DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

ashishi2/ashishe

ashishi2/ashishe (a-shí-shi) sf pl – njits topi di pljumbu (ca gãr-nutsã njits) tsi s-aflã bãgati tu-unã soi di curshumi cari, dupã tsi easti-aminatã dit tufechi, s-disfatsi shi topili s-arãspãndescu sh-agudescu ma multi lucri di deavãrliga; bãlãtãnj, ciuciumadzi, shushumadzi
{ro: alice}
{fr: grenailles}
{en: pellets}
ex: umplui tufechea cu ashishi (bãlãtãnj) mãri

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

cãfasi2/cãfase

cãfasi2/cãfase (cã-fá-si) sf cãfãsh (cã-fắshĭ) – verdzi di lemnu (her) astãsiti sh-ligati unã ningã-alantã cu loc gol namisa di eali cari s-bagã la firidz (tra s-nu intrã xenj), la mardzinea di-avlii, la mardzinea di scarã, di balconi (tra si s-tsãnã lumea shi s-nu cadã), etc.; verdzi di lemnu (metal) acãtsati unã di-alantã tsi s-bagã la firidã tra s-nu-alasã lunjina s-treacã, dzua i noaptea; canghil, pãrmac, parmac, pãrmachi, pãrmãclãchi
{ro: grilaj, jaluzele}
{fr: grille, jalousie}
{en: grate, grill, window blinds}

§ cãfashi2/cã-fashe (cã-fá-shi) sf cãfãsh (cã-fắshĭ) – (unã cu cãfasi2)

§ cãfãsar2 (cã-fã-sárŭ) sm cãfãsari (cã-fã-sárĭ) – atsel tsi fatsi i vindi cãfãsi
{ro: fabricant sau vânzător de grilaje, jaluzele}
{fr: fabriquant ou vendeur de grilles ou jalousies}
{en: maker or seller of grates or window blinds}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

cãpshunã

cãpshunã (cãp-shĭú-nã) sf cãpshuni/cãpshune (cãp-shĭú-ni) – plantã njicã, cu trup shcurtu tsi s-tradzi azvarna pri loc, cu frãndzã mãri (fapti di trei frãndzã ma njits, piroasi sh-cu cuditsã lungã), cari fatsi lãludz albi, tsi easti criscutã di om trã yimishili-a ljei aroshi, cãrnoasi, cu multi simintsã nuntru, cu mushatã anjurizmã shi dultsi/acri tu mãcari; poama faptã di aestã plantã; cãpshanã, cãrpãshinã, cãpushi, frangã, afrangã, afrandzã, frandzã, frandzu, lulustrufã, lilishtrufã, gljurã
{ro: fragă, căpşună}
{fr: fraise}
{en: strawberry}

§ cãpshanã (cãp-shĭá-nã) sf cãpshani/cãpshane (cãp-shĭá-ni) – (unã cu cãpshunã)

§ cãrpãshinã (cãr-pã-shí-nã) sf cãrpãshinj (cãr-pã-shínjĭ) – (unã cu cãpshunã)

§ cãpu-shi2/cãpushe (cã-pú-shi) sf cãpushi/cãpushe (cã-pú-shi) – (unã cu cãpshunã)
ex: tu muntsãlj a noshtri crescu multi cãpushi (afrandzã); adunai cãpushi sh-feci glico

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

gãljinã

gãljinã (gã-ljí-nã) sf gãljinj (gã-ljínjĭ) – pulj di casã, criscut di oaminj trã oauãli sh-carnea tsi u da; feamina-a cucotlui;
(expr:
1: cur di gãljinã = unã lãngoari di cheali tsi s-aspuni cu scuteari di bishits cari, dupã tsi creapã, alasã peatitsi groasi shi uscati pri cheali di-l fatsi omlu sã si scarchinã multu; pitsindzinã;
2: shapti gãlinj = om lishor la minti, chirut, hazo, haha, cap di gai, tsi-lj lipseashti unã scãndurã, etc.;
3: ca gãljinã udã = tsi easti cãtã-dixit, cu nãrli aplicati, tsi easti trã plãndzeari, tsi easti-arushinos, cari s-aspari lishor, tsi-lj seaminã curlu arov;
4: ca gãljinã oarbã = tsi nu veadi ghini pri iu imnã sh-cadi tu grochi;
5: gãljinã shchetã = mãcari di gãljinã heartã, cu ndauã zãrzãvãts, tu apã;
6: gãljinã zmulsã = gãljinã tsi-lj si scoasirã peanili;
7: dzamã di gãljinã = mãcari di gãljinã adratã cu-unã dzamã di fãrinã arsã;
8: u-ari gãljina-atsea laea sãnãtoasã = u-ari punga mplinã di paradz, easti multu-avut;
9: ca gãljina la moarã = s-dzãtsi tr-atsel tsi (i) ari multã tihi, (ii) tsi alagã shi si-anvãrteashti tu idyiul loc, fãrã-astãmãtsiri sh-fãrã s-adarã tsiva;
10: nu shtii pri iu s-chishi gãljina = s-dzãtsi tr-atsel tsi nu shtii tsiva, tsi nu shtii s-facã tsiva;
11: ca gãljina, cãndu-i yini oulu la cur (ãsh caftã cuibarlu) = zbor tsi s-dzãtsi tr-atsel tsi nu shtii sã sh-li ndreagã lucrili di cu oarã, cãndu lipseashti, ma ashteaptã pãnã tu oara dit soni (cãndu-lj yini oulu la cur!);
12: s-bagã s-doarmã cu gãljinjli = s-bagã s-doarmã seara agonja;
13: cãnta cucotlu n casã, nu gãljina = casã iu muljarea nu-ari zbor, s-fatsi mash tsi dzãtsi bãrbatlu;
14: gãljina tsi cãrcãreadzã nu oauã = zbor tsi s-dzãtsi tr-atsel tsi zburashti mash, sh-cãndu easti ti lucru, nu-l fatsi;
15: gãljina tsi nu oauã, tutã dzua cãrcãreadzã; gãljina tsi cãrcãreadzã di cu seara, nu oauã dimneatsa = zbor tsi s-dzãtsi tr-atsel tsi nu va (i nu poati) s-lu facã un lucru, sh-tr-atsea zburashti mash;
16: gãljina-a vitsinlui easti cama grasã = zbor tsi s-dzãtsi tr-atsel tsi, shi s-nu hibã dealihea, a lui ãlj si pari cã, lucrul tsi lu-ari un altu easti ma bun (ma mushat, etc.) di lucrul tsi lu-ari el)
{ro: găină}
{fr: poule}
{en: hen}
ex: unã mulici ncãrcatã cu scãndurici (angucitoari: gãljina); gãljina-i albã sh-oauãli lãi (angucitoari: cartea); yiulu fatsi mortul sh-mortul fatsi yiulu (angucitoari: gãljina shi oulu); cum i oulu di gãljinã albã, ashi-i sh-oulu di gãljinã lai; gãljina featsi oauã; dã oulu, s-ljai gãljina mash trei gãljinj n-arma-sirã; gãljinã veaclji, dzamã bunã; gãljina sh-tu grãn s-u badz, tut va scãlseascã; gãljina, tsi-i gãljinã, bea apã sh-mutreashti la Dumnidzã; cati dzuã gãljina ua cãti un ou; gãljina cari cluceashti, vãrnãoarã nu sã ngrashi; canda lj-u deadi urbarea-a gãljinjlor

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

lesh1

lesh1 (léshĭŭ) sn leshuri (lé-shĭurĭ) – vãtãmarea-a unei multimi di hiintsi (oaminj, prãvdzã, etc.), cu virsarea di sãndzi (cu apala, cãtsutlu, tufechea, etc.), multi ori hiintsi tsi nu-au apãrari icã nu para pot si s-apãrã eali singuri; pliguirea-a unui cu virsari di sãndzi; un tsi easti mplin di-arãnj sh-di sãndzi (sãndzinat di shcoplu tsi-l mãcã)
{ro: măcel, masacru; plin de sânge}
{fr: action de rosser, carnage, massacre, ensanglanté}
{en: carnage, slaughter, massacre, covered with blood}

§ leshi1/leshe (lé-shi) sf leshuri (lé-shĭurĭ) – (unã cu lesh1)
ex: leshi-l featsi (l-umplu di sãndzi cu bãtearea); bratsãli li am leshi (sãndzinati); leshi (mãchelj) tu tuti pãrtsãli; eapi eara teasi mpadi leshi (sãndzinati, mãchilipsiti, moarti)

§ lesh2 (léshĭŭ) sn leshuri (lé-shĭurĭ) – truplu a omlui (i a pravdãljei) dupã tsi moari; leshi, mãrshi, cufumã, cuhmã, psutimi, murtsinã, murtutsinã
{ro: cadavru}
{fr: cadavre, corps mort}
{en: cadaver}
ex: aestã urãtsami di lesh (mãrshã); pri leshuri (mãrshi, cufumi), nu vedz vulturi

§ leshi2/leshe (lé-shi) sf leshuri (lé-shĭurĭ) – (unã cu lesh2)
ex: leshi (mãrshi) arnju-zeashti; iu vedz ornju, leshi-ashteaptã

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã