|
|
shicai/shicae
shicai/shicae (shi-cá-i) sf shicãi (shi-cắĭ) – isturii shcurtã i zboarã tsi li dzãtsi omlu tra s-facã hazi icã si sh-arãdã di tsiva i cariva (tra s-facã lumea s-arãdã); shicã, shacai, ãngljimã, ngljimã, gljimã, gifã, schertsã;
(expr:
1: shicãi di la hani = ngljimi di-aradã, fãrã hazi;
2: si ngroashi shicaea = lucrul easti salami, nu-i tr-arãdeari, s-fatsi ma greu, ma piricljos)
{ro: glumă}
{fr: plaisanterie}
{en: joke, jest}
ex: turtsãlj nu vor s-facã shicai; zboarã cu shicãi
§ shacai/shacae (shĭa-cá-i) sf shacãi (shĭa-cắĭ) – (unã cu shicai)
ex: nj-fac shacai (nj-arãd) cu el; eara mari shacai la nãsh, s-avdza pãnã la noi
§ shicã (shi-cắ) sm shicadz (shi-cádzĭ) – (unã cu shicai)
ex: trei suti di anj, nu-i shicã (nu-i ngljimã); lasã shicadzlji (ngljimili); ari multsã shicadz; vidzu tora hiljlu di-amirã cã si ngroashi shicãlu
(expr: cã lucrili suntu salami, nu shicadz); shicãlu s-tsã hibã, ca sarea tu mãcari
§ shicãgi (shi-cã-gí) sm, sf, adg shicãgioanji/shicãgioanje (shi-cã-gĭŭá-nji), shicãgeadz (shi-cã-gĭádzĭ), shicãgioanji/shicãgioanje (shi-cã-gĭŭá-nji) – (un) tsi fatsi shicadz
{ro: glumeţ}
{fr: plaisant, railleur}
{en: pleasant, who makes jokes}
§ shacagiu (shĭa-ca-gíŭ) sm, sf, adg shacagii/shacagie (shĭa-ca-gí-i), shacagii (shĭa-ca-gíĭ), shacagii (shĭa-ca-gíĭ) – (unã cu shicãgi)
ex: nu tsi s-aurashti cu nãsã cã easti multu shacagii
§ shacagi (shĭa-ca-gí) sm, sf, adg shacagioa-nji/shacagioanje (shĭa-ca-gĭŭá-nji), shacageadz (shĭa-ca-gĭádzĭ), shacagioanji/shacagioanje (shĭa-ca-gĭŭá-nji) – (unã cu shicãgi)
§ shuguescu (shĭu-gu-ĭés-cu) vb IV shuguii (shĭu-gu-íĭ), shugu-eam (shĭu-gu-ĭámŭ), shuguitã (shĭu-gu-í-tã), shuguiri/shuguire (shĭu-gu-í-ri) – dzãc zboarã i isturii shcurti tra s-fac hazi icã s-nj-arãd di tsiva i cariva (tra s-fac lumea s-arãdã); fac shicadz, fac hazi, ngljim, ngljimedz, ãngljimuescu, ngljimuescu, ãngljinescu, ngljinescu, shiguescu, nj-arãd
arãd2
arãd2 (a-rắdŭ) (nj-) vb III shi II – (nj-)arãsh (a-rắshĭŭ), (nj-) arãdeam (a-rã-deámŭ), arãsã (a-rắ-sã), arãdiri/arãdire (a-rắ-di-ri) shi arãdeari/arãdeare (a-rã-deá-ri) – cu zboarã i fapti (tsi suntu dealihea i shicãi) voi s-lu fac pri cariva si s-arushineadzã niheamã icã s-lji fac atselj di deavãrliga s-arãdã di el; rizilescu, rizilipsescu, pizuescu, mpizuescu, shupãr, shupãredz, shupur, shupir, shupiredz
{ro: (a-şi) bate joc, a batjocori}
{fr: railler, (se) moquer}
{en: mock, laugh at, make fun of, tease}
ex: nu prindi omlu sã-sh arãdã (sã-sh pizueascã) vãrnãoarã di altu; tra si sh-arãdã (sã-sh pizueascã) niheam di nãs; sh-u-avea cã sh-arãdi di ea; di lup veclju sh-arãd cãnjlji (sh-pizuescu, nu lã easti fricã); shadi n cali un tsucal shi sh-arãdi di-un bucal; di tsi ts-arãdz nu-ascachi
§ arãs2 (a-rắsŭ) adg arãsã (a-rắ-sã), arãsh (a-rắshĭ), arãsi/arãse (a-rắ-si) – di cari sh-ari arãsã (pizuitã, rizilipsitã) cariva; arãs, rizilit, rizilipsit, pizuit, mpizuit, shupãrat, shupurat, shupirat
{ro: batjocorit}
{fr: de qui on s’est moqué}
{en: laughed at, made fun of}
§ arãdiri2/arãdire (a-rắ-di-ri) sf arãdiri (a-rắ-dirĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu omlu sh-arãdi di cariva; arãdeari, arãdiri, riziliri, rizilipsiri, pizuiri, mpizuiri, shupãrari, shupurari, shupirari
{ro: acţiunea de a-şi bate joc; batjocorire}
{fr: action de railler, de se moquer}
{en: action of laughing at, of making fun of, of teasing}
§ arãdeari2/arãdeare (a-rã-deá-ri) sf arãderi (a-rã-dérĭ) – (unã cu arãdiri2)
ex: lucru tr-arãdeari
§ nearãs2 (nea-rắsŭ) adg nearãsã (nea-rắ-sã), nearãsh (nea-rắshĭ), nearãsi/nearãse (nea-rắ-si) – di cari nu sh-ari arãsã (pizuitã, rizilipsitã) cariva
{ro: nebatjocorit}
{fr: de qui on ne s’est pas moqué}
{en: of whom it was not made fun of}
§ nearãdiri2/nearãdire (nea-rắ-di-ri) sf nearãdiri (nea-rắ-dirĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu omlu nu sh-arãdi di cariva; nearãdeari
bishicã1
bishicã1 (bi-shí-cã) sf bishits (bi-shítsĭ) – umflãturã njicã (ca unã balã, topã) mplinã di vimtu tsi s-fatsi pri fatsa-a apiljei (cãndu hearbi sh-clucuteashti, cãndu fatsi spumi, etc.); umflãtura njicã shi mplinã di dzamã tsi s-fatsi pi chealea-a omlui cãndu s-ardi; mãdular dit truplu-a omlui tsi sh-u-adutsi cu unã pungã mplinã di dzamã i chishat; fãltacã, fultacã, fuscã, pluscutã, cãndilã, tsipur, hãboatã;
(expr:
1: bishicã lai = gãrnuts tsi easi tu gurã, pi budzã, pi chealea di pi trup i di pi fatsã, etc., multi ori cu pronj adunat nãuntru; atsea tsi easi pi truplu-a omlui cãndu lu ntsapã mush-conjlu, tãrtãbiclu i alghina, etc.;
2: ploai cu bishits = ploai multã, canda cadi (da) cu gãleata)
{ro: băşică}
{fr: ampoule, bulle, vessie}
{en: blister, bubble, bladder}
ex: scot bishits tu mãnã; lj-ishirã bishits tu tut truplu; avea n gurã bishicã lai
(expr: gãrnuts cu pronj)
§ bishichedz (bi-shi-chĭédzŭ) vb I bishicai (bi-shi-cái), bishicam (bi-shi-cámŭ), bishicatã (bi-shi-cá-tã), bishica-ri/bishicare (bi-shi-cá-ri) – fac (scot) fultãts (bishits); fultãchedz, bishchedz
{ro: băşica, face (se umple de) băşici}
{fr: produire des ampoules, se couvrir de cloques}
{en: cause blisters, break with blisters}
ex: dupã heavrã lj-si bishicã budza (scoasi bishits pi budzã); mi bishicai tut (feci bishits pristi tut) di urdzãtsli tsi-adunai; lj-bishicã truplu di chiutecã
§ bishic (bi-shícŭ) vb I bishicai (bi-shi-cái), bishicam (bi-shi-cámŭ), bishicatã (bi-shi-cá-tã), bishicari/bishicare (bi-shi-cá-ri) – (unã cu bishichedz)
§ bishicat (bi-shi-cátŭ) adg bishicatã (bi-shi-cá-tã), bishicats (bi-shi-cátsĭ), bishicati/bishicate (bi-shi-cá-ti) – tsi ari faptã bishits; bishcat, fultãcat
{ro: băşicat, umplut de băşici}
{fr: couvert d’ampoules, de cloques}
{en: broken with blisters}
ex: easti tut bishicat (mplin di bishits)
§ bishicari/bishicare (bi-shi-cá-ri) sf bishicãri (bi-shi-cắrĭ) – atsea tsi pati un cãndu fatsi bishits; fultãcari, bishcari
ciob!
ciob! (cĭóbŭ) inter – zbor tsi lj-ascapã a omlui din gurã, cãndu veadi pri cariva cã fatsi tsiva dishteptu, trã ciudii, trã shicai, etc.
{ro: interjecţie scăpată în faţa unui poznaş, zvăpăiat, etc. când face ceva la care nu te aştepţi}
{fr: étourdi!; espiègle!}
{en: scatterbrain! mischievous!}
disbishic
disbishic (dis-bi-shicŭ) vb I disbishicai (dis-bi-shi-cái), disbi-shicam (dis-bi-shi-cámŭ), disbishicatã (dis-bi-shi-cá-tã), disbi-shicari/disbishicare (dis-bi-shi-cá-ri) – scriari neaprucheatã tu-aestu dictsiunar; vedz dizbishic
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascãdisbishichedz
disbishichedz (dis-bi-shi-chĭédzŭ) vb I disbishicai (dis-bi-shi-cái), disbishicam (dis-bi-shi-cámŭ), disbishicatã (dis-bi-shi-cá-tã), disbishicari/disbishicare (dis-bi-shi-cá-ri) – scriari neaprucheatã tu-aestu dictsiunar; vedz dizbishichedz
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascãfushechi/fusheche
fushechi/fusheche (fu-shĭé-chi) sf fushechi (fu-shĭéchĭ) – unã soi di chelindru njic tu cari s-bagã bãrutea tsi plãscãneashti cãndu plumbul easti aminat di tufechi; fishechi, fshechi, fishic;
(expr:
1: fushechi oarbã = fushechi tsi plãscãneashti mash, fãrã s-aminã un plumbu;
2: mi-adar fushechi = nj-umplu stumahea cu mãcari sh-beari)
{ro: cartuş}
{fr: cartouche}
{en: cartridge}
ex: fushechi am, pãlascã nu; s-adrã fushechi lamnja
(expr: mãcã multu di multu)
§ fishechi/fisheche (fi-shĭé-chi) sf fishechi (fi-shĭéchĭ) – (unã cu fushechi)
ex: ari pãlãshtili mplini di fishechi
§ fishic (fi-shícú) sn fishitsi/fishitse (fi-shí-tsi) – (unã cu fushechi)
ex: arucã un fishic orbu
(expr: fishic fãrã plumbu)
§ nfishec (nfi-shécŭ) vb I nfishicai (nfi-shi-cáĭ), nfishicam (nfi-shi-cámŭ), nfishicatã (nfi-shi-cá-tã), nfishicari/nfishicare (nfi-shi-cá-ri) – ncarcu nã tufechi cu fishechi;
(expr: mi nfishec = mi-adar fushechi; nj-umplu stumahea cu mãcari sh-beari)
{ro: încărca puşca (cu cartuşe)}
{fr: charger le fusil (avec des cartouches)}
{en: load rifle (with cartridges)}
ex: tora oastea nu cheari chirolu ca si nfishacã tufechili; nfishacã-ti (
ex: ndoapã-ti) ghini
§ nfishicat (nfi-shi-cátŭ) adg nfishicatã (nfi-shi-cá-tã), nfishicats (nfi-shi-cátsĭ), nfishicati/nfishicate (nfi-shi-cá-ti) – (tufechi) tsi easti ncãrcatã
{ro: încărcat (cu cartuşe)}
{fr: chargé (fusil)}
{en: loaded (rifle)}
ex: purta armili nfishicati (ncãrcati)
§ nfishicari/nfi-shicare (nfi-shi-cá-ri) sf nfishicãri (nfi-shi-cắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu si ncarcã unã tufechi
{ro: acţiunea de a încărca puşca (cu cartuşe)}
{fr: action de charger le fusil (avec des cartouches)}
gifã
gifã (gi-fắ) sm gifadz (gi-fádzĭ) – zboarã i isturii shcurti tsi li dzãtsi omlu tra s-facã hazi icã si sh-arãdã di tsiva i cariva (tra s-facã lumea s-arãdã); ãngljimã, ngljimã, gljimã, shicã, shicai, schertsã
{ro: glumă}
{fr: plaisanterie, agrément}
{en: joke, jest, agreement}
gros2
gros2 (grósŭ) adg groasã (grŭá-sã), grosh (gróshĭ), groasi/groase (grŭá-si) – (lucru) tsi easti cu lãrdzimea ma mari dicãt atsea di-aradã a altor lucri di idyea soi (fatsã di lundzimea tsi u ari); tsi easti mari tu lãrdzimi; mplin, mari, gras, shishman;
(expr:
1: groasi = zboarã, pirifãnj tsi nu ts-undzescu, chirturi, papardeli;
2: cap gros = om tsi-aducheashti greu, tsi nu sh-alãxeashti lishor mintea, tsi u tsãni pi-a lui sh-atumtsea cãndu nu ari ndriptati;
3: om gros = om nipilichisit, nipulit, om di la munti, huryeat;
4: u-ari fatsa groasã = nu-ari arshini, easti abrashcu, nearushinat;
5: u-ari punga groasã = easti avut, ari multsã paradz tu pungã;
6: nj-fac apa-atsea groasa = es nafoarã, mi cac)
{ro: gros}
{fr: gros, épais}
{en: thick, stout, bulky}
ex: tatã-tu slab, fãrã cap, tatã-tu gros (mplin), fãrã os (angucitoari: saclu); u-ari luplu zverca groasã, cã s-mutreashti singur; ari coaja groasã; arburli atsel groslu (mari); la pãndzã minutã nu va ac gros; boatsea ma minuta, nu tu groasa (ca atsea di bãrbat); s-turnã gumarlu s-dzãcã a cucotlui: “cap gros”
(expr: tsi-aducheashti greu, tsi u tsãni pi-a lui); shedz-tsã pi oauã, nu ti lipsescu groasi
(expr: pirifãnj, mãrets, chirturi); moara va apã, nu va groasi
(expr: zboarã, papardeli)
§ grusimi/grusime (gru-sí-mj) sf grusinj (gru-sínjĭ) – lãrdzimea tsi u ari un lucru dit unã parti tu alantã aclo iu easti gros
{ro: grosime}
{fr: grosseur, épaisseur}
{en: thickness, stoutness}
ex: ari grusimi di unã shupleacã
§ ngrosh (ngróshĭŭ) (mi) vb I ngrushai (ngru-shĭáĭ), ngrusham (ngru-shĭámŭ), ngrushatã (ngru-shĭá-tã), ngrusha-ri/ngrushare (ngru-shĭá-ri) – mi fac ma gros; crescu tu lãrdzimi; ngrushedz, crescu
(expr:
1: li ngrosh lucrili, hãbãrli = li fac lucrili (hãbãrli) ma mãri di cum suntu tra s-mi-alavdu cu eali, s-mi cãmãrusescu;
2: si ngroashi shicãlu = lucrili s-fac ma piricljoasi, ma mãri, ma greali)
{ro: îngroşa}
{fr: grossir, épaissir}
{en: enlarge, swell}
ex: cara s-u-alãsam pri foc nicã niheamã eara si sã ngroashi (s-facã ma groasã); puriclu crishtea, si ngrusha (s-fãtsea ma gros, ma mari); si ngrushe (criscu, s-lãrdzi) pisti misurã; li ngrushe lucrili
hazi/haze
hazi/haze (há-zi) sf fãrã pl – arãdeari, ngljimã, plãtseari, chefi;
(expr: l-fac (lj-fac) hazi = lj-fac chefea, mi-arãseashti)
{ro: haz, plăcere}
{fr: plaisir, agrément}
{en: fun, wit}
ex: io nu-l fac hazi
(expr: nu-lj fac chefea, nu mi-arãseashti); cafeea fãrã tsigari nu-ari hazi (gustu); fãtseam hazi di (fãtseam chefi cu, arãdeam cu, mi-arãsea) mãslãtsli-a lui; vru s-tundã sh-nãs nã oai, trã hazi (trã shicai, s-veadã cum va s-hibã)
§ hazliu (haz-líŭ) adg hazlii (haz-lí-i), hazlii (haz-líĭ), hazlii (haz-líĭ) – (om) tsi ti fatsi s-lu vrei cu zboarãli, ngljinjli, shi mãslãtsli-a lui; tsi zburashti cu gustu sh-ti fatsi s-arãdz
{ro: hazliu}
{fr: amusant, spirituel}
{en: funny, amusing, witty}
ex: multu hazlii fu mãslatea-aestã; doilji suntu hazlii
§ ahazea (a-há-zea) adv – angljimea, trã shicã, trã arãdeari, trã hazi
{ro: în glumă}
{fr: en plaisantant}
{en: jokingly}
ex: u-am dzãsã cu ahazea (trã hazi, trã shicai)
huneri/hunere
huneri/hunere (hu-né-ri) sf huneri (hu-nérĭ) –
1: ugoadã (tihisiri) nibunã tsi nu easti di-aradã, tsi nu lu-ariseashti omlu tsi u pati tu-unã oarã lai; atsea tsi cuteadzã s-facã un om alipidat, fãrã fricã; pãtsãtã;
2: murafetea tsi u ari un om tra s-lu facã ghini un lucru; harea tsi u ari atsel tsi sh-lu fatsi lucrul ca un mastur; mãsturilji, mãsturlichi, tirtipi;
(expr: nj-gioacã unã hunerã = nj-fatsi tsiva tri shicai, tra si sh-arãdã di mini; festã, fheacã, dubãrai, renghi; (ii) mi-arãdi, mi plãnãseashti, mi-ancaltsã, nj-tradzi cãlupea, nj-treatsi tastrul di gushi, etc.)
{ro: păţanie, dexteritate}
{fr: mesaventure; embarras, désagrément; art, dextérité}
{en: misadventure, mishap; disagreement; dexterity, art, skill}
ex: dai di bilje, u pats hunerea (dubãraea); nu shtii hunerea (tehnea, mãsturilja) a moarãljei; ari mari huneri (mãsturilji) la gioc; s-nu u cãrteshti cã nu lj-u shtii hunerea (cã nu shtii cum s-u fats ca s-lucreadzã; nu lj-u shtii tehnea) sh-u-aspardzi; tuti hunerli (tirtipurli) la el li vedz; favricarea a veshtului ari mari huneri (caftã mari mãsturilji); va-lj gioc unã huneri
(expr: va lu-arãd); shi s-cãpãea di-arãdeari, cã tsi huneri va lã gioacã; s-nu-lj gioacã vãrã huneri
(expr: s-nu u-arãdã) fusarlu; sã shtii cã nã u-ari giucatã hunerea!
(expr: n-ari arãsã); lã gioacã hunerea aestã
(expr: lã gioacã aestã renghi, icã: lj-arãdi lj-plãnãseashti); doilji sh-u-avea, cã sh-giucarã hunerea
(expr: s-arãsirã) un cu-alantu
§ hunerã (hu-né-rã) sf huneri (hu-nérĭ) – (unã cu huneri)
shicái
RO:glumă
EN:joke
FR:blague
Dictsiunar Armãn-Romãn-Englez-Francez - Mariana Bara 2015