DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

caraghios

caraghios (ca-ra-ghĭósŭ) (sm, sf) adg caraghioasã (ca-ra-ghĭŭá-sã), caraghiosh (ca-ra-ghĭóshĭ), caraghioasi/caraghioase (ca-ra-ghĭŭá-si) – om tsi fatsi lumea s-arãdã; om tsi fatsi shicadz; om di cari sh-arãdi shi sh-fatsi pezã lumea; om tsi fatsi lucri ishiti dit arada-a lumiljei; om tsi nu-ari arshini; paljaci, mãscãrã, shicãgi, bashur, bashurcu
{ro: caraghios}
{fr: bouffon, ridicule, drôle}
{en: clown, ridiculous, funny}
ex: easti multu caraghios (shicãgi); tsi escu, caraghioslu-a tãu?

§ caraghiuslãchi/caraghiuslãche (ca-ra-ghĭus-lắ-chi) sf caraghiuslãchi (ca-ra-ghĭus-lắchĭ) – atsea tsi fatsi (caraghioslu) tra s-arãdã (s-facã chefi) lumea
{ro: caraghioslâc}
{fr: bouffonnerie}
{en: clownery}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

ljertu

ljertu (ljĭér-tu) (mi) vb I ljirtai (ljir-táĭ), ljirtam (ljir-támŭ), ljirtatã (ljir-tá-tã), ljirtari/ljirtare (ljir-tá-ri) – nu lj-u voi a unui tr-atseali tsi nj-ari faptã (shi-lj li agãrshescu); nu-lj fac tsiva a atsilui tsi-nj stipseashti; nu mata caftu sã-nj si plãteascã nãpoi unã borgi tsi-nj si cadi; simbãtsescu;
(expr:
1: lu ljirtã Dumnidzã = l-lo Dumnidzã, lji ncljisi ocljilj trã totna, muri;
2: ljirtatlu = atsel tsi fu ljirtat di Dumnidzã, tsi muri, mortul;
3: Dumnidzã s-lu ljartã = zbor tsi s-dzãtsi la moartea-a unui, rigeaea ca Dumnidzã s-lji ljartã a mortului, amãrtiili tsi-ari faptã tu banã;
4: mi ljertu cu pãrintsãlj, cu soea, cu fratslji, etc. = mi dispartu di (nj-ljau sãnãtati di la) pãrintsã, soi, frats, etc. cãndu fug ti multu chiro, cãndu mor pãrintsãlj, etc.;
5: mi ljertu di-un lucru = mi dispartu di-un lucru, nj-cher umutea di la un lucru, dusi, lu-agãrshescu;
6: nj-ljau ljirtari cu cariva = lu ljertu sh-mi ljartã cãndu nã dispãrtsãm (di tsi n-avem faptã un a altui), cã nu sã shtii ma s-nã videm altãoarã;
7: ljirtari nu-ari = nu-ari ascãpari; simbãtsiri)
{ro: ierta}
{fr: pardonner}
{en: forgive}
ex: dupã-atseali tsi-lj feci, nu va mi ljartã vãrãoarã; di oara aestã mi ljirtã; oara-aestã, dzãsi, ti ljertu, ma s-ts-adunj mintea cu tini; nu vã ljertu pãnã s-nu njirdzets s-adutsets atsea prici; scoasirã vlãstari shi acshitsi-lj si ljirtarã picatili; sibepea cari featsi si-lj si ljartã picatili; dupã tsi s-ljirtã cu
(expr: dupã tsi sh-lo sãnãtati di la) pãrintsãlj shi fratslj-a lui; lu ljirtã di (nu-lj mata caftã s-lj-u plãteascã nãpoi) borgea tsi avea s-lja; ljartã-ti di nãs
(expr: agãrsha-l, dusi, lja-ts umutea di la el); s-ljirtã
(expr: s-dispãrtsã) amirãlu di cãni; l-ljirtã Dumnidzã
(expr: du-si, muri); Dumnidzã s-lu ljartã, cã nu fu un om arãu

§ ljirtat (ljir-tátŭ) adg ljirtatã (ljir-tá-tã), ljirtats (ljir-tátsĭ), ljirtati/ljirtate (ljir-tá-ti) – tsi nu va-lj si facã tsiva trã stepsul tsi featsi; tsi nu-lj si caftã s-plãteascã nãpoi unã borgi; simbãtsit
{ro: iertat}
{fr: pardonné}
{en: forgiven}
ex: atumtsea picatili a tali va s-hibã ljirtati; ljirtati s-hibã tuti; s-nu ishim di grailu cu limba di moarti a ljirtatlui pãrinti
(expr: a pãrintilui tsi easti mortu); feata a mea, ljirtata

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

paljaci

paljaci (pa-ljĭácĭŭ) sm paljaci (pa-ljĭácĭ) – om tsi fatsi lumea s-arãdã; om di cari sh-arãdi shi sh-fatsi pezã lumea; om tsi fatsi shicadz; om tsi fatsi lucri ishiti dit arada-a lumiljei; caraghios, shicãgi, mãscãrã, bashur, bashurcu
{ro: caraghios}
{fr: bouffon, clown, pierrot, dróle}
{en: jester, clown, funny}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

shicai/shicae

shicai/shicae (shi-cá-i) sf shicãi (shi-cắĭ) – isturii shcurtã i zboarã tsi li dzãtsi omlu tra s-facã hazi icã si sh-arãdã di tsiva i cariva (tra s-facã lumea s-arãdã); shicã, shacai, ãngljimã, ngljimã, gljimã, gifã, schertsã;
(expr:
1: shicãi di la hani = ngljimi di-aradã, fãrã hazi;
2: si ngroashi shicaea = lucrul easti salami, nu-i tr-arãdeari, s-fatsi ma greu, ma piricljos)
{ro: glumă}
{fr: plaisanterie}
{en: joke, jest}
ex: turtsãlj nu vor s-facã shicai; zboarã cu shicãi

§ shacai/shacae (shĭa-cá-i) sf shacãi (shĭa-cắĭ) – (unã cu shicai)
ex: nj-fac shacai (nj-arãd) cu el; eara mari shacai la nãsh, s-avdza pãnã la noi

§ shicã (shi-cắ) sm shicadz (shi-cádzĭ) – (unã cu shicai)
ex: trei suti di anj, nu-i shicã (nu-i ngljimã); lasã shicadzlji (ngljimili); ari multsã shicadz; vidzu tora hiljlu di-amirã cã si ngroashi shicãlu
(expr: cã lucrili suntu salami, nu shicadz); shicãlu s-tsã hibã, ca sarea tu mãcari

§ shicãgi (shi-cã-gí) sm, sf, adg shicãgioanji/shicãgioanje (shi-cã-gĭŭá-nji), shicãgeadz (shi-cã-gĭádzĭ), shicãgioanji/shicãgioanje (shi-cã-gĭŭá-nji) – (un) tsi fatsi shicadz
{ro: glumeţ}
{fr: plaisant, railleur}
{en: pleasant, who makes jokes}

§ shacagiu (shĭa-ca-gíŭ) sm, sf, adg shacagii/shacagie (shĭa-ca-gí-i), shacagii (shĭa-ca-gíĭ), shacagii (shĭa-ca-gíĭ) – (unã cu shicãgi)
ex: nu tsi s-aurashti cu nãsã cã easti multu shacagii

§ shacagi (shĭa-ca-gí) sm, sf, adg shacagioa-nji/shacagioanje (shĭa-ca-gĭŭá-nji), shacageadz (shĭa-ca-gĭádzĭ), shacagioanji/shacagioanje (shĭa-ca-gĭŭá-nji) – (unã cu shicãgi)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn