DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

alis

alis (á-lisŭ) sn alisi/alise (á-li-si) – aradã di (unã soi di) neali bãgati unlu tu-alantu shi ligati tra s-facã ca unã soi di cioarã i funi (di metal) cu cari si s-leagã lucri (cari s-bagã di gushi ca unã stulii, cu i fãrã crutsi acãtsatã di nãsã, cu cari s-acatsã sãhatea di curauã, etc.); alsidã, alisidã, altsu, singir, shingir, singiri, shingiri, zingir, catinã, cadenã, chiustecã, chiustechi, cãrtelj, silivar, sulivar, brangã, prangã;
(expr: lj-trec alislu (singirea) di nãri = l-tsãn ca pi-unã ursã, fatsi tsi-lj caftu)
{ro: lanţ}
{fr: chaîne}
{en: chain}
ex: acumprai un alis di sãhati; avea ligatã cãnili cu alis gros; rupsi sh-funea shi alislu

§ altsu1 (ál-tsu) sn altsuri (ál-tsurĭ) – (unã cu alis)
ex: ghiderli suntu ligati, ca altsul, dipriunã

§ alsidã (al-sí-dã) sf alsidz (al-sídzĭ) – (unã cu alis)
ex: oarã cu alsidã (singiri)

§ alisidã (a-li-sí-dã) sf alisidz (a-li-sídzĭ) – (unã cu alis)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

cadenã

cadenã (ca-dé-nã) sf cadeni/cadene (ca-dé-ni) – aradã di (unã soi di) neali bãgati unlu tu-alantu shi ligati tra s-facã ca unã soi di funi (di metal) cu cari si s-leagã lucri (cari s-bagã di gushi ca unã stulii, cu i fãrã crutsi acãtsatã di nãsã, cu cari s-acatsã sãhatea di curauã, etc.); catinã, chiustecã, chiustechi, alis, alsidã, alisidã, altsu, singir, singiri, shingiri, silivar, sulivar, etc.
{ro: lanţ}
{fr: chaîne, chaînette}
{en: chain}
ex: oarã cu cadenã (alisidã, singiri) di-amalamã

§ catinã2 (cá-ti-nã shi ca-tí-nã) sf catini/catine (cá-ti-ni shi ca-tí-ni) – (unã cu cadenã)
{ro: lanţ}
{fr: chaîne}
{en: chain}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

cãrtelj

cãrtelj (cãr-téljĭŭ) sn cãrtealji/cãrtealje (cãr-teá-lji) shi cãrtelji/cãrtelje (cãr-té-lji) shi cãrtelj (cãr-téljĭ) –
1: nel (vãrtos, di metal) cu cari s-acatsã cãtinarli (alsidzli, singirli, etc.) tra sã ncljiadzã unã ushi (poartã, sinduchi, etc.); cãrchelj, cãrcheauã;
2: aradã di (unã soi di) neali bãgati unlu tu-alantu shi ligati tra s-facã unã soi di funi (di metal) cu cari si s-leagã lucri (cari s-bagã di gushi ca unã stulii, cu i fãrã crutsi acãtsatã di nãsã, cu cari s-acatsã oara di curauã, etc.); cadenã, catinã, chiustecã, chiustechi, alis, alsidã, alisidã, altsu, singir, shingir, singiri, shingiri, zingir, silivar, sulivar, brangã, prangã, heari (fig:
1: cãrtelj = guva di cur; cur, ghes, shidzut; expr:
2: lj-trec cãrteljlu di nari = fatsi tut tsi-lj dzãc mini, fac tsi voi cu el, canda-lj tricui un nel di nari ca la unã ursã;
3: sã-nj mãts cãrteljlu (curlu) = nu mi mealã dip, cã nu pots sã-nj fats tsiva)
{ro: belciug; lanţ}
{fr: anneau (de fer); chaîne}
{en: ring (of metal); chain}
ex: cãrteljlu (nelu) a cingheljlui; la ushi ari cãrtealji di her (catini); unã cheatrã mari cu patru cãrtelji (singiri); l-doari cãrteljlu (fig: curlu; icã expr: nu-l mealã); sã-nj mãts cãrteljlu
(expr: sã-nj mãts curlu, nu mi mealã dip); ducmenladzlji cu cãrtelji (neali njits) s-li bagã nveastili di veri

§ cãrtiljedz (cãr-ti-ljĭédzŭ) (mi) vb I cãrtiljai (cãr-ti-ljĭáĭ), cãrtiljam (cãr-ti-ljĭámŭ), cãrtiljatã (cãr-ti-ljĭá-tã), cãrtiljari/cãrtiljare (cãr-ti-ljĭá-ri) – acats (bag) un nel (cãrtelj) di her, di-asimi i di-un altu lucru; fac unã guvã tu-un lucru dit unã parti tu-alantã; trec un lucru (cari di-aradã easti nturyisit tu-un capit) prit altu lucru pãnã s-aflã di partea-alantã; azvundzescu, azundzescu, ampihiur, mpihiur, mpihior, strãpungu, spitrundu, spritundu, strãbat, stribat
{ro: găuri, perfora}
{fr: trouer, perforer, percer}
{en: pierce, go through}
ex: ded s-cãrtiljadzã parãlu tsi-l didesh (s-lji facã guvã), ca s-lu spindzur di gushi; cãrtiljai (feci guvã tu) fluria ca s-u fac ver

§ cãrtiljat (cãr-ti-ljĭátŭ) adg cãrtiljatã (cãr-ti-ljĭá-tã), cãrtiljats (cãr-ti-ljĭátsĭ), cãrtiljati/cãrtiljate (cãr-ti-ljĭá-ti) – tsi-lj s-ari bãgatã un nel (un cãrtelj); (lucru) tsi-lj s-ari tricutã tsiva dit unã parti tu-alantã; tsi-lj si featsi unã guvã dit unã parti tu-alantã; azvundzit, azundzit, ampihiurat, mpihiurat, strãpumtu, spitrumtu, spritumtu, strãbãtut, stribãtut

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

chiustecã

chiustecã (chĭus-té-cã) sf chiustets (chĭus-tetsĭ) – aradã di (unã soi di) neali bãgati unlu tu-alantu shi ligati tra s-facã ca unã soi di funi (di metal) cu cari si s-leagã lucri (cu cari s-acatsã oara i cãstura di curauã, cari s-bagã di gushi ca unã stulii, cu i fãrã crutsi acãtsatã di nãsã, etc.); chiustechi, alis, altsu, alsidã, alisidã, singir, shingir, singiri, shingiri, zingir, silivar, sulivar, catinã, cadenã, cãrtelj, brangã, prangã, heari
{ro: lanţ}
{fr: chaîne de montre, entrave de chaîne}
{en: chain; watch chain}
ex: s-agioacã cu chiusteca (alislu) di sãhati; ts-alas chiusteca (alsida), flurii suti; cu-unã chiustecã (alsidã) di-asimi pri cheptu; chiustetsli asuna pri cheptu

§ chiustechi/chiusteche (chĭus-té-chi) sf chiustechi (chĭus-techĭ) – (unã cu chiustecã)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

prangã

prangã (prán-gã) sf prãndzã (prắn-dzã) – singir gros shi vãrtos cu cari s-leagã cicioarli i mãnjli a sclayilor tra s-nu-ascapã shi s-fugã; dauã neali tsi sã ncljiadzã deavãrliga di mãnjli a sclavlui tra s-lu leagã di mãnj shi s-nu lu-alasã s-fugã; brangã, heari, singir, shingir, singiri, shingiri, zingir, etc.
{ro: lanţuri, cătuşe}
{fr: chaînette; menottes}
{en: chains; handcuffs}
ex: bãgats-lu tu prangã (heari); prangã (heari) sh-hãpsãnã s-alasã

§ brangã (brán-gã) sf brãndzã (brắn-dzã) shi brãnghi (brắn-ghi) – (unã cu prangã)
ex: brãndzã (heari) la cicioari, brãndzã (heari) la mãnj; lj-tricurã brãnghi (l-ligarã cu heari)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

singir

singir (sin-gírŭ) sm singiri (sin-gírĭ) shi sn singiri/singire (sin-gí-ri) – aradã di (unã soi di) neali bãgati unlu tu-alantu shi ligati tra s-facã ca unã soi di funi (di metal) cu cari si s-leagã lucri (cu cari s-acatsã oara di curauã, cari s-bagã di gushi ca unã stulii, cu i fãrã crutsi acãtsatã di nãsã, etc.); shingir, singiri, shingiri, zingir, silivar, sulivar, chiustecã, chiustechi, catinã, cadenã, cãrtelj, alis, alsidã, alisidã, altsu, brangã, prangã, heari
{ro: lanţ}
{fr: chaîne}
{en: chain}
ex: leagã cãnili cu singir ta s-nu-ascapã; asunã singirlu (silivarlu); un vultur ligat tu singir; cu singirlji di per pisti-anumiri

§ singiri/singire (sin-gí-ri) sf singiri (sin-gírĭ) – (unã cu singir)

§ shingir (shin-gírŭ) sn shingiri/shingire (shin-gí-ri) – (unã cu singir)
ex: pusi sãpunea, frãnlu, shingirlu shi cãfasea tu-unã groapã

§ shingiri/shingire (shin-gí-ri) sf shingiri (shin-gírĭ) – (unã cu singir)
ex: lu nvitsã pi ficior s-lja mash cãnjlji shi pi shingiri mãnã s-nu bagã; cãnjlji pãrea arãnjosh shi shingirili eara mash mãrgãritãri; vru s-lji lja cu tutã shingiri shi featsi vreavã mari

§ zingir (zin-gírŭ) sn zingiri/zingire (zin-gí-ri) – (unã cu singir)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

sulivar

sulivar (su-li-várŭ) sn sulivari/sulivare (su-li-vá-ri) – aradã di (unã soi di) neali bãgati unlu tu-alantu shi ligati tra s-facã ca unã soi di funi (di metal) cu cari si s-leagã lucri (cu cari s-acatsã oara i cãstura di curauã, cari s-bagã di gushi ca unã stulii, cu i fãrã crutsi acãtsatã di nãsã, etc.); silivar, chiustecã, chiustechi, catinã, cadenã, cãrtelj, alis, alsidã, alisidã, altsu, singir, shingir, singiri, shingiri, zingir, brangã, prangã, heari
{ro: lanţ}
{fr: chaîne de montre, entrave de chaîne}
{en: chain; watch chain}
ex: s-agiuca cu sulivarlu (chiusteca) di la sãhati; caplu nvãrligat di trei sulivari (alsidi) di malamã

§ silivar (si-li-várŭ) sn silivari/silivare (si-li-vá-ri) – (unã cu sulivar)
ex: cu silivar icã alis tu mãnã; sh-acumprã un silivar (unã-alsidã) di-amalãmã ti sãhati

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

vrondu

vrondu (vrón-du) sn vronduri (vrón-durĭ) – larmã, lavã, longi, loscut, yiurultii, ghiurultii, pãlturã, longi, crot, sãlãvati, vreavã, zbuc
{ro: zgomot, bubuitură}
{fr: bruit (d’explosion, de tonnere), vacarme}
{en: noise, uproar, racket, thunder}
ex: vrondul a mãcãradzlor; avdi cu vrondu (bots) di tufechi

§ vreavã (vreá-vã) sf vrevuri (vré-vurĭ) – (unã cu vrondu)
ex: avdi di diparti unã vreavã (lavã) mari; mari vreavã easti; tsi-i vreava (vrondul) tsi s-fatsi n cali?; boatsea-a peanilor di moarti easti az tu vreava-a lor; cloputili, cum asunã vreava (boatsea) a lor!; atumtsea s-chiptina sh-nu-avdza vreava; dinãoarã avdi vreavã mari: bumbunidzãri, ascãpirãri, di tsã si scula perlu din cap; di iu eara ntãvãlit tu unã baltã, avdzã vreavã; vãrnã vreavã nu s-avdza, vãrnu nu zbura nuntru; avdu dit mardzinea-a pãduriljei nã vreavã mari di oaminj; vru s-lji lja cu tutã shingiri shi featsi vreavã mari; vrevuri (sãlãvãts) neachicãsiti murmurã; vreava yinea di cãtrã vii

§ vrundusescu (vrun-du-sés-cu) vb IV vrundusii (vrun-du-síĭ), vrunduseam (vrun-du-seámŭ), vrundusitã (vrun-du-sí-tã), vrundusiri/vrundusire (vrun-du-sí-ri) – fac un vrondu mari
{ro: bubui}
{fr: faire du bruit}
{en: make a racket, thunder}

§ vrundusit (vrun-du-sítŭ) adg vrundusitã (vrun-du-sí-tã), vrundusits (vrun-du-sítsĭ), vrundusiti/vrundusite (vrun-du-sí-ti) – tsi s-featsi un vrondu mari
{ro: bubuit}
{fr: qui a fait un grand bruit}
{en: made a racket, thundered}

§ vrundusiri/vrundusire (vrun-du-sí-ri) sf vrundusiri (vrun-du-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu vrunduseashti, vrondu
{ro: acţiunea de a bubui; bubuitură}
{fr: action de faire du bruit}
{en: action of making a racket, of thundering}
ex: vrundusirea eara cama mari

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã