DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

mãnali/mãnale

mãnali/mãnale (mã-ná-li) sf mãnãlj (mã-nắljĭ) – hãlati faptã tra s-tsãnã tserli mproasti sh-apreasi la bisearicã; mãnari, shandan, shãndan, shindan, shindani
{ro: sfeşnic de biserică}
{fr: chandelier (pour les petites chandelles qu’on achète à l’église)}
{en: church candlestick}

§ mãnari3/mãnare (mã-ná-ri) sf mãnãri (mã-nắrĭ) – (unã cu mãnali)
ex: mãnarea mutã afendul

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

polieleu

polieleu (po-li-ĭé-leŭ) sn polielei/polielee (po-li-ĭé-le-i) – unã soi di shindani mari, aspindzuratã di tãvani (tu bisearicã i tu casi); pulieleu
{ro: candelabru}
{fr: grand chandelier suspendu; candélabre}
{en: large suspended candlestick; candelabrum}

§ pulieleu (pu-li-ĭé-leŭ) sn pulielei/pulielee (pu-li-ĭé-le-i) – (unã cu polieleu)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

shindani/shindane

shindani/shindane (shin-dá-ni) sf shindãnj (shin-dắnjĭ) – hãlati faptã tra s-tsãnã tserli mproasti sh-apreasi la bisearicã; shindan, shandan, shãndan, mãnari, mãnali;
(expr: lj-shadi shindani = (i) nu s-minã di ningã el/ea; (ii) l-plictiseashti; l-bizirseashti cu-atseali tsi-lj dzãtsi)
{ro: sfeşnic}
{fr: chandelier}
{en: candlestick}
ex: lumbãrdzãli di pi shindani; ningã cap aveaglji mama nidurnjitã, ca shindani; aprindi shindanea

§ shindan (shin-dánŭ) sn shinda-ni/shindane (shin-dá-ni) – (unã cu shindani)
ex: lj-shidzu shindan
(expr: nu s-minã di ningã ea) cãt fu lãndzitã; ficiorlji cu shindanili tu mãnã; bisearica a noastrã avea, shi cãndilili shi shindanili di asimi, afumati tu flurii

§ shandan (shan-dánŭ) sn shandani/shandane (shan-dá-ni) – (unã cu shindani)

§ shãndan (shãn-dánŭ) sn shãndani/shãndane (shãn-dá-ni) – (unã cu shindani)

§ shindãnar (shin-dã-nárŭ) sm shindãnari (shin-dã-nárĭ) – atsel tsi fatsi i vindi shindãnj
{ro: cel ce face sau vinde sfeşnice}
{fr: celui qui fait ou vend des chandeliers}
{en: candlestick maker or seller}
ex: di la shindãnari s-acumprã shindãnjli

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

tungi/tunge

tungi/tunge (tún-gi) sf tungiuri (tún-gĭurĭ) – amisticãturã di bãcãri cu metali ca ganumã (cãlai), mulidi, etc. tsi u fatsi bãcãrea multu ma sãnãtoasã; tungiu, tuci, brundzu;
(expr: cap di tungi = un tsi sh-alãxeashti greu mintea, cap di shinic (tãgari, crinã, mulari, grij, etc.); cãpos, cap gros, pruclet)
{ro: bronz, tuci, alamă}
{fr: airin, bronze}
{en: bronze, brass}
ex: sunã chiprili di tungi; cap di tungi tsi-nj eshti!
(expr: cap gros, tsi nu pots s-aducheshti tsiva)

§ tungiu (tún-gĭu) sn tungiuri (tún-gĭurĭ) – (unã cu tungi)

§ tuci (túcĭŭ) sn tuciuri (tú-cĭurĭ) – (unã cu tungi)
ex: adusi dit Nimtsii, shindani di tuci; avem multi tuciuri

§ turungiu1 (tu-run-gíŭ) sm turungii (tu-run-gíĭ) – (unã cu tungi)
ex: cãlãmar di turungiu

§ turungiu2 (tu-run-gíŭ) adg turungii/turungie (tu-run-gí-i), turungii (tu-run-gíĭ), turungii (tu-run-gíĭ) – hromã galbinã/aroshi tsi sh-u-adutsi multu cu hroma-a coajiljei di purtucalã; purtucalish
{ro: portocaliu}
{fr: de couleur orange, orangé}
{en: orange color}
ex: pureauã turungii (purtucalishi)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã