DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

ceapã

ceapã (cĭá-pã) sf ceapi/ceape (cĭá-pi) – minari faptã cu ciciorlu, cãndu omlu imnã; diastima (dipãrtarea pri loc) faptã cu-unã minari di cicior, cãndu omlu imnã; cealpã, cealpu, drãshcljauã, pas, jgljoatã, jgljot, shgljoatã, shgljatã, shgljot, zgljoatã, giglatã
{ro: pas}
{fr: pas}
{en: step}
ex: featsi dauã ceapi (drãshcljei) nãpoi shi trapsi cu-apala; pãn’ tu-ayini nu-s dau’ ceapi (drãshcljei); dupã dzatsi ceapi (jgljoati) un altu om ãlj veadi; s-priimna cu ceapi (jgljoati) njits; mi priimnam misurãndalui ceapili; nu puteai s-vedz nitsi dauã ceapi diparti

§ cealpã (cĭál-pã) sf cealpi/cealpe (cĭál-pi) – (unã cu ceapã)
ex: fatsi cealpili mãri; easti lungã di shasi cealpi

§ cealpu (cĭál-pu) sn cealpi/cealpe (cĭál-pi) – (unã cu ceapã)

§ discealpu (dis-cĭál-pu) vb I discilpai (dis-cil-páĭ), discilpam (dis-cil-pámŭ), discilpatã (dis-cil-pá-tã), discilpari/discilpare (dis-cil-pá-ri) – fac cealpi cãtã nãpoi
{ro: face pas înapoi, păşi înapoi}
{fr: faire des pas en arrière}
{en: make steps backwards}

§ discilpat (dis-cil-pátŭ) adg discilpatã (dis-cil-pá-tã), discilpats (dis-cil-pátsĭ), discilpati/discilpate (dis-cil-pá-ti) – tsi ari faptã cealpi cãtã nãpoi
{ro: care a făcut pas înapoi, păşit înapoi}
{fr: qui a fait des pas en arrière}
{en: who has made steps backwards}

§ discilpari/discilpare (dis-cil-pá-ri) sf discilpãri (dis-cil-pắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva discealpã
{ro: acţiunea de a face pas înapoi, păşi de a înapoi}
{fr: action de faire des pas en arrière}
{en: action of making steps backwards}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

chicutã1

chicutã1 (chí-cu-tã) sf chicuti/chicute (chí-cu-ti) – partea (cumata) nai ma njica di apã (muljiturã, lichid) tsi poati s-cadã singurã; chicã, chicãturã, picã, langutã, loscut, staxeauã, proscut; (fig:
1: chicutã = (i) (ca adg, adv) cãt unã chicutã di mari, lucru multu njic, niheamã, dip putsãn; (ii) ud muceali; (iii) multu ftohi, oarfãn; expr:
2: chicutã di chicutã (di chicutã-chicutã), s-fatsi barã mari = putsãn cãti putsãn un lucru creashti shi s-fatsi mari;
3: nu-alas chicutã = nu-alas dip tsiva)
{ro: picătură}
{fr: goutte}
{en: drop}
ex: tsiu, tsiu, dupã casã (angucitoari: chicutili di ploai); divarligalui di casã, cuscãrlji s-adunã sh-gioacã (angucitoari: streaha cu chicutli di ploai); cad chicuti di ploai; lã deadi s-bea cãti dauã-trei chicuti di dzamã; cãdzu nã chicutã di seu pri cutsur; veadi mpadi chicuti di sãndzi; ma s-virsa nã chicutã, ãlj tãlja caplu; ãlj cãftã nã chicutã di-apã, si-sh astingã seatea; arucã cãti nã chicutã di yin tu-arãu; ãlj deadi a muscãljei nã chicutã di (fig: niheamã) sãndzi; dã-nj nã chicutã di (fig: niheamã) apã; dã-nj nã chicutã di vreari (fig: dip niheamã, cãt unã chicutã); si-l neacã tu-unã chicutã di (fig: niheamã) apã; mi udai, mi-adrai chicutã (fig: ud muceali); oarfãn ca chicuta (fig: multu ftohi, oarfãn); nu-alasã chicutã
(expr: tsiva) di-arãu; calea, mi lo seatea shi apã nu-aveam chicutã
(expr: nu-aveam dip apã)

§ chicãturã (chí-cã-tú-rã) sf chicãturi (chí-cã-túrĭ) – (unã cu chicutã1)

§ picã1 (pí-cã) sf fãrã pl – (unã cu chicutã1)
ex: lipsea cãti nã picã di (fig: niheamã) mãcari

§ chicutã2 (chí-cu-tã) sf chicuti/chicute (chí-cu-ti) – soi di sulinã cu partea di nsus dishcljisã, adãvgatã la mardzinea di citii tra s-adunã apa di ploai (shi s-u facã s-curã prit altã sulinã nghios pri loc, tra s-nu u-alasã s-curã pri stizmã); astreahã, streahã, strahã, hutuli, sãceachi, pueatã
{ro: streaşină}
{fr: avant-toit}
{en: eaves}
ex: noaptea nu-i ghini si stai sum chicutã (streaha di casã), cã ti-agudeashti di nafoarã; nu lu-aflarã acasã sum chicuti (streahã); dupã tsi nu lu-aflarã acasã, sum chicuti (sum streahã); cu gljatsãli crustal aspindzurati tu chicuti (di streahã); hirbea vãsiljac, lu stricura shi apa u-aruca tu chicuti (sum streahã);

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

cicior

cicior (ci-cĭórŭ) sn cicioari/cicioare (ci-cĭŭá-ri) –
1: un di dauãli mãdulari di nghios a omlui (di la gof pãnã la deadzitili di cicior) cari lu-agiutã s-imnã (si sta mprostu, s-da clutsati, etc.); ciucior, cior, chicior, ciun, fus, patã;
2: unã minari faptã cu ciciorlu cãndu omlu imnã; diastima (dipãrtarea pri loc) faptã cu-unã minari di cicior cãndu omlu imnã; ceapã, cealpã, cealpu, pas, jgljoatã, jgljot, shgljoatã, shgljatã, shgljot, zgljoatã, giglatã, drãshcljauã;
(expr:
1: atsel cu un cicior = draclu, sãtãnãlu, dyeavulu, shaitan, zarzavuli, triscatarat, aclo s-lji hibã; si-lj creapã numa; s-lu ngljitã loclu; etc.;
2: cicioari di gãljinã = gramati tsi nu s-aduchescu tsi suntu, di itia cã suntu multu arãu scriati;
3: (ci)cioari-pri-cinushi = un tsi easti multu linãvos, tsi nu lu-arãseashti s-lucreadzã (s-facã tsiva), timbel, tãvlãmbã, etc.);
4: cicior di scamnu = soi vãsilicheascã, soi di-amirã;
5: cicior cu scamnu = cicior strãmbu, nduplicat;
6: hiu pri cicior; stau pri cicior; pi-un cicior stau = hiu etim; hiu etim s-fug, s-mi duc iuva, s-fac tsiva;
7: hiu dzua tutã pri cicior = lucredz ntreaga dzuã, fãrã astãmãtsiri, cilistisescu fãrã acumtinari;
8: calcu ciciorlu = u tsãn unã, mi ngrec tra si s-facã un lucru, ashi cum voi mini;
9: cu cicioarli = pripadi;
10: stau cicior pristi cicior; shed cu-un cicior pisti-alantu = stau isih, fãrã nitsiunã cripari, nu-nj lipseashti tsiva;
11: dau cicioarli = (i) mi min sertu (agonja, fãrã s-voi, cu sãrbitslãchi) di-unã parti sh-di-alantã sh-di pri-un cicior pri-alantu; (ii) fuvirsescu
12: lj-da cicioari, fatsi cicioari = l-fatsi s-fugã, s-facã afan, s-hibã furat;
13: lj-dau cu ciciorlu (cu cicioarili) = (i) lu mpingu, l-dau di-unã parti, lj-dau unã clutsatã; (ii) nu-aprochi atsea tsi-nj si da, tsi-nj si spuni, tsi-nj si caftã, etc.; lu cãtrãfonisescu, ãlj dau pristi nãri, etc.;
14: nj-ljau cicioarli dinanumirea = fug, li cãlescu, u-angan cãtsaua;
15: nj-talji ciciorlu = fug multu agonja;
10: ljau cicior = mi dipãrtedz;
16: l-lja n cicioari = s-lja (s-dutsi) dupã el, tra s-veadã iu s-dutsi sh-tsi fatsi;
17: nj-ljau mintea la cicioari = fug naljurea, alag fãrã sã shtiu cãtrã iu mi duc, fug cãtã iu-nj ved ocljilj;
18: nj-gioacã ciciorlu = alag multu-agonja;
19: mi lja pri cicioari = ãnj yini s-es nafoarã (s-mi cac);
20: nu-alas cicior di tini = ti bat multu, tsã dau un shcop, etc.;
21: tsãn cu mãnjli sh-cu cicioarli = tsãn di-un lucru cu tutã putearea-nj;
22: ni cicior di nãsh nu-alasã = lj-afãnseashti, lji cãtãstrãpseashti tuts;
23: nu-lj intrã cicior di om ãn casã = nu-lj intrã vãr ãn casã, nu yini vãr s-lu veadã;
24: hiu cicior frãmtu = nu pot s-lipsescu di-acasã, di la un lucru tsi lipseashti fãtseari, etc.;

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

drãshcljauã

drãshcljauã (drãsh-cljĭa-ŭã) sf drãshcljei (drãsh-cljĭeĭ) – minarea faptã cu-un cicior di om cãndu imnã; diastima (dipãrtarea pri loc) faptã cu-unã minari di cicior cãndu omlu imnã; ceapã, cealpã, cealpu, pas, jgljoatã, jgljot, shgljoatã, shgljatã, shgljot, zgljoatã, giglatã
{ro: pas}
{fr: pas, enjambée}
{en: step}
ex: tini aruts drãshcljei (ceapi, jgljoati) mãri; s-nu tsiva di bagã vãrã di nãsh nã drãshcljauã ma nsus; ninga nã drãshcljauã dratslji shi vrea lu-anciupã di mãnicã; arca cãti un fãsulj la cati drãshcljauã, tra s-poatã s-aflã calea tu turnatã; cãt featsi ndoauã drãshcljei; ninga nãscãnti drãshcljei, vrea lj-acatsã; featsi doauã drãshcljei shi agiumsi pãnã tu mesea di cali

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

huzmeti/huzmete

huzmeti/huzmete (huz-mé-ti) sf huzmets (huz-métsĭ) – lucrul tsi easti tri fãtseari (n casã sh-deavãrliga di casã, tu-avlii, etc.); lucru faptu trã altu (geaba i trã pãradz); uzmeti, lucru;
(expr:
1: u-aspar huzmetea = u pat, nj-u fricã, mi-aspar multu;
2: nj-mutrescu huzmetea = ãnj mutrescu lucrul a meu; nu mi-ameastic tu lucrili-a alãntui; nu mi mealã atseali tsi s-fac)
{ro: serviciu}
{fr: service, affaire}
{en: service, affair}
ex: fã-nj unã huzmeti (lucru); totna-lj fac huzmeti; u-avea aspãreatã huzmetea
(expr: u-avea pãtsãtã, s-avea aspãreatã multu)

§ uzmeti/uzmete (uz-mé-ti) sf uzmets (uz-métsĭ) – (unã cu huzmeti)
ex: fatsi uzmeti n casã trã unã cumatã di pãni; uzmetea-a lui nu u au multsã; easti pi uzmeti mari (lucru bun)

§ iuzmeti/iuzmete (ĭuz-mé-ti) sf iuzmets (iuz-métsĭ) – (unã cu huzmeti)
ex: easti tu iuzmeti bunã, amintã multsã paradz; muljarea-nj fatsi iuzmeti n casã

§ huzmichear (huz-mi-chĭárŭ) sm, sf, adg huzmichearã (huz-mi-chĭá-rã), huzmicheari (huz-mi-chĭárĭ), huzmicheari/huzmicheare (huz-mi-chĭá-ri) – bãrbat (muljari) tsi fatsi icã easti arugat s-facã unã huzmeti trã altu (acasã, deavãrliga di casã i tu-altã parti); omlu tsi easti arugat la hani s-nãschirseascã prit casã i s-chirniseascã oaspitslji la measã; uzmichear, iuzmichear, izmichear, dul, shcljau, argat
{ro: servitor}
{fr: serviteur, domestique}
{en: servant}
ex: apoea-l lo la pãlatea-a lui shi-l featsi huzmichear; intrã ca huzmichear, s-pascã patili; arsãrirã huzmichearlji cu shcoapili shi dã-lj ãn cap; domnu easti greu s-agiundzi, huzmichear pots dzua tutã; cari alãxeashti multsã domnji, huzmichear aushashti; ninvitsatlu, cãt avut s-hibã, easti huzmichear a nvitsatlui

§ uzmichear (uz-mi-chĭárŭ) sm, sf, adg uzmichearã (uz-mi-chĭá-rã), uzmicheari (uz-mi-chĭárĭ), uzmichea-ri/uzmicheare (uz-mi-chĭá-ri) – (unã cu huzmichear)
ex: ari ahãts uzmicheari shi uzmicheare ni caplu nu u doari

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

jgljoatã

jgljoatã (jgljĭŭá-tã) sf jgljoati/jgljoate (jgljĭŭá-ti) –
1: unã minari faptã cu ciciorlu cãndu omlu imnã; diastima (dipãrtarea pri loc) faptã cu-unã minari di cicior cãndu omlu imnã; jgljot, shgljoatã, shgljatã, shgljot, zgljoatã, ceapã, cealpã, cealpu, drãshcljauã, pas, giglatã;
2: partea di nghios a ciciorlui (di la deadziti la cãlcãnj) pri cari si ndrupashti truplu a omlui sh-cu cari da di loc omlu cãndu imnã; patã, pãtunã
{ro: pas; talpa (de la picior)}
{fr: pas; patte}
{en: step; paw (of dog, lion, etc.)}
ex: nãpoi nã jgljoatã (drãshcljauã) arsãri; arcam jgljoati (ceapi mãri); cãnili cu jgljoatili “una greashti sh-alantã nu avdi”
(expr: cu pãtunili multu diparti unã di-alantã)

§ jgljot (jgljĭótŭ) sn jgljoati/jgljoate (jgljĭŭá-ti) – (unã cu jgljoatã)

§ shgljoatã (shgljĭŭá-tã) sf shgljoati/shgljoate (shgljĭŭá-ti) – (unã cu jgljoatã)

§ shgljatã (shgljĭá-tã) sf shglja-ti/shgljate (shgljĭá-ti) – (unã cu jgljoatã)

§ shgljot (shgljĭótŭ) sn shgljoati/shgljoate (shgljĭŭá-ti) – (unã cu jgljoatã)
ex: la cati shgljot (drãshcljauã) tsi fãtsea

§ giglatã (gi-glá-tã) sf gigla-ti/giglate (gi-glá-ti) – (unã cu jgljoatã)

§ zgljoatã (zgljĭŭá-tã) sf zgljoati/zgljoate (zgljĭŭá-ti) – (unã cu jgljoatã)
ex: feci dauã zgljoati

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

pasa

pasa (pá-sa) pr, adg invar – zbor tsi-aspuni cã hiintsili (lucrili) dit unã buluchi, suntu loati unã cãti unã, tra si s-dzãcã tsiva ti catiunã di eali; pasã, cati, cafi, casi, catiun, cafiun, casiun, catishun, cafishun, casishun, sfaca
{ro: fiecare}
{fr: chaque, chacun}
{en: every, every one}
ex: yinea pasa (cati) searã; nã drãshcljauã, pasa (cati) chicã; pasa (cati) Vinjiri ea-nj si spealã

§ pasã (pá-sã) pr, adg invar –
1: pasa, cati, cafi, casi, catiun, etc.;
2: totna
{ro: fiecare, todeauna}
{fr: chacun, toujours}
{en: every one, always}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

pas

pas (pásŭ) sm pash (páshĭ) – unã minari faptã cu ciciorlu cãndu omlu imnã; diastima (dipãrtarea pri loc) faptã cu-unã minari di cicior cãndu omlu imnã; ceapã, cealpã, cealpu, drãshcljauã, jgljoatã, jgljot, shgljoatã, shgljatã, shgljot, zgljoatã, giglatã
{ro: pas}
{fr: pas, enjambée}
{en: step}
ex: nu puteam s-fac pas nãinti; calu imna cu pas, ari pas bun

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

sclav

sclav (sclávŭ) sm, sf, adg sclavã (sclá-vã), sclayi (scláyĭ) sclavi/sclave (sclá-vi) – huzmichear tsi nu-ari nitsiun ndreptu dupã leadzi, tsi nu poati s-fugã di la domnu-su tsi lu-ari acumpratã, cari lipseashti s-facã tuti vrerli a domnu-sui, s-lucreadzã fãrã misto, mash tra s-lu tsãnã n casã shi sã-lj da s-mãcã; un tsi easti acãtsat sh-tsãnut ligat tu-un polim; un tsi easti ligat shi ncljis tu-ahapsi; un tsi easti ligat di furi sh-trã cari s-caftã pãradz trã discumpãrari di la fumealja-a lui; rob, rop, ncljis, ancljis;
(expr:
1: lj-easti sclav a unui = (i) tsi fatsi urgheashti tut tsi-lj caftã cariva, fãrã s-lu ntreabã cãtse sh-fãrã s-lji caftã unã platã i discumpãrari trã tuti atseali tsi-lj fatsi;
2: easti sclav a unei idei (a unui lucru, a unei mirachi, vreari, etc.) = tsi bãneadzã mash tr-atsea idei (lucreadzã mash tr-atsel lucru, mirachi, vreari, etc.);
3: cu sclavlu = sclaea, numa-a unui agioc di cilimeanj)
{ro: sclav, captiv, prisonier, ostatec, închis (în închisoare)}
{fr: esclave, captif, otage, emprisonné}
{en: slave, captive, prisoner, hostage}
ex: tu-unã zãmani, sclayilji s-vindea; sclav (rob, ncljis) s-mi tsãnã veara ntreagã; sclavi a lui s-hibã macã va, cã nãsi bunlu aestu va-lj lu-aibã trã cunushteari pãnã s-bãneadzã

§ sclãvilji/sclãvilje (sclã-ví-lji) sf sclãvilj (sclã-víljĭ) – starea (catastasea) tu cari s-aflã un tsi easti sclav (ligat, ncljis tu-ahapsi, acãtsat sh-tsãnut ncljis tu polim, etc.); sclãvii, sclavii, rubii
{ro: sclavie, captivitate}
{fr: esclavage, captivité}
{en: slavery, captivity}
ex: mortu di sclãvilji; nom shi sclãvilji nu shtiu; patru anj sclãvilja-lj tsãnu (fu tsãnut sclav)

§ sclãvii/sclãvie (sclã-ví-i) sf sclãvii (sclã-víĭ) – (unã cu sclãvilji)
ex: s-bãneadzã tutã eta tu sclãvii; lu loarã tu sclãvii

§ sclavii/sclavie (scla-ví-i) sf sclavii (scla-víĭ) – (unã cu sclãvilji)

§ shcljau (shcljĭáŭ) sm, sf shcljauã (shcljĭá-ŭã), shcljai (shcljĭáĭ), shcljai/shcljae (shcljĭá-i) – bãrbat (muljari) tsi fatsi (icã easti arugat s-facã, ca un sclav) unã huzmeti trã altu (acasã, deavãrliga di casã i tu-altã parti); dul, huzmichear, uzmichear, iuzmichear, izmichear, argat

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn