DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti ; Zboarã: Di iutsido; (cama multi...)

shinic

shinic (shi-nícŭ) sn shinitsi/shinitse (shi-ní-tsi) – vas cu cari s-misurã (grãnili); crinã, acrinã, alcechi, tãgari, cutlã, usmac, cuveali, stamboli;
(expr: cap di shinic = atsel tsi sh-alãxeashti greu mintea; atsel tsi aducheashti greu tsi-lj si dzãtsi; cãpos, cap gros, pruclet, cap di crinã, cap di tãgari, cap di mulari, etc.)
{ro: baniţă}
{fr: boisseau}
{en: bushel}
ex: loai din pãzari un shinic (unã cutlã) di grãn

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

arbines

arbines (ar-bi-nésŭ) sm, sf arbineasã (ar-bi-neá-sã), arbinesh (ar-bi-néshĭ), arbineasi/arbinease (ar-bi-neá-si) – om (muljari) tsi fatsi parti dit unã mileti (giumitati di elj crishtinj, giumitati turtsã) tsi bãneadzã tu locurli ditu-Ascãpitatã di Machidunii (tu Arbinshii); (fig:
1: arbines = om multu-arãu; expr:
2: arbineslu-i besã pri dzinuclju = arbineslu nu-ari besã; nu pots s-lji fatsi besã a arbineslui;
3: arbineslu-i frati cu-alãvdarea = arbineslu s-alavdã multu;
4: cap di-arbines = om cu caplu gros (cu cap di shinic, di tãgari, di grij, di mulari, etc.) cari nu-ascultã di vãrnu shi fatsi mash dupã mintea-a lui;
5: pri iu treatsi arbineslu-lj seacã mãna = arbineslu lu-ariseashti s-furã)
{ro: albanez}
{fr: Albanais}
{en: Albanian}
ex: arbineslu-i fudul; soacra-atsea araua sh-atsea arbineasa (fig: multu di multu-arauã); ari un ficior… arbines (multu-arãu, ca un arbines!)

§ arbinshami/arbinshame (ar-bin-shĭá-mi) sf fãrã pl – multimi di-arbinesh; miletea-arbinshascã
{ro: albanezime}
{fr: l’ensemble des Albanais; nombre d’Albanais}
{en: multitude of Albanians}
ex: dzatsi gionj ditu-arbinshami (dit miletea-arbinishascã)

§ arbinshescu (ar-bin-shĭés-cu) adg arbin-shascã (ar-bin-shĭás-cã), arbinsheshtsã (ar-bin-shĭésh-tsã), arbinsheshti (ar-bin-shĭésh-ti) – tsi s-tradzi dit miletea di-arbinesh; tsi ari s-facã cu arbineshlji; di arbines;
(expr: unã minti, sh-atsea arbinshascã = minti nibunã, niminduitã ghini)
{ro: albanez, albanezesc}
{fr: albanais}
{en: Albanian}
ex: avdzãi un cãntic arbinshescu (di-arbinesh)

§ arbinshashti1/arbinshashte (ar-bin-shĭash-ti) sf fãrã pl – limba zburãtã di arbinesh
{ro: limba albaneză}
{fr: la langue albanaise}
{en: Albanian, Albanian language}
ex: shtii arbinshashti? (u zburãshti limba arbinshascã?)

§ arbinshashti2/arbinshashte (ar-bin-shĭash-ti) adv – ca arbineshlji

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

cap

cap (cápŭ) sn capiti/capite (cá-pi-ti) – partea di nai ma nsus a trup-lui di om iu s-aflã ncljisã midua (acupiritã prisuprã di per, sh-cu fatsa iu s-aflã ocljilj, narea, urecljili, gura, etc.); (fig:
1: cap = atsel tsi easti ma mari tu-unã parei di oaminj, cãp, cãpii, ma marli, mãimar; expr:
2: cap-di-cãni = yeatsã (hiintsã) dit pãrmiti tsi easti ca unã soi di lamnji cu truplu di om shi caplu di cãni;
3: cap di alj (tseapã, prash) = arãdãtsina-a aljlui (a tseapãljei, a prashlui) tu cari s-aflã partea tsi s-mãcã (dupã tsi easti curat di peaji);
4: nu-ari nitsiun cap di alj = easti multu ftoh, cã nu-ari macar un cap di alj tra s-mãcã;
5: cap di cãshcãval = aroatã ntreagã di cãshcãval;
6: cap di tsãtsã = gurgulj, chipita-a tsãtsãljei (dit cari sudzi njiclu, laptili di mumã);
7: cap di-arãu = ahiursiri di-arãu, izvur;
8: caplu-a corlui = atsel tsi s-aflã tu nchisita (caplu) a corlui shi, giucãndalui, lu tradzi dupã el;
9: cap di vearã, a vearãljei = nchisita, intrata-a vearãljei;
10: cap di paradz, cap = capital, capitalj, paradz bãgats tu-unã alishvirishi;
11: (ljau, ahiursescu, apãrnjescu) di la cap = nchisescu ditu-ahiurhitã;
12: cap di carni = cap lishor, tsi nu mindueashti ghini;
13: cap di gai = om tsi easti niheamã ca glar, lishor di minti, etc.;
14: cap di cheatrã, cap gros; cap greu; cap di tar (di crinã, di grij, di shinic, di tãgari, di mulari, di schizari, di ghegan, di vurgar, etc.) = om tsi easti cãpos, tsi u tsãni pi-a lui sh-atumtsea cãndu tuts alantsã dzãc altã soi, tsi nu para easti dishteptu, tsi-aducheashti greu sh-peanarga atseali tsi-lj si dzãc, etc.;
15: cap gol = (i) cap neacupirit di mãndilã i cãciulã shi (ii) un tsi nu-ari tsiva n cap, tsi nu mindueashti ghini, tsi easti lishor tu minti, glar;
16: dupã cap sh-cãciula = cata cum easti omlu, ashi-lj si uidisescu tuti;
17: nu-am minti n cap = (i) hiu multu nvirinat; (ii) nu minduescu (giudic) ghini, glãrii di minti di fac ahtãri glãrinj, etc.;
18: caplu fatsi, caplu tradzi; cap ai, tsi u vrei mãdua?; cap ai, minti tsi-ts lipseashti!; iu nu-i cap, cavai di cicioari = zbor tsi s-dzãtsi a unui tsi pati tsiva, cãndu lucrili-lj si duc tuti anapuda shi (i) cãndu stepsul easti a lui, (ii) cãndu li fatsi tuti lucrili dupã mintea-a lui, fãrã sã ntreabã pri altu, (iii) cãndu nu s-mindueashti ghini ninti ca s-lu facã un lucru, etc.;
19: pãnã s-nu dai cu caplu di praglu di nsus, nu vedz praglu di nghios; cari sh-bati caplu la praglu di nsus, mutreashti la praglu di nghios = zborlu tsi-lj si dzãtsi a unui tsi u bagã mintea mash dupã tsi-l pati un lucru, tsi nu shtii ca si s-afireascã pãnã cãndu nu u pati ninti;
20: caplu tsi nu ntreabã multi vai tragã = zborlu tsi-lj si dzãtsi a unui tsi nu caftã urnimii di la altsã, ninti ca s-lu-adarã un lucru;

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

capsu

capsu (cáp-su) invar – cari nu-ari tihi tu banã; tsi s-aflã tu-unã halã urutã; tsi ari mash cripãri shi taxirãts; capsuman, mãrat, marat, mbogru, cacomir, cob, corbu, dholj, dhistih, gramen, gal, lai, morvu, ohru, piscatran, shcret, tihilai, tumsu, tumtu, etc.
{ro: sărman, biet}
{fr: pauvre, infortuné, malheureux}
{en: poor, unfortunate, unhappy}
ex: capsu birbeclu (maratlu birbec); capsu moasha (mãrata moashi), capsu horli (mãratili hori); nu-lj dãdea un minut banã a capsu nveastãljei (a mãratiljei nveastã)

§ capsu-man (cap-su-mánŭ) adg capsumanã (cap-su-má-nã), capsumanj (cap-su-mánjĭ), capsumani/capsumane (cap-su-má-ni) –
1: cari nu-ari tihi tu banã; tsi s-aflã tu-unã halã urutã; tsi ari mash cripãri shi taxirãts; mãrat, marat, etc.;
2: tsi u tsãni pi-a lui tut chirolu shi easti greu s-lu cãndirseshti di-un lucru lishor tr-aduchiri; cap gros (di tãgari, di crinã, di shinic, di mulari, etc.)
{ro: nenorocit; încăpăţânat}
{fr: malheureux; entêté}
{en: unfortunate; stubborn}
ex: easti-ahtari capsuman (ari caplu-ahãt di gros), cã di pi-a lui nu pots s-lu giots; lai capsuman (marate, cap gros), ligari vrei di prun

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

cãrãfetã

cãrãfetã (cã-rã-fé-tã) sf cãrãfeti/cãrãfete (cã-rã-fé-ti) shi cãrãfets (cã-rã-fétsĭ) – partea di ma nsus a truplui di om iu s-aflã ncljisã midua (acupiritã prisuprã di per shi n fatsã cu oclji, nari, ureclji, gurã, etc.); oasili-a caplui di om sh-di prãvdzã tsi ncljid nãuntru midua; cap, cãrfetã, cãpitsãnã, cãpãtsãnã, craniu, cafcalã, cafcã, cãrapã, cocã, cofã, ciufutinã, ftinã, puscar, cãrtsunã, ciuturã, curcubetã;
(expr:
1: cãrãfetã groasã (di crinã, di shinic, di tãgari, vurgãreascã, etc.) = om tsi nu para easti dishteptu, tsi-aducheashti greu, tsi easti cãpos, tsi u tsãni pi-a lui sh-atumtsea cãndu tuts alantsã dzãc altã soi, etc.;
2: ãnj talji cãrãfeta = aduchescu lishor tsi-nj si dzãtsi, nu-nj yini greu;
3: u bag tu cãrãfetã = u-aduchescu sh-u bag ghini tu minti tra s-nu u-agãrshescu;
4: nj-umplu carafeta = mi cãndãrsi)
{ro: craniu, cap}
{fr: crâne, tête, caboche}
{en: skull, head}
ex: lo dauãli cãrãfets (capiti, cafcali, cranii) di mortu; ahãt ãlj tãlja cãrãfeta
(expr: ahãt putea el s-aducheascã); iu s-lji s-umplã cãrãfetea-lj
(expr: iu s-lu facã s-aducheascã, s-lu bagã di cali, s-lu cãndãrseascã); scoasi cãrãntana dit pungã-lj, lj-u deadi s-acumpãrã tsi-lj talji cãrãfeta (cum va-lj va mintea, inima, cum va sã shtibã, cum va s-aleagã el)

§ cãrfetã (cãr-fé-tã) sf cãrfeti/cãr-fete (cãr-fé-ti) shi cãrfets (cãr-fétsĭ) – (unã cu cãrãfetã)

§ cãra-pã (cã-rá-pã) sf cãrapi/cãrape (cã-rá-pi) shi cãrãchi (cã-rắchĭ) – oasili-a caplui di om sh-di prãvdzã tsi ncljid nãuntru midua; cãpitsãnã, cãpãtsãnã, craniu, cafcalã, cafcã, cãrãfetã, cãrfetã, cocã, cofã
{ro: craniu}
{fr: crâne}
{en: skull}

§ cãrtsunã2 (cãr-tsú-nã) sf cãrtsuni/cãrtsune (cãr-tsú-ni) – (unã cu cãrãfetã)

§ ciufutinã (cĭu-fu-tí-nã) sf ciufutini/ciu-futine (cĭu-fu-tí-ni) – (unã cu cãrãfetã)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

crinã1

crinã1 (crí-nã) sf crini/crine (crí-ni) – vas cu cari s-misurã grãnili; acrinã, alcechi, stamboli, tãgari, cutlã, shinic, usmac, cuveali, cuveli, cuvelji;
(expr: cap di crinã = cap di mulari (di tãgari, di grij, di shinic, etc.), om tsi sh-alãxeashti greu mintea, cãpos, napran, cap gros, pruclet, etc.)
{ro: baniţă}
{fr: boisseau}
{en: bushel}
ex: unã crinã di fãrinã; unã crinã cu shishi mplini di yin; tsi cap di crinã
(expr: cap gros) ari!

§ cãrinã1 (cã-rí-nã) sf cãrini/cãrine (cã-rí-ni) – (unã cu crinã1)

§ acrinã (a-crí-nã) sf acrini/acrine (a-crí-ni) – (unã cu crinã1)

§ cuveali/cuveale (cu-veá-li) sf cuveli/cuvele (cu-vé-li) – (unã cu crinã1)

§ cuveli/cuvele (cu-vé-li) sf cuveli/cuvele (cu-vé-li) – (unã cu crinã1)

§ cuvelji/cu-velje (cu-vé-lji) sf cuvelji/cuvelje (cu-vé-lji) – (unã cu crinã1)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

cutlã

cutlã (cú-tlã) sf cutli/cutle (cú-tli) – vas cu cari s-misurã (grãnili); vas di lemnu ca unã cupã i unã lingurã mari cu cari s-misurã grãnili (fãrina, apa, etc.); crinã, acrinã, alcechi, tãghari, shinic, cuveali, stamboli/stambole
{ro: căuş, baniţă}
{fr: boisseau, seille de bois, très grande cuillère}
{en: bushel, large wooden spoon for measuring grains, flour, water, etc.}
ex: vindui multi cutli di grãn

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

ghegan

ghegan (ghĭé-ganŭ) sm, sf gheganã (ghĭé-ga-nã), gheganj (ghĭé-ganjĭ), ghegani/ghegane (ghĭé-ga-ni) – arbines tsi yini dit pãrtsãli di cãtã Nordu (Njadzãnoapti) ali Arbinshii; ghegã;
(expr: cap di ghegan = om tsi nu para easti dishteptu, tsi-aducheashti greu, tsi easti cãpos, tsi u tsãni pi-a lui sh-atumtsea cãndu tuts alantsã dzãc altã soi, etc.; cap gros, di crinã, di shinic, di tãgari, etc.)
{ro: albanez care vine din regiunile de Nord ale Albaniei}
{fr: guègue, habitant du nord de l’Albanie}
{en: Albanian originating from, or living in, the North of Albania}
ex: ari un cap di ghegan!
(expr: cap gros, di tãgari)

§ ghegã (ghĭé-gã) sm gheghi (géghĭ) – (unã cu ghegan)
ex: ca furtuna-agiundzi ghegã

§ ghigãrii/ghigãrie (ghi-gã-rí-i) sf ghigãrii (ghi-gã-ríĭ) (scriat shi Ghigãrii) – multimi di gheganj (ghigãria); locurli iu bãneadzã gheganjlji (Ghigãria)
{ro: ţara “gheganjlor”; mulţime de “gheganj”}
{fr: terre des Guègues; nombre des Guègues}
{en: land of “Gheganj”; multitude of “Gheganj”}
ex: gheganjlji dit Ghigãrii (Arbinshia-a gheganjlor); cari s-mi-aflats cu stepsu, spindzurats-mi, nu acshi, azvarna, ca tu Ghigãrii

§ ghigãnescu (ghi-gã-nés-cu) adg ghigãneascã (ghi-gã-neás-cã), ghigãneshtsã (ghi-gã-nésh-tsã), ghigãneshti (ghi-gã-nésh-ti) – tsi ari s-facã cu gheganjlji; tsi yini dit locurli iu bãneadzã gheganjlji; di ghegã
{ro: care aparţine de “gheganj”; de “ghegă”}
{fr: tenant d’un “ghegã”; appartenant à un Ghègue}
{en: that has to do with “Gheganj”; of “Gheganj”}
ex: loa pishtoli ghigãneshti (di gheganj)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

grij

grij (gríjĭŭ) sm griji (gríjĭ) shi sn grijuri (grí-jĭurĭ) – chin cu multã arucinã dit cari s-fatsi dzada; cumatã mplinã di noadi sh-arucinã dit truplu a unui arburi (ca chinlu i bradlu, bunãoarã); cumata dit trup tsi-armãni ninga tu loc, dupã tsi un arburi easti tãljat; cutsur, ciubã, cuciub, cuciubã, cãciubã, cuciubeauã, cuciubeu;
(expr: cap di grij = un tsi ari caplu gros shi nu poati s-aducheascã lishor tsi-lj si dzãtsi; om di la oi, fãrã prãxi; cãrãfetã groasã, cap di crinã, cap di tãgari, cap di shinic, cap di mulari, etc., schizari (fig), cãpos, napran)
{ro: buturugă}
{fr: souche résineuse et noueuse de pin}
{en: pine stump or knotty stub}
ex: aush vãrtos ca grijlu; sãnãtosh ca griji di dzadã; cap di grij
(expr: cap gros) tsi ari!; ts-aflash cap di grij s-umpli
(expr: cap gros), shi s-lji tornji mintea; avea cap di grij shi, cãndu u bãga tu greaua, vrea a lui si s-facã

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

misurã1

misurã1 (mi-sú-rã) sf misuri/misure (mi-sú-ri) – atsea tsi-aspuni cãt di mari (lungu, largu, greu, veclju, etc.) easti un lucru i hiintsã; mãrimea tsi u-ari un lucru tsi misurã “un” (“unitatea di misurã”); metru; mizurã
{ro: măsură}
{fr: mesure}
{en: mesure}
ex: cu tsi misurã (metru) va s-misurãm, cu atsea misurã (atsel metru) va s-nã misurã shi a nauã; misura tsi (metrul cu cari) misura; nãscãntsã suntu pristi misurã (ma nsus di mãrimea di-aradã); lo misurã (lo metru) pri mini, ca s-nji crueascã nã pãreaclji di stranji; mãna misurã nu ari; tuti li fatsi cu misurã, easti cu ziga n brãn

§ mizurã (mi-zú-rã) sf mizuri/mizure (mi-zú-ri) – misurã trã stranji, trã pãputsã, yiptu, etc.
{ro: măsură de haine, pantofi, etc.}
{fr: mesure pour les vêtements, des chaussures, etc.}
{en: mesure for clothes, shoes, etc.}

§ munzurã (mun-zú-rã) sf munzuri/munzure (mun-zúrĭ) – misurã trã yiptu (grãn, ordzu, sicarã, etc.); vas cu cari s-misurã unã munzurã di grãni; acrinã, alcechi, tãghari, cutlã, usmac, shinic, cuveali, stamboli/stambole
{ro: baniţă}
{fr: boisseau}
{en: bushel}
ex: 400 di munzuri di misur, ordzu, etc. trã oi, trã calj

§ mãndzurã (mãn-dzú-rã) sf mãndzuri/mãndzure (mi-dzú-ri) – (unã cu munzurã)

§ misur1 (mi-súrŭ) (mi) vb I misurai (mi-su-ráĭ), misuram (mi-su-rámŭ), misuratã (mi-su-rá-tã), misurari/mi-surare (mi-su-rá-ri) –
1: ljau misura-a unui lucru (tra s-aflu cãt mari easti, cãt lungu, cãt analtu, etc.); ljau metru (misura);
2: caftu (fac tsiva, numir) tra sã nvets cãti lucri s-aflã tu-unã multimi icã aradã di lucri (oili dit cupii, njitslji dit fumealji, anjlji tsi lj-ari cariva, etc.); anumir, numir;
(expr:
1: ãl misur om = ãl lugursescu om, lu-am ti om;
2: mi misur cu cariva = caftu s-aflu ma s-nj-u poatã cariva, mi-acats cu cariva tu-astrãtseari, tu-alumtã;
3: pãnã s-misur dauã, trei, tsintsi, etc. = unãshunã, diunãoarã;
4: misur stealili = imnu hulandar, nj-trec bana fãrã nitsiun scupo;
5: dzãlili ãlj suntu misurati = nu-ari ninga multu s-bãneadzã; easti fuvirsit cu moartea di un dushman acshu, vãrtos shi ninjilãos;

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn