DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

lãtinici

lãtinici (lã-ti-nícĭŭ) adg lãtinici/lãtinice (lã-ti-ní-ci), lãtinici (lã-ti-nícĭ), lãtinici/lãtinice (lã-ti-ní-ci) – ficiuric arãu tsi easti totna etim s-plãngã; plãnjar, ngrãnjarcu, angrãnjaric, ngãrnjaric, shcljimuros, plãngãtor
{ro: copil plângăcios şi rău}
{fr: enfant plaintif et méchant}
{en: plaintive child}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

ngrãnji/ngrãnje

ngrãnji/ngrãnje (ngrắ-nji) sf ngrãnj (ngrắnjĭ) –
1: boatsea fãrã noimã tsi u scoati natlu din gurã, cãndu nu lu-ariseashti tsiva (cã lj-easti foami, cã va ta s-hibã loat mbratsã, cã va s-plãngã, etc.); angrãnji, ãngrãnji, grãnji, grinji, scljim, shcljim, shcljimur, ncãniri, etc.;
2: neaduchirea i ncãcearea tsi s-amintã namisa di oaminjlji tsi nu s-achicãsescu trã un lucru (shi s-mãcã un cu-alantu cã catiun u tsãni pi-a lui); ngãrnji, angrãnji, ãngrãnji, grãnji, grinji, ncãceari, cãvgã, mãcãturã, mãncãturã, ndãrii, ndirii, nitreacã, neachicãsiri, neaduchiri
{ro: mârâială; discordie}
{fr: piaulement (de petit enfant); grognerie; querelle, noise}
{en: (baby) whining, whimpering; grumbling; quarrel, quarrelling}
ex: pãni cu ngrãnji (ncãceari); iu intrã ngrãnja, s-aspardzi casa; pãnea tsi u mãts cu ngrãnji (cu ncãceari), nu s-acatsã di tini; lã intrã ngrãnja (ncãcerli) n casã sh-nu tritsea ghini; s-lã bagã ngrãnja (cãvgãlu, mãcãtura, neachicãsirea); om faptu mash ti ngrãnji (cãvgã); cara nu putea s-l-avdã ngrãnja (ncãnirli) sh-njila; ca s-pãpseascã di ngrãnja (neachicãsirea) shi mãcãtura tsi lã intrã di pri bunã inimã

§ grãnji/grãnje (grắ-nji) sf grãnj (grắnjĭ) – (unã cu ngrãnji)
ex: tora, cara lã intrã grãnja (mãcãtura), dzuã albã nu va s-veadã

§ grinji/grinje (grí-nji) sf grinj (grínjĭ) – (unã cu ngrãnji)

§ ngãrnji/ngãrnje (ngắr-nji) sf ngãrnji/ngãrnje (ngắr-nji) – (unã cu ngrãnji)
ex: intrã ngãrnja (cãvgãlu) tu casa-a lor di lj-asparsi; cu ngãrnja nu s-bãneadzã; ti nãsã au ngãrnja (si ncaci)

§ ngrã-njescu (ngrã-njĭés-cu) (mi) vb IV ngrãnjii (ngrã-njíĭ), ngrãnjam (ngrã-njĭámŭ), ngrãnjitã (ngrã-njí-tã), ngrãnjiri/ngrãnjire (ngrã-njí-ri) –
1: scot bots fãrã noimã din gurã (ca natlu cãndu plãndzi cã lj-easti foami, cã va s-hibã loat mbratsã, cã easti-arãtsit, etc.);
2: lu pihtusescu (lu ncaci, l-vãryescu, lu-aurlu) pri cariva cã nu mi-ariseashti tsiva di-atseali tsi fatsi; fac s-intrã angrãnja (cãvgãlu) namisa di oaminjlji tsi nu s-aduchescu trã un lucru; angrãnjescu, ãngrãnjescu, ncãnescu, ancãnescu, ãncãnescu, schimur, scljimbur, shcljimuredz, shcljumuredz, shcljimur; (mi) ncaci cu cariva, (nã) mãcãm, sinirsescu
{ro: scănci, mârâi, bombăni, certa}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

shcljim

shcljim (shcljímŭ) sn shcljimuri (shcljí-murĭ) – boatsea fãrã noimã tsi u scoati omlu dit gurã cãndu aducheashti unã dureari (tru-peascã i sufliteascã) tsi nu poati s-u-aravdã tãcut; dzeamit, scljim, shcljimur, shcljimurat, ncãniri, ngãniri, uhtari, suschin, suschir, suschirari, etc.
{ro: vaier, suspin, scâncet, geamăt}
{fr: soupir, pleurnicherie, gémissement}
{en: whimper, groan(ing), moan(ing), wail}
ex: scutsãndalui shcljimuri (dzeamiti, suschiri) ahãndoasi

§ shcljimur1 (shcljí-mur) sn shcljimuri/shcljimure (shcljí-mu-ri) – (unã cu shcljim)

§ scljim (scljímŭ) sn scljimuri (scljí-murĭ) – (unã cu shcljim)
ex: scutea un scljim (dzeamit) di jali; dzenjli-nj toarnã scljimlu (dzeamitlu); un scljim (suschir) dit munts si ndreaptã; valea-nj turna grailu cu scljimuri

§ scljimur1 (scljí-mur) sn scljimuri/scljimure (scljí-mu-ri) – (unã cu shcljim)

§ schimur1 (schí-mur) sn schimuri/schimure (schí-mu-ri) – (unã cu shcljim)

§ shcljimurat1 (shclji-mu-rátŭ) sn shcljimuraturi (shclji-mu-rá-turĭ) – (unã cu schljim)
ex: avdzãm un shcljimurat (dzeamit) sh-un plãngu

§ shcljimuredz (shclji-mu-rédzŭ) vb I shcljimurai (shclji-mu-ráĭ), shcljimuram (shclji-mu-rámŭ), shcljimuratã (shclji-mu-rá-tã), shcljimurari/shcljimurare (shclji-mu-rá-ri) – scot bots surdi sh-fãrã noimã dit gurã (di itia cã aduchescu unã dureari trupeascã i sufliteascã tsi nu pot s-u-aravdu tãcut); ncãnescu, ancãnescu, ãncãnescu, dzem, schimur, scljimbur, shcljimur, shcljumuredz, nilsescu, nãlsescu; ngrãnjes-cu, nciunjedz, etc. (fig (ca vb nipirs): cadi-unã pluinã, unã ploai cu chicuti ndisati sh-njits)
{ro: scânci, geme; (vb impers.) burează (ploaia)}
{fr: gémir, pleurnicher, japer, piauler; (vb impers.) geindre, bruine}
{en: wail, whimper, groan, moan; (vb impers.) drizzle, grizzle}
ex: acãtsã si shcljimureadzã (si s-plãngã, s-dzeamã); naturli shcljimura (ngrãnja); de! Doamne! shcljimurã sh-acãtsã s-frãngã shi s-mutã anumiri aushlu

§ shcljimur2 (shcljí-mur) vb I shcljimurai (shclji-mu-ráĭ), shcljimuram (shclji-mu-rámŭ), shcljimuratã (shclji-mu-rá-tã), shcljimurari/shcljimurare (shclji-mu-rá-ri) – (unã cu shcljimuredz)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn