã-ti (s-tsã trets oara) tu udã; pangul sta di s-njirã (di sh-treatsi oara) tu un cornu; tuti s-njirã (s-u facã s-glindiseascã) feata; njirãnda-si (fãcãnda chefi) pri unã, pri altã, lj-acãtsã noaptea; tsi ti njiri! (tsi tsã trets oara! tsi glindiseshti!); shi si s-njirã (s-lã treacã oara; icã s-apuriseascã) tuts; tsal Tega s-njira (lj-tritsea oara; icã s-ciudisea); s-njirã ncoa, nclo (mutreashti, hascã ocljilj di-unã parti sh-di-alantã)

§ njirat2 (nji-rátŭ) adg njiratã (nji-rá-tã), njirats (nji-rátsĭ), njirati/njirate (nji-rá-ti) – tsi ari faptã tsiva ca sã-lj treacã chirolu; tsi ari faptã chefi; tsi-sh tricu oara; glindisit, shuitit, shuntit; shintit
{ro: distrat; care şi-a pierdut timpul}
{fr: distrait; qui a tué le temps}
{en: amused oneself; who has killed time}

§ njirari2/njirare (nji-rá-ri) sf njirãri (nji-rắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva fatsi chefi i s-njirã tra s-lji treacã oara; tritseari oara; glindisiri, shuitiri, shuntiri, shintiri
{ro: acţiunea de a se distra; de a-şi pierde timpul}
{fr: action de se distraire; de tuer le temps}
{en: action of amusing oneself; of killing time}

§ njirãturã (nji-rã-tú-rã) sf njirãturi (nji-rã-túrĭ) – atseali tsi fatsi dunjaea tra s-lã treacã oara, s-glindiseascã, s-facã chefi, etc.; njirari
{ro: distracţie}
{fr: distraction, divertissement}
{en: distraction, divertissement}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

shintescu

shintescu (shin-tés-cu) (mi) vb IV shintii (shin-tíĭ), shinteam (shin-teámŭ), shintitã (shin-tí-tã), shintiri/shintire (shin-tí-ri) – fac (ljau apofasi ca) un lucru si s-adarã ma nãpoi, dupã oara tsi eara lugursit si s-adarã; mut un lucru dit oara iu s-aflã tu-aradã, tra si s-facã, tu-unã oarã ma amãnat; amãn, ntãrdedz;
2: tra s-nu shed fãrã s-fac tsiva, mutrescu deavãrliga; mi min deavãrliga dit un loc tu altu tra sã-nj treacã oara; mi njir tra sã-nj cher chirolu cã nu-am tsiva trã fãtseari; shuntescu, shuitescu
{ro: întârzia, pierde timpul}
{fr: retarder, badauder, tuer le temps}
{en: be late, postpone, kill time}
ex: Dumnidzã shinteashti (amãnã), ma nu agãrshashti; omlu s-shinteashti di (amãnã di la) lucru; capra armasi di s-shintea (di s-mina tra sã-lj treacã oara) cãndu aoa, cãndu aclo

§ shintit (shin-títŭ) adg shintitã (shin-tí-tã), shintits (shin-títsĭ), shinti-ti/shintite (shin-tí-ti) –
1: cari nu-agiundzi tu-un loc tu oara tsi lipseashti; tsi yini dupã oara tu cari easti ashtiptat; tsi sta tu-un loc ma multu di cum lipseashti; tsi-lj s-ari bãgatã cheadits shi nu bitiseashti tu oara cãndu lipsea; amãnat, ntãrdat;
2: tsi ari faptã tsiva ca sã-sh chearã chirolu; tsi-sh tricu oara; shuntit, shuitit
{ro: întârziat; care şi-a pierdut timpul}
{fr: retardé; qui a tué son temps}
{en: late; postponed, who has killed time}

§ shinti-ri/shintire (shin-tí-ri) sf shintiri (shin-tírĭ) –
1: atsea tsi s-fatsi cãndu cariva amãnã i tsiva easti amãnat; faptul cã cariva ari amãnatã; amãnari, amnari, ntãrdari;
2: atsea tsi s-fatsi cãndu cariva s-njirã ca s-lji treacã chirolu; shuntiri, shuitiri
{ro: acţiunea de a întârzia, de a-şi pierde timpul; întârziere, pierdere de timp}
{fr: action de retarder, de badauder, de tuer le temps; retard}
{en: action of being late, , of postponing of killing time; delay}

§ shuntescu (shĭun-tés-cu) (mi) vb IV shuntii (shĭun-tíĭ), shun-team (shĭun-teámŭ), shuntitã (shĭun-tí-tã), shuntiri/shuntire (shĭun-tí-ri) – nj-trec oara; fac chefi, mi njir, shuitescu, shintescu
{ro: (se) distra, trece timpul}
{fr: distrer, tuer le temps}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn