DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

cupitã

cupitã (cu-pí-tã) sf cupiti/cupite (cu-pí-ti) – luguria (soea di unglji) tsi acoapirã dzeadzitli di la cicioarli a calui (gumarlui, boului, etc.); unglji
{ro: copită}
{fr: sabot (corne) du pied de cheval}
{en: hoof}
ex: calu shcljoapicã cã-lj cripã cupita (unglja)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

gumar

gumar (ghu-márŭ) sm, sf gumarã (ghu-má-rã), gumari (ghu-márĭ), gumari/gumare (ghu-má-ri) – pravdã tsi sh-u-adutsi cu un cal ma njic sh-cari easti sh-cu ureclji mãri; tar, cãci, shonj, uci, tãronj, uricljat, dãngã, dãnglãrã;
(expr:
1: ca gumarlu tu oi = nu hiu ca-alantsã, mi-aleg di alantsã di deavãrliga;
2: ca gumarlu pri punti; bag cur ca gumarlu pri punti = hiu anapud, u tsãn pi-a mea sh-nu-ascultu di vãrnu;
3: (easti) ca gumar zimnjusit = easti nvirinat, trã plãngu;
4: ca gumarlu la numtã = zbor tr-atsel tsi ari agiutatã, ma deapoea sta di-unã parti, nu glindiseashti, nu veadi nitsiunã hãiri cã vinji la numtã;
5: ca gumarlji s-tundi, primuveara = (om) tsi dipriunã amãnã s-facã tsiva; zborlu yini di-aclo cã gumarlji sh-alãxescu perlu primuveara;
6: ca zurlu-gumarlu al Nastradin Hogea = s-dzãtsi, trã pezã, tr-atsel tsi s-alavdã cã nu-ari vãrnã cusuri;
7: tsi nu shtii sã mpartã palji la doi gumari = om lishor la minti, tsi nu easti dishteptu, tsi nu-lj talji caplu dip;
8: gumar ãncãrcat cu hrisafi = (tsi easti) avut ma tivichel;
9: s-turnã gumarlu s-dzãcã a cucotlui: “cap gros!” = zbor tsi s-dzãtsi cãndu atsel tsi nu para easti dishteptu, lj-dzãtsi a unui cã nu-ari faptã ghini, cã ari faptã unã glãrimi;
10: shcljoapicã gumarlu di ureaclji! = zbor tsi s-dzãtsi cãndu cariva arucã furnjia pri un lucru shi s-veadi limpidi cã nu easti dealihea cã furnjia easti altã; zbor s-dzãtsi cãndu easti limpidi cã un lucru nu-ari tsiva s-facã cu-un altu lucru; tsi-ari s-facã unã cu altã!;
11: nu hiu gumar s-mi ncalits pri ureclji = nu hiu om sh-ahãt aplo tra s-mi-alas arãs di caritsido;
12: s-dusi pi cal, vinji pi gumar; di pri cal, pri gumar = di-aclo iu eara ghini, avut, featsi tsi featsi shi s-aflã ma-arãu, ma oarfãn;
13: shi ti gumar ordzu nu lipseashti; shtii gumarlu s-mãcã machi-dunish? = nu lipseashti s-nã purtãm cu tutã dunjaea unã soi; lipseashti s-dãm un lucru mash la-atselj tsi-ahãrzeashti;
14: gumar aspelj, sãpunea-ts cheri = zbor tsi s-dzãtsi tr-atsel cari agiutã ncot pri cariva (cari nu va s-veadã hãiri di agiutorlu tsi-lj si da), tr-atsel cari fatsi lucri ncot, di cari nu-ari-ananghi, cari sh-aspardzi paradzlji pri lucri tsi nu-ahãrzescu tsiva;
15: gumarlu la gumar tradzi = omlu s-adunã totna cu oaminj ca el, di-unã soi;
16: shi dispoti s-lu-adari, gumarlu tut gumar armãni = haractirlu-a omlui nu s-alãxeashti cã va-l tinjiseshti ma multu, cã va s-facã ma avut, cã va s-agiungã tu-unã tesi ma analtã, etc.;
17: mash un gumar i mpãzari? = tra s-tsã fats un lucru, nu-ai ananghi mash di cariva maxus, pots s-ts-ul fats sh-cu cariva altu;
18: easti gumar, u-ari chealea di gumar = easti un om niprãxit, abrashcu, arsiz, fãrã-arshini;

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

guvujdel

guvujdel (gu-vuj-délŭ) sm guvujdelj (gu-vuj-déljĭ) – atsea tsi easi dit truplu i frãndza di trandafil (dit scalj, earbã, pãljur, arburi, etc.)shi sh-u-adutsi cu un ac tsi ntsapã; schin tsi intrã di-aradã tu ciciorlu-a oilor sh-li fatsi sã shcljoapicã; lãngoari tsi yini di la-aestã ntsãpãturã; schin, guvuzdel, guvuzdelj
{ro: spin, ghimpe}
{fr: épine, piquant}
{en: thorn, prickle}
ex: az gãlbadza, mãni guvujdelu, chirea oili di videai cu ocljilj

§ guvuzdel (gu-vuz-délŭ) sm guvuzdelj (gu-vuz-déljĭ) – (unã cu guvujdel)

§ guvuzdelj (gu-vuz-déljĭŭ) sm guvuzdelj (gu-vuz-déljĭ) – (unã cu guvujdel)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

lui2

lui2 (a lúĭ) pr pos a ljei2 (a ljĭéĭ), a lor2 (a lórŭ), a lor2 (a lórŭ) (numinativ shi acuzativ; s-avdi di-aradã cu zborlu “a” nãinti) – zbor tsi (i) tsãni loclu-a numãljei a atsilui trã cari un zburashti cu cariva, sh-cari ari tsiva, un lucru, icã (ii) tsãni loclu-a numãljei a lucrului tsi lu-ari atsel trã cari sã zburashti; zbor tsi aspuni cã un lucru easti a atsilui ti cari si zburashti; su, sa, lj, lã
{ro: lui, al lui, său, sa}
{fr: son, le sien}
{en: his}
ex: aestu easti fuslu-a lui; lucreadzã cu furca-a ljei; vidzurã cu ocljilj a lor tsi s-featsi n hoarã; calu-a lui shcljoapicã; oili-a lor suntu lãndziti

§ su2 (-sú) pr pos sa2 (-sa) (formã shcurtã a pronumãljei posesivã “a lui” tsi s-adavgã tu bitisita-a zborlui) – a lui, a ljei, lj
{ro: lui, al lui, său, su, sa}
{fr: son, le sien, sa, la sienne}
{en: his, her}
ex: aesti pronumi s-aflã ufilisiti cu ma multsãlj (ma nu tuts!) oaminj dit unã fumealji (soi) ca, bunãoarã: bãrbatu-su, cumnatu-su, cumnat-su, cumnatã-sa, cumnat-sa, dzinir-su, dadã-sa, fãrtatu-su, fãrtat-su, hilji-sa, hilj-sa, hilj-su, hilji-su, lalã-su, mai-sa, nipoatã-sa, nipotu-su, nor-sa, nunã-sa, nunu-su, nun-su, papu-su, pap-su, sinfadã-sa, soacrã-sa, socru-su, sor-sa, suratã-sa, tatã-su, tat-su, tetã-sa, etc.; nu lj-avea vidzutã tatã-su (su = a lui, a ljei) shi dadã-sa (sa = a lui, a ljei) di multsã anj; socru-su (su = a lui, a ljei) cu soacrã-sa (sa = a lui, a ljei) bãna n Sãrunã; mai-sa dusi la casa-a cumnatã-sai; loclu a doamnã-sai eara mari; domnu-su a pãputsãljei; domnu-su a eapilor; domnu-su a pricilor; domnu-su a lor, doamnã-sa a lor; a domnu-sui a gãrdinãljei; dzãsh a afendu-sui; a hilji-sai shi a featã-sai, el nu lã deadi s-mãcã tsiva; dzãtsea a muljarã-sai zboarã uruti; dzãsi a nor-sai; a soacãr-sai nu-lj dzãsi tsiva

§ lj4 (-ljĭ) pr pos lã2 (-lắ) (formã shcurtã a pronumãljei posesivã “a lui” shi “a lor” tsi s-adavgã tu bitisita-a zborlui) – a lui, a lor
{ro: lui, al lui, său, su, sa}
{fr: son, le sien, sa, la sienne}
{en: his, her}
ex: intrãm tu casa-lj (lj = a lui, a ljei) mushatã; calu-lj (lj = a lui, a ljei) shcljupica; oaea-lj (lj = a lui, a ljei) eara lãndzitã; caplu-lj (lj = a lui, a ljei) s-avea alghitã; inima-lj (lj = a lui, a ljei) trimbura di lãhtarã; ficiorlji-lj (lj = a lui, a ljei) shi featili-lj (lj = a lui, a ljei) armasirã acasã; dipusirã tu hoara-lã (lã = a lor); di mirã-lã (lã = a lor) agiutats; au casa-lã (lã = a lor) mplinã; pristi tutã-lã (lã = a lor) avearea; eali armãn vedui ntreaga-lã (lã = a lor) banã; tuts mutrescu s-nã lja di partea-lã (lã = a lor); trã ninti-lã (lã = a lor) lucrarea; omlu-lã (lã = a lor) eara om bun; oili-lã (lã = a lor) fitarã; birbetslji-lã (lã = a lor) lãndzidzãrã; tsi eara doi-lã? (doilji elj, un a alãntui, un cu-alantu)?; lã ded (lã pr pirs = a lor) lucrili a lor-lã (lã pr pos = a lor)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

numã

numã (nú-mã) sf numi/nume (nú-mi) –
1: zbor i zboarã tsi-aspun cã un om (un lucru) easti el sh-nu un altu; zborlu cu cari easti cunuscutã unã hiintsã i un lucru; zborlu cu cari-lj si greashti a unui; numi;
2: zbor tsi-aspuni unã hari a unui lucru i om (ca, bunãoarã, cã easti cu caplu i narea mari, cã-i multu itru, cã shcljoapicã, etc.) sh-cu cari-lj si greashti, cu tuti cã nu easti unã cu zborlu cu cari omlu i lucrul easti cunuscut di-aradã; paranumã, parasumã, pãrnoanji, prãnoamã, parangomi, susumi;
3: dzua-a anlui tu cari omlu sh-yiurtiseashti numa (zborlu cu cari-lj si greashti) cã easti dzua cu cari bisearica yiurtiseashti ayilu cu idyea numã;
(expr:
1: Sã-lj Creapã Numa (Creapã-lj Numa) = draclu, sãtãnãlu, dyeavulu, Zarzavuli, Atsel di sum Punti; Atsel din Vali, Atsel cu Coadã; etc.;
2: om cu numã = om cu numã avdzãtã tu lumi, om tsi easti ghini cunuscut trã hãrli tsi li ari (giunaticlu tsi-ari aspusã tu-alumtã, mintiminilja cu cari-i durusit di Dumnidzã, nvitsãtura tsi u-ari faptã la multi sculii, etc.); anamã, anami, namã, nami;
3: pri numã s-nu-nj dzãts! = (dzãs ca unã soi di giurat) mi giur! cã ashi easti, cã ashi va si s-facã, cã va u fac fãr di-altã;
4: lucrul cu numa = lucrul ti cari easti zborlu;
5: lj-bag numa = l-pãtedz, lj-bag unã pãrnoanji;
6: nu shtii sã-sh scrii necã numa = easti aplo, di la oi, nipilichisit, nidus la sculii;
7: ma ghini s-tsã creapã numa, dicãt s-tsã easã numa = zbor tsi-aspuni cãt greu easti s-ts-u ljai nãpoi numa bunã, dupã tsi tsã ari ishitã unã numã slabã;
8: shi s-beai shi numã bunã s-ai, nu s-fatsi = zbor tsi s-dzãtsi-a atsilui tsi fatsi lucri slabi sh-va, caftã s-aibã sh-unã numã bunã)
{ro: nume, faimă, poreclă, onomastică}
{fr: nom, renommée, sobriquet, fête patronymique}
{en: name, fame, nickname, name day}
ex: unã lugurii tsi s-aflã tu tuti luguriili (angucitoari: numa); tsi intrã tu tuti sh-armãni fãrã moarti? (angucitoari: numa); sh-di mortu, sh-di yiu, nidizlãchit io hiu (angucitoari: numa); tsi numã ari? (cum ãlj grescu?); numa-a lui s-avdzã earã; sã-lj si avdã numa
(expr: si s-facã om cunuscut, cu numã avdzãtã, om di-anami); mari sã-lj hibã numa; ahãtã numã lo
(expr: ahãt cunuscut s-featsi); om cu numã (cu-anami); lji scoasi numã (pãrnoanji, paranumã); numã (anami) mari lo; bagã numi (bagã pãrnoanji); aeri fu numa-a ljei (dzua-a anlui tu cari sh-yiurtiseashti numa); lj-bãgarã numa
(expr: l-pãtidzarã) Petri; nji scoati numã (pãrnoanji); numã-nj fats aestã buneatsã; fratili-a lui eara om cu numã

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

petalã

petalã (pé-ta-lã) sf petali/petale (pé-ta-li) – ploaci strimtã di cilechi (shutsãtã, nduplicatã ca unã giumitati di tserclju icã grama U) tsi sã ncãrfuseashti cu guvojdzã pi unglja di la ciciorlu-a calui;
(expr:
1: li-aruc (li dau) petalili = mor;
2: li scot petalili = avursescu multu di multu;
3: cari njilueashti petala sh-cheari calu; cari jileashti guvozdul, sh-cheari petala = zbor tsi s-dzãtsi tr-atsel tsi s-plãndzi cã cheari un lucru njic, fãrã simasii, cãndu nu veadi cã va chearã un lucru mari tsi axizeashti multu)
{ro: potcoavă}
{fr: fer à cheval}
{en: horse-shoe}
ex: lj-cãdzu petala di la ciciorlu ndreptu di dinãpoi; avea ghirdanea di flurii cãt petala; lã scutea petalili a mulilor
(expr: lj-avursea multu mulili, cã li fãtsea s-lucreadzã multu di multu); mularea arcã petalili
(expr: mularea muri); vinjirã s-veadã s-easti cã li-arcã petalili
(expr: muri)

§ pitãlar (pi-tã-larú) sm pitãlari (pi-tã-lárĭ) – atsel tsi ncaltsã (bagã, alãxeashti, ndreadzi petalili la) un cal; alban, nalban, petãlar
{ro: potcovar}
{fr: maréchal-ferrant}
{en: blacksmith (for making or repairig horse-shoes)}
ex: du mula s-u ncaltsã pitãlarlu

§ petãlar (pe-tã-larú) sm petãlari (pe-tã-lárĭ) – (unã cu pitãlar)

§ mpetal (mpé-talŭ) vb I mpitãlai (mpi-tã-láĭ), mpitãlam (mpi-tã-lámŭ), mpitãlatã (mpi-tã-lá-tã), mpitãlari/mpitãlare (mpi-tã-lá-ri) – ncãrfusescu (bag) nã petalã la unglja di la ciciorlu-a calui
{ro: potcovi}
{fr: ferrer le cheval}
{en: shoe a horse}
ex: nu lu mpetal azã calu

§ mpitãlat (mpi-tã-látŭ) adg mpitãlatã (mpi-tã-lá-tã), mpitãlats (mpi-tã-látsĭ), mpitãlati/mpitãlate (mpi-tã-lá-ti) – (calu) tsi-lj s-ari ncãrfusitã unã petalã; (petala) tsi easti ncãrfãsitã
{ro: potcovit}
{fr: (cheval, fer à cheval) ferré}
{en: (horse, horse-shoe) shod}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

shcljop1

shcljop1 (shcljĭópŭ) adg shcljoapã (shcljŭá-pã), shcljochi (shcljĭóchĭ), shcljoapi/shcljoape (shcljŭá-pi) – cari ari un cicior ma shcurtu di-alantu; cari nu-ari un cicior (i ari un cicior lãndzit) sh-imnã cu-unã pãtãritsã; cari easti lãndzit di-un cicior shi sh-lu tradzi cãndu imnã; sljop, tupal; (fig:
1: shcljop = tsi ari unã i ma multi cusuri; tsi nu easti farsi;
2: expr: shtiu ndauã oarbi shi shcljoapi = nu para shtiu multi, shtiu tsiva, nu multi lucri, putsãni sh-fãrã simasii)
{ro: şchiop}
{fr: boiteux, clopin}
{en: lame, limping}
ex: cumbara slabã, shcljoapã; armasi shcljop di la polim; tsi-l vrei, cã-i shcljop sh-cu-unã peanã, dzãsi un pulj; lj-deadirã sh-a lui nã mulã shcljoapã; u ncãrcã pri nã mulã shcljoapã; ficiorlu atsel shcljoplu, ãlj dzãsi a mã-sai; trapsi shcljoplu tsupã-ta, tsupã-ta! cãtrã la lamnjj; nãsã-lj dzãsi a shcljoplui, si suflã foclu, cã s-astimsi; nãoarã mi featsi mu-mea, dzãsi shcljoplu; nchisi sh-nãs cu mula-atsea shcljoapa pri dinãpoi; shi ncalicã mula shcljoapã, armasã aclo iu lu-alãsarã; shtii sh-nãs ndauã oarbi shi shcljoapi
(expr: nu para shtii multi)

§ sljop (sljĭópŭ) adg sljoapã (slĭŭá-pã), sljochi (sljĭóchĭ), sljoapi/sljoape (sljĭŭá-pi) – (unã cu shcljop1)

§ shcljoapic (shcljĭŭá-picŭ) vb I shcljupicai (shcljĭu-pi-cáĭ), shcljupicam (shcljĭu-pi-cámŭ), shcljupicatã (shcljĭu-pi-cá-tã), shcljupicari/shcljupicare (shcljĭu-pi-cá-ri) – imnu ndrupãt ma multu pi-un cicior shi-l trag niheamã alantu (cã alantu nj-easti ma shcurtu, mi doari, lu-am sãcat, etc.); imnu cu-un cicior mash, agiutat di-unã pãtãritsã (c-alantu-nj lipseashti); shcljoapit, shcljupitedz
{ro: şchiopăta}
{fr: boiter, clopiner}
{en: limp}
ex: shcljupicãnda, shcljupicãnda, agiumsi acasã; vidzãndalui cã feata-a aushlui ca shcljoapicã; mi vidzu mini, cã shcljoapic di cicior; shcljoapicã calu cã lj-ari cãdzutã nã petalã

§ shcljupicat (shcljĭu-pi-cátŭ) adg shcljupicatã (shcljĭu-pi-cá-tã), shcljupicats (shcljĭu-pi-cátsĭ), shcljupicati/shcljupicate (shcljĭu-pi-cá-ti) – tsi ari imnatã ca un om shcljop (andrupãt ma multu pi ciciorlu bun, cu-unã pãtãritsã, etc.); scljupitat

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn