|
abushilari
RO:mers în 4 labe … Dictsiunar Armãn-Romãn Data DB:27064>2014-05-14 22:30:59.625724 »
abushilatu
RO:cu 4 picioare … Dictsiunar Armãn-Romãn Data DB:27065>2014-05-14 22:30:59.626281 »
abushiledzu
RO:merge de-abuşilea … Dictsiunar Armãn-Romãn Data DB:27066>2014-05-14 22:30:59.626961 »
shi1
shi1 (shí) shi sh1 (-shĭ, shĭ-) cong, adv – zbor tsi-aspuni cã tsiva s-adavgã icã easti deadun cu altu tsiva; zbor cari s-aflã namisa di alti dauã zboarã tsi aspun lucri tsi lipsescu loari deadun; deadun cu; i, e;
(expr:
1: sh-tsi cara = nu mi mealã;
2: omlu shi loclu; casa shi uborlu; etc. = un loc ti cati om; cati casã ari ubor; etc.)
{ro: şi}
{fr: et}
{en: and}
ex: mini shi (deadun cu) tini lipseashti sã zburãm unã soi; acumpãrai unã amaxi shi (cu) doi calj; vindui leamnili shi cu paradzlji acumpãrai mãcari; agiumsirã sh-elj acasã; shi s-tsã spun cum easti lucurlu, s-mi-agiuts nu pots; shi-lj adunã (pr refl: ãsh lj-adunã; icã cong: shi lj-adunã) tuts piningã el
shi2
shi2 (shí) shi ãsh (ắshĭ) shi sh2 (-shĭ, shĭ-) pr refl III – zbor cari fatsi sutsatã a unui verbu sh-aspuni cã, atseali fapti di verbu s-toarnã pri atsel tsi li fatsi
{ro: îşi, ş-, lui însuşi}
{fr: lui, à lui même}
{en: he, him, to himself}
ex: aclo iu sh-eara (sh = el), nu-l vidzu vãrnu; ca chirutã tsi sh-eara (sh = nãsã); l-durea multu arana, fucãrãlu-sh (sh = di el); lailu-sh (sh = di el) nu shtia tsi s-dzãcã; mãratlu-sh (sh = di el) shi mãrata-sh (sh = di ea) lj-featsi muceali ploaea; el singur-shi (shi = el insush) s-pidipsea; aumbra-sh (sh = a lui, a ljei) videa; mãnjli sh-li frãndzea (sh = a lui, a ljei); a lui-shi agrul, a lui-shi gumarlu (shi = a lui); ca xeanã sh-anjurzeashti (sh = ea); Franga cari nu shi (nu shi = ea insãsh nu) shtea tsiva; sh-vindu (sh, pr = ãsh vindu) calu sh-amaxea (sh, cong = shi, deadun cu amaxea); shi-lj adunã (shi, pr = ãsh; icã shi, cong = shi) tuts aushlu piningã el; tsi-ari pulja di nu-sh poati; vruta sh-doarmi n grãdinici; nu sh-easti vãrnu; sh-bati nã cãmbanã multu lãhtãroasã; lãptoasili sh-afeatã; pushclja sh-si nãscumbusi; lj-vinji oara tra si-sh moarã; cu suratili nu-sh greashti; Dima ãsh lu-avea tu guvã
shiac
shiac (shi-ĭácŭ) sn shiacuri (shi-ĭá-curĭ) shi shiatsi/shiatse (shi-ĭá-tsi) – unã soi di tsãsãturã groasã di lãnã dit cari s-fac stranji huryiteshti (paltadz, etc.); shaeac, shãeac, pustavi, aba, saric, gravano; bulubotsã
{ro: postav gros, aba}
{fr: drap ordinaire}
{en: thick cloth}
ex: gros shi vãrtos, ca ghini shiaclu ndrãshtit
§ shaeac (shĭa-ĭácŭ) sn shaeacuri (shĭa-ĭá-curĭ) shi shaeatsi/sha-eatse (shĭa-ĭá-tsi) – (unã cu shiac)
§ shãeac (shã-ĭácŭ) sn shãeacuri (shã-ĭá-curĭ) shi shãeatsi/shãeatse (shã-ĭá-tsi) – (unã cu shiac)
ex: pitricu shãeaclu la drãshtealã; sh-hrãneashti casa cu mãnjli a ljei, fatsi shãeacuri sh-li vindi
shiboi/shiboe
shiboi/shiboe (shi-bó-i) sf shiboi (shi-bóĭ) – numã datã la niscãnti turlii di lilici di grãdinã (aroshi, galbini, albastri, albi) mushati tu videari sh-tu anjurizmã; sheboi, siboi, canacichi
{ro: micşunea, mixandră}
{fr: giroflée}
{en: gillyflower, wall flower}
ex: shiboili a tali nflurirã, s-umplu casa di-anjurizma-a lor
§ siboi/siboe (si-bó-i) sf siboi (si-bóĭ) – (unã cu shiboi)
§ sheboi/sheboe (shĭe-bó-i) sf sheboi (shĭe-bóĭ) – (unã cu shiboi)
shicãgi
shicãgi (shi-cã-gí) sm, sf, adg – vedz tu shicai
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: shicaishicai/shicae
shicai/shicae (shi-cá-i) sf shicãi (shi-cắĭ) – isturii shcurtã i zboarã tsi li dzãtsi omlu tra s-facã hazi icã si sh-arãdã di tsiva i cariva (tra s-facã lumea s-arãdã); shicã, shacai, ãngljimã, ngljimã, gljimã, gifã, schertsã;
(expr:
1: shicãi di la hani = ngljimi di-aradã, fãrã hazi;
2: si ngroashi shicaea = lucrul easti salami, nu-i tr-arãdeari, s-fatsi ma greu, ma piricljos)
{ro: glumă}
{fr: plaisanterie}
{en: joke, jest}
ex: turtsãlj nu vor s-facã shicai; zboarã cu shicãi
§ shacai/shacae (shĭa-cá-i) sf shacãi (shĭa-cắĭ) – (unã cu shicai)
ex: nj-fac shacai (nj-arãd) cu el; eara mari shacai la nãsh, s-avdza pãnã la noi
§ shicã (shi-cắ) sm shicadz (shi-cádzĭ) – (unã cu shicai)
ex: trei suti di anj, nu-i shicã (nu-i ngljimã); lasã shicadzlji (ngljimili); ari multsã shicadz; vidzu tora hiljlu di-amirã cã si ngroashi shicãlu
(expr: cã lucrili suntu salami, nu shicadz); shicãlu s-tsã hibã, ca sarea tu mãcari
§ shicãgi (shi-cã-gí) sm, sf, adg shicãgioanji/shicãgioanje (shi-cã-gĭŭá-nji), shicãgeadz (shi-cã-gĭádzĭ), shicãgioanji/shicãgioanje (shi-cã-gĭŭá-nji) – (un) tsi fatsi shicadz
shichearei/shichearee
shichearei/shichearee (shi-chĭa-ré-i) adv – vedz tu ashichearei
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: ashicheareishicheare
shicheare (shi-chĭa-ré) adv – vedz tu ashichearei
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: ashicheareishicher
shicher (shi-chĭérŭ) sn shicheruri (shi-chĭé-rurĭ) – lugurii multu dultsi tsi s-aflã tu multi planti (pãngearea, cãlamea di zahãri, etc.) dit cari si scoati shi s-mãcã (tu loc di njari) ca crustali njits shi di-aradã albi; zahãri, zahari;
(expr: top di shicher = cumatã di zahãri iu crustalili suntu alichiti)
{ro: zahăr}
{fr: sucre}
{en: sugar}
ex: cama dultsi sh-di njari sh-di shicher; shicherlu easti eftin ma cafeea easti scumpã; dã-nj un top di shicher sã-nj bag tu ceai
§ shichirgirii/shichirgirie (shi-chir-gi-rí-i) sf shichirgirii (shi-chir-gi-ríĭ) – ducheanea iu s-vindu (sh-cãtivãrãoarã iu s-mãcã) dultsenj
{ro: cofetărie}
{fr: confiserie}
{en: confectioner’s shop}
ex: la shichirgiria-alantã easti shi lucumi shi dultsenjli suntu ma buni; nã filipsim doilji tu unã shichirgirii
§ shichirgi (shi-chir-gí) sm shichirgeadz (shi-chir-gĭádzĭ) – atsel tsi fatsi i vindi dultsenj
{ro: cofetar}
{fr: confiseur}
{en: confectioner}
ex: nu suntu multsã shichirgeadz bunj
§ shecherliu (shĭe-chĭer-líŭ) adg shecherlii/shecherlie (shĭe-chĭer-lí-i), shecherlii (shĭe-chĭer-líĭ), shecherlii (shĭe-chĭer-líĭ) – hromã tsi sh-u-adutsi cu-atsea aspusã di zahari; hromã tsi nu easti ni lai ni albã ma s-aflã iuva namisa di eali; bagav, siv, griv, psar, sumolcu, sãin
{ro: cenuşiu, de culoarea zahărului}
a1
a1 prip – la, ca, ti, tri, trã, ca ti, ca trã, na, etc.
{ro: la, a, ca pentru, etc.}
{fr: au, à l’, à la, aux, etc.}
{en: at, as, etc.}
ex: sã ncljinarã a (la) cicioari; filigenj tri a beari yin; chinsirã si s-ducã a (tri) beari; hai, niveastã, a (la) primnari; s-duc a (la, s-facã) zbor; ãlj bati a (ca) vearã; anjurzeashti a (ca) primuvearã; bãtea a (ca) yiu; nu bãtea dip a (ca) yiu; anjurzeashti a (ca) om; anjurzeashti a (ca ursã; corghilj nã cãntã a (ca ti) moarti; s-tsãni a (ca) mari; una cali apucã a (na) ndreapta, alantã acatsã a (na) stãnga; cupiili sãrmati di-a-doarã (trã andaua oarã); s-acãtsarã s-gioacã (a) cãrtsã; muljerli s-arca a mortului tu lucru
(expr: pãnã s-cadã mpadi di-avursiri); u dipusi di-a-cu-totalui (tu scriarea-a noastrã: deacutotalui); bagã tsãruhili a molju (ta s-moalji; expr: sã ndreadzi s-fugã; tu scriarea-a noastrã: amolj); a sclaea (di-a sclavlu); a shuirarea; shi nãintea-a dativlui, sing shi pl: lj-dau pãni a lui, a ljei, a lor; oili armasirã a noauã; bagã a calui cãpestrul; deadirã foc a pãdurlor; fã unã crutsi al Dumnidzã
a2
a2 articul proclitic invar –
ex: un oclju a meu, ocljilj a mei; perlu a luplui, doi peri a cãnilui; unã casã a voastrã, casili a voastri; trei erghi a loclui, erghili a loclui; dintsãlj a luchilor, capitili a boilor; lilicea a Pindului; shi tu formili al, ali, (a-lù, a-li) tu zboarã ca: ocljul al cal, ocljilj al cal; unglja al cal, ungljili al cal; dintili ali eapã, dintsãlj ali eapã; narea ali eapã, nãrili ali eapã; grailu al Dumnidzã; calea al Dumnidzã; lailu ali lai, lailji ali lai; oara ali ncurunari; blãsteamili ali mumi
abã
abã (a-bắ) sm abadz (a-bádzĭ) – unã soi di tsãsãturã groasã di lãnã dit cari s-fac stranji huryiteshti; pustavi groasã ca shiaclu tsi s-fatsi n casã; saric, gravanó, pustavi, shiac, bulubotsã
{ro: aba}
{fr: aba, bure, drap}
{en: frieze, rough homespun, rough material (of wool)}
ex: abãlu s-acumpãrã; abã bãtut (abã ghini tsãsut); abã faptu (abã cãndu-i bãgat la drãshtealã); acumpãrã un cupãran di abã
§ abagi (a-ba-gí) sm abageadz (a-ba-gĭádzĭ) – un tsi fatsi, vindi sh-fatsi emburlichi cu abãlu
{ro: abagiu} {producteur ou marchand d’aba}
{en: producer or merchant of “aba”}
§ abagi-rii/abagirie (a-ba-gi-ríi) sf abagirii (a-ba-gi-ríĭ) – loclu iu s-fatsi abãlu; ducheanea iu s-vindi abãlu
{ro: abagerie}
{fr: place où on fabrique ou on vend aba}
{en: place where one makes or sells “aba”}
ex: aveam intratã tu-unã abagirii
abagiu
abagiu (a-ba-gíŭ) sm abagii (a-ba-gíĭ) shi abageadz(?) (a-ba-gĭádzĭ) – scriari neaprucheatã tu-aestu dictsiunar; vedz abagi
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascãabanozi
abanozi (a-ba-nó-zi) sf fãrã pl – lemnu greu, vãrtos, sãnãtos, sumulai, a unui arburi dit locurli caldi, dit cari s-fatsi mobilã di luxu; abãnos, banozi
{ro: abanos}
{fr: ébène}
{en: ebony}
ex: bãstuni di abanozi
§ abãnos (a-bã-nósŭ) sm abãnosh (a-bã-nóshĭ) – (unã cu abanozi)
ex: u miscu cu-unã crutsi di abãnos
§ banozi (ba-nó-zi) sf fãrã pl – (unã cu abanozi)
abat
abat (a-bátŭ) (mi) vb III shi II abãtui (a-bã-túĭ), abãteam (a-bã-teámŭ), abãtutã (a-bã-tú-tã), abatiri/abatire (a-bá-ti-ri) shi abãtea-ri/abãteare (a-bã-teá-ri) – mi duc pi-unã altã cali (idei, purtari, etc.) dicãt atsea pri cari nidzeam ninti (di-aradã); mi dau di-unã parti; mi dipãrtedz di-unã cali (idei, purtari, etc.); fac loc (cali); pãrãmirsescu, pãrmãrãsescu, pãrmãsescu, curmu
{ro: abate, da la o parte, face loc}
{fr: (se) rabattre, (s’)écarter, faire place, dévier}
{en: make place, distance himself, divert, deviate}
ex: picurarlu abati (li dutsi altã parti) oili; picurarlu s-abãtu (dusi, s-dipãrtã) cama nclo
§ abãtut (a-bã-tútŭ) adg abãtutã (a-bã-tú-tã), abãtuts (a-bã-tútsĭ), abãtuti/abãtute (a-bã-tú-ti) – cari s-ari dusã pi-unã altã cali (dicãt atsea di-aradã); tsi s-ari (tsi easti) datã di-unã parti; tsi ari faptã loc (cali); tsi s-ari dipãrtatã; pãrãmirsit, pãrmãrãsit, pãrmãsit, curmat
{ro: dat la o parte, abătut}
{fr: rabattu, écarté, dévié}
{en: made place, distanced himself, diverted, deviated}
§ abatiri/abatire (a-bá-ti-ri) sf abatiri (a-bá-tirĭ) – atsea tsi ari faptã atsel cari s-ari abãtutã; pãrãmirsiri, pãrmãrãsiri, pãrmãsiri, curmari
{ro: acţiunea de a abate, de a da la o parte, de a face loc; abatere}
{fr: action de (se) rabattre, de (s’)écarter, de dévier}
{en: action of making place, of distancing himself, of diverting, of deviating}
§ abãteari/abãteare (a-bã-teá-ri) sf abãteri (a-bã-térĭ) – (unã cu abatiri)
abel
abel (a-bélŭ) sn abeali/abeale (a-beá-li) – cheatrã njicã, albã shi duzi (buimatcã) tsi s-aflã di-aradã la mardzinea di-arãu; cheatrã njicã, albã shi stronghilã dit un gioc di ficiurits i feati njits (“cu bealili”) cu tsintsi chitritseali; adul, bel, cutumag, gurgulj, chitritseauã, shombur, shomburã
{ro: pietricică albicioasă, rotundă sau ovală, folosită într-un joc copilăresc cu cinci pietricele}
{fr: caillou blanc et rond d’un jeu d’enfants}
{en: small stone from a children’s game}
ex: cum ti agiots tini cu abealili; cu abealili s-agioacã mash featili
§ bel1 (bélŭ) sn beali/beale (beá-li) – (unã cu abel)
ex: featili s-agioacã cu bealili; oulu di cathã easti cãt un bel; altsã cu beali (chitritseali); stealili trimura nsus ca beali (chitritseali) di yeamandu
§ adul (a-dhúlŭ) sn aduli/adule (a-dhú-li) – cheatrã njicã, albã shi stronghilã dit un gioc di njits cu tsintsi chitritseali; abel
{ro: pietricică albicioasă, rotundă sau ovală, folosită într-un joc de copii cu cinci pietricele}
{fr: caillou blanc et rond d’un jeu d’enfants}
{en: small stone from a children’s game}
abrash1
abrash1 (a-bráshĭŭ) adg – vedz tu abrashcu
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: abrashcuabrash2
abrash2 (a-bráshĭŭ) adg abrashi/abrashe (a-brá-shi), abrash (a-bráshĭ), abrashi/abrashe (a-brá-shi) – galbin dishcljis
{ro: galben deschis} {jaune clair}
{en: light yellow}
abrashcu
abrashcu (a-brásh-cu) adg abrashcã (a-brásh-cã), abrashtsi (a-brásh-tsi), abrashti/abrashte (a-brásh-ti) – tsi nu-ari arshini; tsi nu tinjiseashti ma mãrlji; tsi-aspuni nadanlãchi tu purtari; abrash, nearushinat, arsiz, fitsã
{ro: obraznic, neruşinat}
{fr: effronté, impertinent}
{en: impertinent}
ex: s-nu-nj ti veadã ocljilj, abrashcã (nearushinatã, murdarã) tsi eshti!
§ abrash1 (a-bráshĭŭ) adg abrashi/abrashe (a-brá-shi), abrash (a-bráshĭ), abrashi/abrashe (a-brá-shi) – (unã cu abrashcu)
(a)ncãrshiljeatŭ
RO:buclat, creţ
EN:curly (hair)
FR:bouclé, avec des boucles
Dictsiunar Armãn-Romãn-Englez-Francez - Mariana Bara 2015
anyilicescu, yilcescu
RO:a străluci, a luci
EN:to shine; to sparkle
FR:reluire; briller
Dictsiunar Armãn-Romãn-Englez-Francez - Mariana Bara 2015
arshini
RO:
EN:shame
FR:honte
Dictsiunar Armãn-Romãn-Englez-Francez - Mariana Bara 2015
bãcshishi, bãhcishi
RO:bacşiş
EN:tip
FR:pourboir
Dictsiunar Armãn-Romãn-Englez-Francez - Mariana Bara 2015
bishicã
RO:băşică
EN:
FR:
Dictsiunar Armãn-Romãn-Englez-Francez - Mariana Bara 2015
bishikedzŭ
RO:a băşica
EN:
FR:
Dictsiunar Armãn-Romãn-Englez-Francez - Mariana Bara 2015
bishinã
RO:băşină
EN:
FR:
Dictsiunar Armãn-Romãn-Englez-Francez - Mariana Bara 2015
cãpushi
RO:căpuşă
EN:sheep louse
FR:pou de moutons
Dictsiunar Armãn-Romãn-Englez-Francez - Mariana Bara 2015
cãtushi
RO:pisică
EN:
FR:
Dictsiunar Armãn-Romãn-Englez-Francez - Mariana Bara 2015
acljem
acljem (a-cljĭémŭ) (mi) vb I acljimai (a-clji-máĭ), acljimam (a-clji-mámŭ), acljimatã (a-clji-má-tã), acljimari/acljimare (a-clji-má-ri) –
1: grescu a unui s-yinã; am/dau unã numã (a unui); ãlj grescu numa; cljem, grescu;
2: caftu a vãrnui tra s-facã tsiva; ursescu cariva sã-nj intrã n casã; acãlisescu, cãlisescu, acãljisescu, cãljisescu, ursescu, grescu (s-intrã, s-yinã, s-facã, etc.), cupusescu (fac copuslu trã, mi cãlisescu), cupãsescu;
3: tsi noimã ari; tsi va s-dzãcã; simneadzã, nsimneadzã
{ro: chema, invita, însemna}
{fr: appeler, convier, inviter, signifier}
{en: call, invite, mean}
ex: tsi-ari s-facã cum s-acljamã (cari lj-easti numa)?; cum tsã dzãc shi cum lu-acljamã; io-nj ti-acljimai (ti cãlisii) pri measã; bãgarã s-facã numtã dumneascã shi acljimarã (lj-ursirã) la numtã; lumea ntreagã tra si shtibã tsi s-acljamã (tsi va dzãcã) Fãrshirot!
§ acljimat (a-clji-mátŭ) adg acljimatã (a-clji-má-tã), acljimats (a-clji-mátsĭ), acljimati/acljimate (a-clji-má-ti) – tsi easti grit; tsi-lj s-ari datã unã numã; cljimat, ursit, grit, acãlisit, cãlisit, acãljisit, cãljisit, cupusit, cupãsit, nsimnat, etc.
{ro: chemat, invitat, însemnat}
{fr: appelé, invité, signifié}
{en: called, invited, meant}
ex: acljimatslji (cãlisitslji) cãntã sh-yin
§ acljimari/acljimare (a-clji-má-ri) sf acljimãri (a-clji-mắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva easti acljimat; cljimari, griri, acãlisiri, cãlisiri, cupusiri, cupãsiri, etc.
{ro: acţi-unea de a chema, de a invita, de a însemna; chemare, invitare, invitaţie}
{fr: action d’appeler, d’inviter; invitation}
{en: action of calling, of inviting; invitation}
ex: lã vinji acljimari sã s-ducã la numtã; acljimarea (cãlisirea) a nunlui
§ neacljimat (nea-clji-mátŭ) adg neacljimatã (nea-clji-má-tã), neacljimats (nea-clji-mátsĭ), neacljimati/neacljimate (nea-clji-má-ti) – tsi nu easti acljimat; nicljimat, niursit, nigrit, nicãlisit, nicãljisit, nicupusit, nicupãsit, ninsimnat, etc.
{ro: nechemat, neinvitat}
{fr: qui n’est pas invité; non convié}
adavgu
adavgu (a-dáv-gu) (mi) vb III, II shi I adapshu (a-dáp-shĭu) shi adãvgai (a-dãv-gáĭ), adãvgam (a-dãv-gámŭ) shi adãvdzeam (a-dãv-dzeámŭ), adapsã (a-dáp-sã) shi adaptã (a-dáp-tã) shi adãvgatã (a-dãv-gá-tã), adavdziri/adavdzire (a-dáv-dzi-ri) shi adãvdzea-ri/adãvdzeare (a-dãv-dzeá-ri) shi adãvgari/adãvgare (a-dãv-gári) – alichescu un lucru di altu tra s-lu fac ma mari (ma bun, ma largu, etc.); l-fac s-creascã (l-mãrescu) un lucru; alichescu, mãrescu, crescu, avgãtsescu, avdag
{ro: adăuga, creşte, multiplica}
{fr: joindre, ajouter, accroître, augmenter, multiplier}
{en: attach, add, grow, multiply}
ex: macã easti ashitsi, adapsi (dzãsi sh-alti zboarã) picurarlu, mi duc; adapsi amirãlu; li-adãvgã lucrili; vrem s-nã adãvgãm (s-nã mãrim) avearea; adapsi (l-mãri) murlu nica un cot; Dumnidzã s-u adavgã pi chetri shi pi leamni [zbor tsi-l dzãtsi preftul a lumiljei cãndu bitiseashti bisearica tra s-lã si ducã tuti lucrili ambar]; lj-adapshu (lj-mãrii, lj-criscui) plata; s-adãvgarã ninga trei guri; Dumnidzã s-ts-adavgã dzãlili (s-ti facã s-bãnedz ma multu)
§ adaptu (a-dáp-tu) adg adaptã (a-dáp-tã), adaptsã (a-dáp-tsã), adapti/adapte (a-dáp-ti) – (lucrul) tsi-lj s-ari alichitã unã cumatã tra s-lu facã ma mari; (cumata) tsi easti alichitã la un lucru tra s-lu facã ma mari; alichit, mãrit, criscut, avgãtsit, avdãgat
{ro: adăugat, crescut, multiplicat}
{fr: joint, ajouté, accru, augmenté, multiplié}
{en: attached, added, grown, multiplied}
ex: cãmeasha easti adaptã (lji s-adãvgã, s-mãri cu unã cumatã)
§ adapsu (a-dáp-su) adg adapsã (a-dáp-sã), adapshi (a-dáp-shi), adapsi/adapse (a-dáp-si) – (unã cu adaptu)
§ adãvgat (a-dãv-gátŭ) adg adãvgatã (a-dãv-gá-tã), adãvgats (a-dãv-gátsĭ), adãvgati/adãvgate (a-dãv-gá-ti) – (unã cu adaptu)
§ adavdziri/adavdzire (a-dáv-dzi-ri) sf adavdziri (a-dáv-dzirĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-adavgã tsiva; adãvdzeari, adãvgari, alichiri, mãriri, crishteari, avgãtsiri, avdãgari
afurnjisescu
afurnjisescu (a-fur-nji-sés-cu) (mi) vb IV afurnjisii (a-fur-nji-síĭ), afurnjiseam (a-fur-nji-seámŭ), afurnjisitã (a-fur-nji-sí-tã), afurnji-siri/afurnjisire (a-fur-nji-sí-ri) – mi-acatsã niheamã ca inati; nj-easi tsiva pi cheali (pri nari, dit oclji, etc.) icã nj-arushashti chealea (nj-adunã, s-fatsi vinitã, scoati ndauã ca gãrnutsã, etc.) cãndu easti aguditã di tsiva (s-ari zgrãmatã, easti arsã di soari i pirã, easti lãndzitã, etc.); asplinsescu
{ro: irita}
{fr: irriter}
{en: irritate}
ex: narea s-afurnjiseashti (arushashti); ocljilj s-afurnjisescu (arushescu, lãcrimeadzã); aesti cuprii afurnjisescu (nj-arushirã, asparsirã, asplinsirã) chealea
§ afurnjisit (a-fur-nji-sítŭ) adg afurnjisitã (a-fur-nji-sí-tã), afurnjisits (a-fur-nji-sítsĭ), afurnjisiti/afurnjisite (a-fur-nji-sí-ti) – tsi lu-ari acãtsatã niheamã inatea; (ocljilj, chealea, narea, etc.) tsi s-ari arushitã (faptã ca vinitã, adunatã, etc.); asplinsit
{ro: iritat}
{fr: irrité}
{en: irritated}
§ afurnjisiri/afurnjisire (a-fur-nji-sí-ri) sf afurnjisiri (a-fur-nji-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-afurnjiseashti tsiva; asplinsiri
{ro: acţiunea de a irita; iritare}
{fr: action d’irriter}
{en: action of irritating}