DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

cafe

cafe (ca-fé) sm cafedz (ca-fédzĭ) shi cafeadz (ca-feádzĭ) shi cafadz (ca-fádzĭ) – arburic (arburili di cafe/cafei) dit locurli caldi, cu boea tsi poati s-agiungã pãnã la 6-10m, cu frãndzã tsi sta daima verdzã, tsi fatsi (dauã ori tu an) lilici albi (cari crescu la sumsoara frãndzãlor), sh-cari da fructi aroshi ca cireashili (cu dauã simintsã); simintsa-a arburiclui di cafe, tsi easti nvãlitã cu unã coaji subtsãri sh-sãnãtoasã cari, dupã dizbiliri, agiungu gãrnutsãli di cafe tsi s-vindu tu ducheani; pulbirea lai, faptã dupã mãtsinarea-a gãrnutsãlor arsi di cafe; biutura adratã dit aestã pulbiri (multu cãftatã sh-biutã di dunjai, faptã dit aestã pulbiri heartã cu apã (tu cari s-adavgã, multi ori, zahari, lapti shi alti lugurii tsi va-lj da unã aromã sh-nustimadã vrutã); cafei, lai; (fig: cafei = bãhcishi)
{ro: cafea}
{fr: café}
{en: coffee}
ex: vidzutã ghighifteascã, namea-amirãreascã (angucitoari: cafelu); filgeani di cafe; lai easti cafelu, ma easti bun; cafe amar, cafe dultsi, bea-ts cafelu sh-fudz!

§ cafei/cafee (ca-fé-i) sf cafei (ca-féĭ) – (unã cu cafe)
ex: cafeea shi shicherlu scunchirã; nã deadi cãti unã cafei cu lapti; ligã tu mãndilã trei simintsã di bumbac sh-trei gãrnutsã di cafei; lj-deadi unã cafei (fig: bãhcishi)

§ cafebric (ca-fé-bricŭ) sn cafebritsi/cafebritse (ca-fé-bri-tsi) shi cafebricuri (ca-fé-bri-curĭ) – vas njic (ibric) tu cari s-fatsi cafelu; gisve, gisvei, gijve, gijvei, gigive, giugive, poci
{ro: ibric de cafea}
{fr: cafétière, marabout}
{en: coffee pot}

§ cafiniu (ca-fi-níŭ) adg cafinii (ca-fi-ní-i), cafinii (ca-fi-níĭ), cafinii (ca-fi-níĭ) – tsi ari unã hromã ca-atsea a cafelui; caferengiu
{ro: cafeniu}
{fr: café, brun, marron}
{en: coffee-colored, brown}
ex: nj-feci unã arobã cafinii (di hroma-a cafelui)

§ caferengiu (ca-fe-ren-gíŭ) adg caferen-gii/caferengie (ca-fe-ren-gí-i), caferengii (ca-fe-ren-gíĭ), caferengii (ca-fe-ren-gíĭ) – (unã cu cafiniu)

§ cafigi (ca-fi-gí) sm, sf cafi-gioanji/cafigioanje (ca-fi-gĭŭá-nji), cafigeadz (ca-fi-gĭádzĭ), cafi-gioanji/cafigioanje (ca-fi-gĭŭá-nji) – omlu (muljarea) tsi fatsi cafelu; atsel tsi ari unã ducheani iu vindi cafelu; atsel tsi lu-ariseashti cafelu

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

candyiu

candyiu (cánd-yĭu) sn candyi/candye (cánd-yi) – cumãts mãri di zahari multu curatã, faptã prota siropi sh-deapoea, peagalea faptã crustali limpidi prit cari treatsi shi s-veadi lunjina; pitruzahari, nebetshicher
{ro: candel, zahăr cristalizat}
{fr: sucre candi}
{en: sugar-candy}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

pishicher

pishicher (pi-shi-chĭérŭ) adg pishicherã (pi-shi-chĭé-rã), pishi-cheri (pi-shi-chĭérĭ), pishicheri/pishichere (pi-shi-chĭé-ri) – cari shtii cum s-lu-arãdã (cu zboarã minciunoasi, alãvdãri shi culã-chipsiri) pri cariva (tsi easti niheamã ca ageamit, aplo, tivichel, etc.); shiret, cumalindru, hitru, mãlãgar, pispu, ponir, puniro, vulpi, vulponj
{ro: şmecher, viclean}
{fr: rusé, artisan, faiseur de tours}
{en: crafty, sly, roguish, old fox}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

shicher

shicher (shi-chĭérŭ) sn shicheruri (shi-chĭé-rurĭ) – lugurii multu dultsi tsi s-aflã tu multi planti (pãngearea, cãlamea di zahãri, etc.) dit cari si scoati shi s-mãcã (tu loc di njari) ca crustali njits shi di-aradã albi; zahãri, zahari;
(expr: top di shicher = cumatã di zahãri iu crustalili suntu alichiti)
{ro: zahăr}
{fr: sucre}
{en: sugar}
ex: cama dultsi sh-di njari sh-di shicher; shicherlu easti eftin ma cafeea easti scumpã; dã-nj un top di shicher sã-nj bag tu ceai

§ shichirgirii/shichirgirie (shi-chir-gi-rí-i) sf shichirgirii (shi-chir-gi-ríĭ) – ducheanea iu s-vindu (sh-cãtivãrãoarã iu s-mãcã) dultsenj
{ro: cofetărie}
{fr: confiserie}
{en: confectioner’s shop}
ex: la shichirgiria-alantã easti shi lucumi shi dultsenjli suntu ma buni; nã filipsim doilji tu unã shichirgirii

§ shichirgi (shi-chir-gí) sm shichirgeadz (shi-chir-gĭádzĭ) – atsel tsi fatsi i vindi dultsenj
{ro: cofetar}
{fr: confiseur}
{en: confectioner}
ex: nu suntu multsã shichirgeadz bunj

§ shecherliu (shĭe-chĭer-líŭ) adg shecherlii/shecherlie (shĭe-chĭer-lí-i), shecherlii (shĭe-chĭer-líĭ), shecherlii (shĭe-chĭer-líĭ) – hromã tsi sh-u-adutsi cu-atsea aspusã di zahari; hromã tsi nu easti ni lai ni albã ma s-aflã iuva namisa di eali; bagav, siv, griv, psar, sumolcu, sãin
{ro: cenuşiu, de culoarea zahărului}
{fr: grisâtre, de la couleur du sucre}
{en: greyish, that has the colour of sugar}
ex: cu-unã shchepi shecherlii (sivã, grivã)

§ nebetshicher (ne-bet-shi-chĭérŭ) sn nebetshicheruri (ne-bet-shi-chĭé-rurĭ) [bãgats oarã cã, di itia cã zborlu “nebetshicher” easti faptu dit alichirea-a dauãlor zboarã, “nebet” shi “shicher”, gramatili “tsh” s-avdu: “t-sh” nu “ts-h”] – cumãts mãri di zahari multu curatã, faptã prota siropi sh-deapoea, peagalea faptã crustali limpidi prit cari treatsi shi s-veadi lunjina; pitruzahari, candyiu

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

topã1

topã1 (tó-pã) sf tochi (tóchĭ) shi topi/tope (tó-pi) shi toapi/toape (tŭá-pi) – un lucru stronghil (ca unã sferã, mer, piponj, etc.) di cheali, pãndzã, lastic, etc. cu cari s-agioacã njitslji (sh-mãrlji), agudinda-l cu ciciorlu (la futbol), aminãnda-l cu mãna (cãndu-i adrat di neauã), etc.; topcã, balã, shucã; (fig: toapi (pl) = un mãdular (urgan) di-a omlui tsi s-aflã ca unã pungã sum putsa-a bãrbatlui i a unei pravdã bãrbãteascã; coalji, boashi, aroambi, hãrhãndealji, pundzã, gortsã)
{ro: minge, sferă}
{fr: balle, boule, corps ronds; sphère}
{en: ball; sphere}
ex: s-avea acãtsatã la gioc cu topili (balili) di neauã; lj-vidzui toapili! (fig: coaljili!)

§ topcã (tóp-cã) sf topchi (tóp-chi) shi toptsi (tóp-tsi) – (unã cu topã1)
ex: s-agioacã cu topca (bala) ; aruca cu topuri di neauã; lj-adusi tsintsi topuri (cumãts) di shicher; shi-sh featsirã zbor, sã s-alumtã cu topchi (bali) di neauã; cati un s-ashteaptã n gurã shi sã ngljitã topchili (balili) arucati di alantu; multi topchi (bali) di sari, nvãrtiti cu seulu a shchepilor

§ top1 (tópŭ) sn topuri (tó-purĭ) – (unã cu topã1)
ex: s-adunã nã casã ntreagã tu-un top njic (tu-unã balã, topcã njicã)

§ toc4 (tócŭ) sm pl(?) – soi di topã (balã) njicã (di cash, pãni, aloat, carti, neauã, loc, etc.) adrati trã mãcari (giucari, astupari guvi, etc.); gumolj, gumulj, guzmolj, gãdzãmoi, gãdzãmolj, arombu, ghilandru, top, surats
{ro: cocoloş, mototol}
{fr: tampon, pelote, grumeau, boulette}
{en: ball (of food, wool, material)}

§ topã2 (tó-pã) sf tochi (tóchĭ) shi topi/tope (tó-pi) shi toapi/toape (tŭá-pi) –
1: armã di polim tsi lucreadzã cu bãruti sh-cu cari s-aminã diparti topi i ghiuledz cari, cãndu cad shi plãscãnescu pri loc, aspargu lucri i vatãmã oaminj; canoni, tun;
2: ghiulelu aminat di canoni; ghiule, ghiulei, vol;
(expr: u-arcã (lu-adunã) topa = muri)
{ro: tun; obuz}
{fr: canon; obus}
{en: canon; shell}
ex: plãscãni nãoarã ca vãrã topã (ghiule); tricurã n cali multi topi; tricurã tupceadzlji cu topili; s-aspargã horili nturtseshti cu topili (canonjli); tra s-vã bagã tuts tru topi; nu-avdz di-a dip a tochilor (canonjlor) bots?; topa si n-adunã

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

virin

virin (vi-rínŭ) sn virinuri (vi-rí-nurĭ) –
1: fãrmaclu alãsat di yiets ca nãpãrtica, alghina, pangul, etc. cãndu (tra si s-apãrã) l-mushcã i lu ntsapã omlu; unã lugurii cari, cãndu easti mãcatã, lj-adutsi multu arãu (pãnã sh-moarti) a omlui;
2: starea di mãrinari tsi u-ari un cãndu pati tsiva (cãndu easti tu jali, etc.); nvirin, fãrmac, cemir, ncemir, ciomir, axif, gãfã; nvirinari, virinari, virnari, nvirnari, nvirari, nver, dor greu, mãrinari, mãrãnari, amãrãciuni, amãrami, amãreatsã, cripari, caimo, jali, stinuhurii, sicleti, mãrazi, cãnjinã; fãrmac
{ro: venin, otravă; amărăciune, întristare}
{fr: venin, poison; amertume, chagrin profond}
{en: venom, poison; bitterness, sadness}
ex: lj-eara fricã di virin (fãrmac); s-arucã virin (fãrmac) la patru cãnj; cuclu bati nsus pri chin, di nj-adutsi mash virin (amãrãciuni); armãnjlji plãng virin (cu-amãrami); am mari virin tu suflit (dureari sufliteascã); om cari tsãni virinlu

§ nvirin1 (nvi-rínŭ) sn nvirinuri (nvi-rí-nurĭ) – (unã cu virin)
ex: di nvirin (cripãri) muri troarã; mari nvirin ãnj yini

§ nver3 (nvérŭ) sm fãrã pl – (unã cu virin)
ex: nverlu ari shi dizver; nverlu aestu di itsido lucru cu vãrnu nu va s-bãnedz

§ virinedz (vi-ri-nédzŭ) (mi) vb I virinai (vi-ri-náĭ), virinam (vi-ri-námŭ), virinatã (vi-ri-ná-tã), virinari/virinare (vi-ri-ná-ri) –
1: dau virin a unui tra s-lji fac arãu; ljau virin cãndu mi mãshcã (mi ntsapã) unã yeatsã ca, bunãoarã, nãpãrticã, alghinã, pangu, etc.;
2: aduchescu (icã fac pri altu s-aducheascã) unã dureari sufliteascã, un dor greu tu inimã, unã mãrazi (cãnjinã, amãreatsã, cripari, etc.); ãnj chicã greu; ãnj lãescu inima; lãescu tu hicati; virnedz, nvirinedz, nvirin, nviredz, nfarmãc, nfãrmãcusescu, fãrmãcusescu, ncioamir, ncimiredz, nciumiredz, nciomir; mãrinedz, mãrãnedz, amãrãscu, cãnjisescu, nfushtedz, crep, pãrãpunjisescu;
(expr: nu-nj ti hãrsea, hãrsite, nu-nj ti virina, virinate = zbor tsi dzãtsi cã haraua shi nvirinarea s-alãxescu di la unã dzuã la-alantã)
{ro: otrăvi, (se) mâhni, (se) întrista}
{fr: (s’)envenimer, (s’)empoisonner, affliger, attrister, être plein d‘amertume}
{en: poison, sadden, grieve, distress}

§ virinat (vi-ri-nátŭ) adg virinatã (vi-ri-ná-tã), virinats (vi-ri-nátsĭ), virina-ti/virinate (vi-ri-ná-ti) – cari lo virin; tsi-lj si deadi s-lja virin;

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn