|
|
shemu
RO:stofă de Damasc … Dictsiunar Armãn-Romãn Data DB:45314>2014-05-14 22:31:11.986065 »
shembãrã
shembãrã (shĭém-bã-rã) sf – vedz tu simbru
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: simbruaoa
aoa (a-ŭá) adv – tu-aesti locuri (aproapea di-atsel tsi zburashti); aoatsi, autsi, aoaea, aroa
(expr:
1: aoa nclo = pri-aoa sh-pri-aclo;
2: aoa shi doauã (trei, patru, ndauã, etc.) dzãli (stãmãnj, mesh, etc.) = doauã (trei, patru, ndauã, etc.) dzãli (stãmãnj, mesh, etc.) ninti di dzua di-adzã;
3: shi cãtrã aoa fatsi = shi fudzi, u-anganã cãtsaua, etc.;
4: (ljau, dau, caftu, etc.) di-aoa, di-aclo = (ljau, dau, etc.) di-unã parti sh-di-alanuã, di multi pãrtsã)
{ro: aici}
{fr: ici}
{en: here}
ex: yinu-aoa; pri-aoa sh-pri-aclo; atsia nu-i ghini, aoa i ma ghini; aoa (tu-aesti locuri) s-ari virsatã multu sãndzi; nu putem di-aoa s-litim; cãtrã iu aoa nclo (pi-aoa sh-pri-aclo)?; u vindum aoa sh-cu dauã dzãli
(expr: dauã dzãli ninti); aoa sh-trei anj (cu trei anj ninti) noi aveam traptã tut aoa (tu-aesti locuri); cãtr-aoa featsirã
(expr: fudzirã, u-angãnarã cãtsaua) alantsã
§ aoatsi/aoatse (a-ŭá-tsi) adv – (unã cu aoa)
ex: fudzi di-aoatsi; scoati-nj-lu tu padi-aoatsi
§ oatsi/oatse (ŭá-tsi) adv – (unã cu aoa)
§ autsi/autse (a-ú-tsi) adv – (unã cu aoatsi)
§ aoaea (a-ŭá-ĭa) adv – (unã cu aoa)
§ aroa (a-rŭá) adv – (unã cu aoa)
ex: s-nu imnji pri-aroa (pi-aoa), pri-arco (pi-aclo)
§ ncoa (ncŭá) adv – di-aestã parti; cãtrã-aoa; aoa, aoatsi, ncoatsi, ãncoa, ãncoatsi, nculea, anculea, ãnculea
{ro: încoace}
{fr: de ce côté-ci}
{en: here, this side}
ex: mutrea ncoa (cãtrã-aoa); yinu ncoa (aoa); adu ncoa (adu-aoa) fluriili-a tali; tsi ncoa (tsi unã), tsi nclo (tsi altã); nu escu ni ti ncoa (ti-aoa) ni ti nclo
§ ncoatsi/ncoatse (ncŭá-tsi) adv – (unã cu ncoa)
ex: adu-l ncoatsi (cãtrã-aoa); fã-nj-ti ncoatsi (cãtã di-aestã parti), cama ncoatsi (ncoa); s-avdu-aroputi ma ncoatsi (ma cãtrã-aoa)
§ ãncoatsi/ãncoatse (ãn-cŭá-tsi) adv – (unã cu ncoa)
bash
bash (báshĭŭ) (mi) vb I bãshai (bã-shĭáĭ), bãsham (bã-shĭámŭ), bãshatã (bã-shĭá-tã), bãshari/bãshare (bã-shĭá-ri) – ahulescu cu budzãli-a meali budzãli-a altui (frãmtea, mãna, etc.) tra s-lj-aspun vrearea (tinjia, ascultarea, etc.) tsi-lj portu; lu-acats mbratsã, lu stringu la cheptu sh-lji ahulescu budzãli (fatsa, frãmtea, etc.) cu budzãli-a meali (di-aradã di vreari, di dor, etc.); hiritisescu, hiritsescu, gugustedz, gugustescu, ambrãtsitedz, ambrãtsishedz, mbrãtsitedz, mbrãtsishedz;
(expr:
1: s-lu bash aratsi = s-lu vedz mortu, s-moarã, s-lu bash, cum s-bashi mortul ninti di ngrupari;
2: s-ti bash dultsi = s-ti bash cu multã vreari;
3: s-nã bãshem = s-nã mbunãm;
4: (dauã lucri) s-bashi (un cu-alantu) = (i) (dauã lucri) s-ahulescu, da un di-alantu; (ii) bãrbat sh-muljari s-bagã deadun tu-ashtirnut, si-ambairã;
5: cu bãsharea-a apilor = agioc di cilimeanj)
{ro: săruta, îmbrăţişa}
{fr: baiser, embracer}
{en: kiss, embrace}
ex: nã bãshem la fãntãna-atsea alba shi nã dispãrtsãm; si-nj ti bash tu frãmti; l-bãshe tu frãmti; s-nã bãshem tora shi s-agãrshim tuti; yin, bash mãna si-nj ti mescu; cãndu-nj ti-am bãshatã?; s-nu s-veadã bãsharea-a ta, iu mini ti-am bãshatã; loclu iu dzeana cu valea s-bashi
(expr: si-ahulescu, da unã di-alantã); cucotlu bashi (fig: u calcã, u-ambairã) gãljina
§ bãshat (bã-shĭátŭ) adg bãshatã (bã-shĭá-tã), bãshats (bã-shĭátsĭ), bãshati/bãshate (bã-shĭá-ti) – a curi budzã (mãnã, fatsã, frãmti, etc.) easti ahulitã di budzãli a unui, ca semnu di vreari (tinjii, ascultari, etc.); cari easti-acãtsat ãn bratsã sh-gugustat; hiritisit, hiritsit, gugustat, gugustit, ambrãtsitat, ambrãtsishat, mbrãtsitat, mbrãtsishat
{ro: sărutat, îmbrăţişat}
{fr: baisé, embracé}
{en: kissed, embraced}
ex: featã bãshatã, Dafnul nu u va
§ bãshari/bãshare (bã-shĭá-ri) sf bãsheri (bã-shĭérĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-bashi i s-ambrãtsiteadzã cariva; ahulirea tsi u fac cu budzãli (pi budzãli-a altui, pi mãnã, pi fatsã, etc.); hiritisiri, hiritsiri, gugustari, gugustiri, mbrãtsitari, mbrãtsishari
{ro: acţiunea de a săruta, de a îmbrăţişa; sărutare, îmbrăţişare; sărut}
lãhurã
lãhurã (lã-hú-rã) sf lãhuri/lãhure (lã-hú-ri) – cumatã di pãndzã lai i albã (multi ori chindisitã) cu cari muljarea sh-acoapirã caplu, perlu i gusha; lãhuri, mãndilã, baltsu, cãftani, ciceroanã, tsitsiroanji, distimeli, cãlimcheari, cãlimcheri, vlashcã, poshi, tarpoashi, pihitsã, pischiri, bãrbulj
{ro: năframă, fular de caşmir}
{fr: fichu blanc ou noir; châle de cashemire}
{en: head scarf, cachemire shawl}
§ lãhuri/lãhure (lã-hú-ri) sf lãhuri (lã-húrĭ) – (unã cu lãhurã)
§ ljahurã (ljĭá-hu-rã) sf pl(?) – (pãndzã, baltsu, lãhuri, cãmeashi, fustani, etc.) di cashmiri
{ro: de caşmir}
{fr: de cashemire}
{en: made of cachemire material}
ex: si nviscu cu ljahurã fustani
§ leurii/leurie (le-u-rí-i) sf leurii (le-u-ríĭ) – mãndilã aroshi cu cari muljerli sh-acoapirã di-aradã caplu
{ro: basma roşie}
{fr: voile rouge de tête}
{en: head red scarf}
ex: sh-liga caplu cu leuria-atsea naua
poalã
poalã (pŭá-lã) sf polj (póljĭ) shi poalji/poalje (poá-lji) – lucru tsi-l bagã oaminjlji (di-aradã muljerli) cãndu lucreadzã (pristi stranji, di mesi sh-ma nghios) tra s-nu s-murdãripseascã; mbrustelã, neci, necicã, peci, bistimali, pistimali, pishcimal, pudeauã, pudyeauã, puzgheauã, pureauã, puryeauã; (fig:
1: poalã = (i) partea di nghios a unui lucru (ca bunãoarã: pristi dzinuclji cãndu stai pri scamnu, partea di nghios a muntilui, etc.); (ii) furtia di lucri tsi ncap tu-unã poalã; expr:
2: poalã di poartã = cãnatã di poartã;
3: poali lundzi = muljarea;
4: li vrei n poalã = li vrei etimi; li vrei s-hibã lishor tri fãtseari;
5: nj-bag poalili di brãn = mi ndreg ta s-mi-acats di lucru, ljau unã apofasi;
6: (om) cu poalili dinãinti = huzmichearlu din casã (cã el fatsi lucru cu poala dinãinti);
7: trag di poali = lj-caftu un lucru;
8: bash poalili = (bash partea di nghios a stranjilor ca) semnu di tinjii shi ascultari;
9: mi tsãn di poala-a unui = mi duc dupã cariva;
10: sh-adunã poalili n cap = nu-ari arshini, nu-l mealã cã s-fatsi di-arshini;
11: (capra) sh-anvileashti poalili = (capra) sh-anvileashti chizda)
{ro: poală; partea de jos a unui lucru (munte)}
{fr: tablier, pan; partie inférieure du corps; giron}
{en: apron; lower part of a body (mountain), lap}
ex: ãl tradzi un di poalã; l-trãdzea ficiorlji di poali dzua tutã; cu njitslji tu poalã, plãndzea di tsã s-arupea inima; cum s-nu-nj plãngu, cãndu-s fãrã mãnj, cu njits ãn poalã, tu irnjii greauã, cari-i ca mini?; dizgroapã fluriili, lja nãscãnti n poalã sh-li-aspuni a misurarlui; s-ts-adunj poalili pãn di dzinuclju, s-tsã ved pulpili; di-arshini, di fricã, lu-anvãli cu poala-lj; s-chishe pri sum poali shi fuga s-aducã mãcãri; poala sun brãn; s-acãtsã di poala-a nveastãljei; tradzi cu cheatra, surpã unã poalã di meari (fig: mearili tsi poati s-lji ncapã tu poalã); sh-umpli poala (fig: di lucri) sh-ai s-lj-aducã acasã; si sculã mãrata shi-l lo tu poalã shi dusi mardzinea di-arãu; muljarea poali lundzi sh-minti shcurtã; poalã di sumar; l-tsãnea n poalã; lu mfãshe tu poalã tra s-nu-lj hibã arcoari; s-udã pi poali; shi surpã unã poalã di meari (fig: mearili tsi poati s-li poartã tu-unã poalã); s-nu ts-anvãleascã poalili
(expr: s-nu ts-anvãleascã chizda); nj-murdãrii poljli di fustani (fig: partea di nghios di la fustani); lj-bãshem poala-a amirãlui
(expr: partea di nghios a stranjlui ca semnu di tinjii shi ascultari); hilj di-amirã s-cãtãndisits pri hala-aestã, cu poalã dinãinti!
(expr: huzmicheari); tihea sh-bãgã poalili n brãn
shami/shame
shami/shame (shĭá-mi) sf pl(?) – stofã di sirmã (tsi yini di Damascu); shem, asham, ashami
{ro: stofă de Damasc}
{fr: étoffe de soie rayée fabriquée à Damas}
{en: silk cloth (made in Damascus)}
§ shem (shĭémŭ) sn shemuri (shĭé-murĭ) – (unã cu shami)
ex: shemurli sh-cumashurli
§ ashami/ashame (a-shĭá-mi) sf pl(?) – (unã cu shami)
ex: pãrtitsa cu ashamea
§ asham (a-shĭámŭ) sn ashamuri (a-shĭá-murĭ) – (unã cu shami)
ex: jupã di asham
simbru
simbru (sím-bru) adg simbrã (sím-brã), simbri (sím-bri), simbri/simbre (sím-bri) – bãrbatlu a curi muljari s-ari mãritatã diznou; muljarea a curi bãrbat s-ari nsuratã diznou
{ro: bărbat (femeie) a cui femeie (bărbat) s-a recăsătorit}
{fr: homme (femme) don’t la femme (homme) s’est remarié}
{en: man (woman) whose wife (husband) married again}
ex: fumealji di-a simbrã-sai (njits di-a norã-sai tsi s-ari mãrtatã diznou)
§ shãmbãrã (shắm-bã-rã) sf shãmbãri/shãmbãre (shắm-bã-ri) – unã di dauãli nveasti a unui arbines musulman; shembãrã
{ro: una din cele două neveste a unui albanez musulman}
{fr: l’une des deux épouses d’un albanais musulman}
{en: one of the two wives of a moslem Albanian}
ex: s-mãcã ca sãmbãrli (ca dauãli nveasti a idyiului bãrbat)
§ shembãrã (shĭém-bã-rã) sf shembãri/shembãre (shĭém-bã-ri) – (unã cu shãmbãrã)
ticnescu
ticnescu (tic-nés-cu) vb IV ticnii (tic-níĭ), ticneam (tic-neámŭ), ticnitã (tic-ní-tã), ticniri/ticnire (tic-ní-ri) – ãnj yini tu minti; ãnj treatsi prit minti; nj-aduc aminti; tãcnescu, tãcãnescu, minduescu
{ro: aminti, trece prin minte, găndi}
{fr: venir à la mémoire, venir à l’idée, passer par l’ésprit, penser}
{en: pass through mind, think}
ex: el dzãtsi cã nã cunoashtim ma-a njia nu-nj ticneashti (nu nj-aduc aminti, nu-nj treatsi pit minti) di cãndu sh-di iu; di iu s-lji ticneascã (s-mindueascã, s-lji treacã tu minti) cã easti tadi om; nu-lj ticneashti dip di iu nvitsã hãbarea
§ ticnit (tic-nítŭ) adg ticnitã (tic-ní-tã), ticnits (tic-nítsĭ), ticniti/ticnite (tic-ní-ti) – tsi nj-ari vinjitã tu minti, tsi nj-ari tricutã prit minti, adus aminti, tãcnit, tãcãnit, minduit
{ro: amintit, trecut prin minte, găndit}
{fr: venu à la mémoire, venu à l’idée, passé par l’ésprit, pensé}
{en: passed through mind, thought}
§ ticniri/ticnire (tic-ní-ri) sf ticniri (tic-nírĭ) – vinjiri tu minti, tritseari prit minti, tãcniri, tãcãniri, minduiri
{ro: acţiunea de a aminti, de a gândi; amintire, trecere prin minte, găndire}
{fr: action de venir à la mémoire, de venir à l’idée, de passer par l’ésprit, de penser}
{en: action of passing through mind, of thinking}
ex: a noastrã ticniri (minduiri) shi arãsiri (vreari, pãreari) s-hibã aplicatã
§ niticnit (ni-tic-nítŭ) adg niticnitã (ni-tic-ní-tã), niticnits (ni-tic-nítsĭ), niticniti/niticnite (ni-tic-ní-ti) – tsi nu nj-ari tricutã prit minti; tsi nu sh-ari adusã aminti; niminduit
{ro: uitat, ne găndit}
{fr: qui n’est pas venu à la mémoire; qui n’a pas été pensé}
{en: that has not passed through one’s mind}
§ niticniri/niticnire (ni-tic-ní-ri) sf niticniri (ni-tic-nírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu un lucru nu treatsi prit minti; niminduiri
{ro: acţiunea de a nu-şi aminti, de a nu gândi}
{fr: action de ne pas venir à la mémoire, de ne pas penser}