§ chicã1 (chí-cã) sf chicuti/chicute (chí-cu-ti) – (unã cu chicutã1)
ex: dã-nj truoarã nã chicã (chicutã) di apã; s-moarã sti nã chicã di (fig: niheamã) apã; nã drãshcljauã pasa chicã (cati chicutã)

§ chic (chícŭ) (mi) vb I chicai (chi-cáĭ), chicam (chi-cámŭ), chicatã (chi-cá-tã), chicari/chicare (chi-cá-ri) –
1: fac tsiva (ca apa) s-curã chicutã cu chicutã; chicur, chicutedz;
2: fac s-cadã unã chicutã shi lãvushescu un lucru (chicusescu, ncarcu, dãmcusescu, lichisescu, lirusescu, mãryescu, etc.); (fig:
1: nj-u chic = nj-u bag, nj-u hig, u ljau s-u portu, u-aruc deanumirea; expr:
2: lj-u chic = (i) lj-u dau, lj-u-aruc; (ii) lj-u dau/vindu cu minciunj;
3: ãnj chicã = ãnj cadi greu la inimã, mi cãrteashti, ãnj pari arãu, mi nvirineadzã;
4: l-chic (tu hapsi) = lu ncljid, lu-aruc (l-bag, l-hig, etc., tu hapsi);
5: canda chicã dit steali = easti multu mushat, dip canda-i chicat dit steali!)
{ro: picura; păta; aşeza, pune}
{fr: couler goutte à goutte, bruiner; (se) tacher; mettre, fourrer, poser}
{en: leak drop by drop, drizzle; stain, spot; put}
ex: acãtsã s-chicã (s-curã chicutã cu chicutã); casa chicã (curã chicuti cãndu da ploai); ficiorlu chicã di mushuteatsã
(expr: easti multu mushat); diparti asunã toaca, canda chicã (cadi ca chicuti) din tser; chicã-nj nã chicutã di (fig: dã-nj niheamã) yin; ti chicash (tsã cãdzu unã chicutã sh-ti lãvusish) pri cãmeashi; tsã chicash (tsã lirusish) stranjili atseali nalili; shi sh-li chicã (fig: bãgã) di gushi; ãlj chicã (fig: bãgã) apala di gushi; ficiorlu li chicã (fig: li arcã, li bãgã) dinanumirea; u chicã (u bãgã) n cap; chicã (bãgã) njelu dinanumirea; chicãm (fig: bãgãm) nã stearpã tu sulã; cu mintea s-u chicã (cu mintea s-lu-arãdã shi s-lj-u vindã) a vãrnui furtia di bãlidz tri sirmã; ali Viroani ãlj chicã
(expr: ãl cãrti, ãlj pãru arãu) ahãntu multu cã s-u-agudeai cu curshumea, sãndzi nu-lj chica; lj-chicã (fig: lj-bãgã) tuts nãuntru; avdzãi cã-l chicarã nuntru (fig: l-bãgarã tu filichii)

§ chicat (chi-cátŭ) adg chicatã (chi-cá-tã), chicats (chi-cátsĭ), chicati/chicate (chi-cá-ti) –
1: tsi ari curatã chicutã cu chicutã; pri cari au cãdzutã chicuti;
2: tsi s-ari dãmcusitã (chicusitã, ncãrcatã, lichisitã, lãvushitã, lirusitã, mãryitã, etc.) di chicuti murdari
{ro: picurat, pătat, pus, aşezat}
{fr: coulé goutte à goutte, bruiné; taché}
{en: leaked drop by drop, drizzled; stained, spoted; put}
ex: ca chicat din steali
(expr: multu mushat); ma chicat dit steali
(expr: cama mushat) nu vrea s-aflã; udãlu easti chicat (dãmcusit)

§ chica-ri/chicare (chi-cá-ri) sf chicãri (chi-cắrĭ) –
1: atsea tsi s-fatsi cãndu apa curã chicutã cu chicutã; chicurari, chicutari;
2: atsea tsi s-fatsi cãndu cad chicuti shi ncarcã (dãmcuseashti, lichiseashti, lãvãshashti, lãvushashti, liruseashti, putuseashti, mãryeashti, smãryeashti, murdãripseashti) un lucru
{ro: acţiunea de a picura, de a păta; picurare, pătare; aşezare}
{fr: action de couler goutte à goutte (de (se) tacher; de mettre}
{en: action of leaking drop by drop (of staining; of putting}
ex: chicarea nuntru (fig: bãgarea, arcarea tu-ahapsi) easti greauã

§ pic2 (pícŭ) (mi) vb I picai (pi-cáĭ), picam (pi-cámŭ), picatã (pi-cá-tã), picari/picare (pi-cá-ri) – (unã cu chic)
ex: sula-a mea picã (chicã di grãsimi), a ta nu picã

§ picat2 (pi-cátŭ) adg picatã (pi-cá-tã), picats (pi-cátsĭ), picati/picate (pi-cá-ti) – (unã cu chicat)

§ picari/picare (pi-cá-ri) sf picãri (pi-cắrĭ) – (unã cu chicari)

§ pic3! (pícŭ) inter – zbor tsi caftã s-aspunã cum s-avdi unã chicutã tsi cadi shi s-agudeashti di tsiva
{ro: interjection care caută să imite sunetul unei picături}
{fr: interjection qui imite l’action de couler goutte à goutte}
{en: interjection trying to imitate the sound made by a falling drop}
ex: cadi ploaea, pic! pic! pic!

§ chicutedz1 (chi-cu-tédzŭ) vb I chicutai (chi-cu-táĭ), chicutam (chi-cu-támŭ), chicutatã (chi-cu-tá-tã), chicutari/chicutare (chi-cu-tá-ri) – fac s-curã tsiva (ca apa), chicutã cu chicutã; nchicutedz, chicur, chicuredz, chic, cur
{ro: picura}
{fr: couler goutte à goutte}
{en: leak drop by drop}

§ chicutat1 (chi-cu-tátŭ) adg chicutatã (chi-cu-tá-tã), chicutats (chi-cu-tátsĭ), chicutati/chicutate (chi-cu-tá-ti) – tsi (pristi cari) ari curatã chicutã cu chicutã; nchicutat, chicurat, chicat, curat
{ro: picurat}
{fr: coulé goutte à goutte}
{en: leaked drop by drop}

§ chicutari1/chicutare (chi-cu-tá-ri) sf chicutãri (chi-cu-tắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu apa curã chicutã cu chicutã; nchicutari, chicurari, chicari, curari
{ro: acţiunea de a picura; picurare}
{fr: action de couler goutte à goutte}
{en: action of leaking drop by drop}

§ chicuredz (chi-cu-rédzŭ) vb I chicurai (chi-cu-ráĭ), chicuram (chi-cu-rámŭ), chicuratã (chi-cu-rá-tã), chicurari/chi-curare (chi-cu-rá-ri) – (unã cu chicutedz1)
ex: nu curã ma chicureadzã (cadi chicutã cu chicutã)

§ chicur (chí-curŭ) vb I chicurai (chi-cu-ráĭ), chicuram (chi-cu-rámŭ), chicuratã (chi-cu-rá-tã), chicurari/chicurare (chi-cu-rá-ri) – (unã cu chicutedz1)

§ chicurat (chi-cu-rátŭ) adg chicuratã (chi-cu-rá-tã), chicurats (chi-cu-rátsĭ), chicurati/chicurate (chi-cu-rá-ti) – (unã cu chicutat1)

§ chicurari/chicurare (chi-cu-rá-ri) sf chicurãri (chi-cu-rắrĭ) – (unã cu chicutari1)

§ chicusescu2 (chi-cu-sés-cu) (mi) vb IV chicusii (chi-cu-síĭ), chicuseam (chi-cu-seámŭ), chicusitã (chi-cu-sí-tã), chicusiri/chicusire (chi-cu-sí-ri) – ncarcu (murdãripsescu) un lucru cu chicutli tsi cad; chic, dãmcusescu, ncarcu, lichisescu, lãvãshescu, lãvushescu, lirusescu, putusescu, mãryescu, smãryescu, murdãripsescu
{ro: păta}
{fr: tacher}
{en: stain, spot}
ex: s-mãryi, s-chicusi tru ugeac

§ chicusit2 (chi-cu-sítŭ) adg chicusitã (chi-cu-sí-tã), chicusits (chi-cu-sítsĭ), chicusiti/chicusite (chi-cu-sí-ti) – tsi easti ncãrcat di cãdearea-a unãljei chicutã; chicat, dãmcusit, lichisit, lãvãshit, lãvushit, lirusit, putusit, mãryit, smãryit, murdãripsit
{ro: pătat}
{fr: taché}
{en: stained}

§ chicusiri2/chicusire (chi-cu-sí-ri) sf chicusiri (chi-cu-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cad chicuti sh-un lucru sã ncarcã; chicari, dãmcusiri, lichisiri, lãvãshiri, lãvushiri, lirusiri, putusiri, mãryiri, smãryiri, murdãripsiri
{ro: acţiunea de a păta; pătare}
{fr: action de (se) tacher}
{en: action of staining}

25: apa u-avem tru cicioari = easti piningã noi;
26: din creashtit (di la cap) pãnã la cicioari = tutu-ntreg;
27: fã-nj cicior = zbor tsi s-dzãtsi cãndu-lj si caftã a unui (cunuscut cã easti cu multã tihi tu banã) tra s-intrã protlu tu-unã casã nauã;
28: cãlcai cu ciciorlu ndreptu = nchisii ghini, agurliu, hãirlãtcu, nj-si duc lucrili ambar;
29: cãlcai cu ciciorlu strãmbu = nu nchisii ghini; seamnili nu-nj si par buni; nj-si duc lucrili anapuda, nu-nj si duc ambar;
30: iu nu-i cap, cavai di cicioari = va s-li mindueshti ghini lucrili tsi fatsi cã, altã soi, va ti fats pishman;
31: tindi-ts cicioarli, cãt ts-u cerga; tindi-ti pãnã iu ts-agiundzi punga; cãt ts-u cerga, ahãt s-ti tindzi = s-nu s-nu caftsã s-fats ma multu dicãt tsã easti putearea; s-nu-acumpri tsiva tsi custuseashti ma multu di paradzlji tsi-ai; etc.;
32: tsãni-lj cicioarli a boului, cãnd domnu-tu va si-l talji = caftã s-lu-agiuts domnu-tu (atsel) di cari va s-ai ananghi ma nclo, tora, cãndu el ari-ananghi di tini;
33: lu ncãltsai di doauãli cicioari = lu-arãsh, lu plãnãsii, lj-trapshu cãlupea, lj-bãgai sãmarlu (pirdelu, shaua, cuvata, etc.);
34: s-acatsã vulpea di patruli cicioari = pãnã aoa-lj furã tuti drãcuriili, aplanurli;
35: lj-fac (l-fac) cicior di ljepuri (di cãni) = (i) lu-antrec; (ii) l-fac di pezã, di-arshini;
36: cu-un cicior tu groapã sh-cu-alantu nafoarã = etim sh-moarã, sã sh-da suflitlu curundu;
37: pãnã s-nu ncalits, s-nu dai cicioarli = s-nu fats tsiva pãnã nu eshti etim;
38: un cicior di carni = un cartu (cirec) di nimalj; armu;
39: iu nu-i cap cavai di cicioari = atsel tsi nu-l mindueashti ghini un lucru cu caplu, va s-u patã;
40: nu-lj dã cu ciciorlu, cã s-nu-ts yinã dorlu = s-nu tradz mãnã, s-ts-arãdz di-un lucru, cã poati va s-yinã chirolu cãndu va tsã parã arãu, cã ts-acatsã ghini;
41: mutã ciciorlu sh-caftã guvojdu = zbor tsi s-dzãtsi tr-atsel tsi sh-lu caftã (sh-lu-adutsi) singur biljelu;
42: ne cap, ne cicior = ncãrshiljat, alocuta, mintit, di nu pots s-aducheshti tsiva di tsi s-fatsi)
{ro: picior, pas}
{fr: pied, jambe, cuisse, pas}
{en: foot, leg, step}
ex: patru toacã, sh-nã njilji gioacã (angucitoari: cicioarli shi coada-a calui); mi dor cicioarili di-ahãtã imnari; shidea mpadi cu ciciorlu un pristi-alantu
(expr: shidea isih, fãrã nitsiunã cripari cã nu-nj lipsea tsiva); nu s-dispãrtsã nitsi un cicior (unã jgljoatã) di nãs; hirbem un cicior di carni
(expr: armu); tuts him pri cicior
(expr: etinj); tuts s-aflarã pri cicioari
(expr: etinj, ndreptsã); cu cicioarli deadi
(expr: s-minã sertu); musca ti mãcã di dai cicioarli?
(expr: di eshti ahãntu sertu sh-ti minj dipriunã); frica-ts da cicioari
(expr: frica ti fatsi s-fudz); tutunea poati s-facã cicioari
(expr: si s-facã afanã, s-hibã furatã); sh-lo cicioarli dinanumirea
(expr: fudzi, li cãli); lj-gioacã ciciorlu
(expr: alagã multu agonja); u lo n cicioari
(expr: s-lo dupã nãsã); l-loarã n cicioari
(expr: s-loarã dupã el); nu ti-acatsã cu mini cã va ti fac cicior di ljepuri
(expr: va ti-antrec, va ti fac trã pezã); lo cicior
(expr: s-dipãrtã, dusi diparti); sh-lo mintea la cicioari
(expr: fudzi di nu-l videa loclu); sh-acãtsã vulpea di patruli cicioari
(expr: u-acãtsã tu lats); el easti cicior di scamnu
(expr: soi di-amirã); aclo-l pimsi atsel cu un cicior
(expr: draclu); iu tsã sta cicioarli, s-nu tsã sta caplu; curmat, cã nu-l purta (tsãnea) cicioarli; canda li-avea cioarli cu chirii loati, ashi lj-eara curmati

§ cior (cĭórŭ) sn cioari/cioare (cĭŭá-ri) – (forma shcurtã di la zborlu cicior: unã cu cicior)
ex: iu nu-i cap, cavai di cioari (cicioari); vinjirã cu cioarli
(expr: pripadi); mi doari ciorlu; cu mãnj sh-cu cioari; a tutlor lã deadi cu cioarli
(expr: nu-apruche tsi-lj si deadi, tsi-lj si cãftã, etc.); loarã cior
(expr: s-dipãrtarã) oili; trapsi cior
(expr: easti diparti); l-feci cior di cãni
(expr: l-feci arizili, di-arshini cã lu-antricui); cãndu lja oili ciorlu, ciorlu
(expr: cãndu fug, s-dipãrteadzã oili unã dupã-alantã); sta cior pristi cior
(expr: sta isih, fãrã nitsiunã cripari, nu-lj lipseashti tsiva); mi loarã pri cioari
(expr: nj-yini s-es nafoarã, s-mi duc s-la hale s-mi cac)

§ ciucior (cĭu-cĭórŭ) sn ciucioari/ciucioare (cĭu-cĭŭá-ri) – (unã cu cicior)

§ chicior (chi-cĭórŭ) sn chicioari/chicioare (chi-cĭŭá-ri) – (unã cu cicior)

§ ciuciurush (cĭu-cĭu-rúshĭŭ) sn ciuciurushi/ciuciurushe (cĭu-cĭu-rú-shi) – cicior njic; ciuciul
{ro: picioruş}
{fr: petit pied}
{en: little foot}
ex: ciuciurushili tsã ngljatsã; lj-cãlcã ciuciurushlu n casã

§ ciuciul (cĭú-cĭulŭ) sn ciuciuli/ciuciule (cĭú-cĭu-li) shi ciuci/ciuce (cĭú-ci) – (unã cu ciuciurush)
ex: ficiuriclu sh-freacã ciucili (ciuciurushili)

§ iuzmichear (ĭuz-mi-chĭárŭ) sm, sf, adg iuzmichearã (ĭuz-mi-chĭá-rã), iuzmicheari (ĭuz-mi-chĭárĭ), iuzmicheari/iuzmicheare (ĭuz-mi-chĭá-ri) – (unã cu huzmichear)
ex: am dauã iuzmicheari; fu iuzmichear la tatã-nju

§ izmichear (iz-mi-chĭárŭ) sm, sf, adg izmichearã (iz-mi-chĭá-rã), izmicheari (iz-mi-chĭárĭ), izmicheari/iz-micheare (iz-mi-chĭá-ri) – (unã cu huzmichear)

§ zmichear (zmi-chĭárŭ) sm, sf, adg zmichearã (zmi-chĭá-rã), zmicheari (zmi-chĭárĭ), zmicheari/zmicheare (zmi-chĭá-ri) – (unã cu huzmichear)

§ huzmichirlãchi/huzmichirlãche (huz-mi-chir-lắ-chi) sf huzmichilãchi (huz-mi-chir-lãchĭ) – lucrili cu cari s-lja (lucrul faptu di) un huzmichear; tehnea di huzmichear
{ro: ocupaţie de servitor}
{fr: profession de serviteur}
{en: servant’s profession}
ex: lji s-aurã di huzmichirlãchi (lucrul di huzmichear)

§ huzmitipsescu (huz-mi-tip-sés-cu) vb IV huzmitipsii (huz-mi-tip-síĭ), huzmitipseam (huz-mi-tip-seámŭ), huzmitipsitã (huz-mi-tip-sí-tã), huzmitipsiri/huzmitipsire (huz-mi-tip-sí-ri) – nãs-chirsescu n casã i deavãrliga di casã; fac lucru di huzmichear trã cariva
{ro: servi, sluji}
{fr: servir}
{en: serve}
ex: l-huzmitipsii trei anj

§ huzmitipsit (huz-mi-tip-sítŭ) adg huzmitipsitã (huz-mi-tip-sí-tã), huzmitipsits (huz-mi-tip-sítsĭ), huzmitipsiti/huzmitipsite (huz-mi-tip-sí-ti) – (casa) tsi easti nãschirsitã nuntru i nafoarã; lucrul faptu (bitisit) di huzmichear trã cariva, acasã i la hani
{ro: servit, slujit, terminat}
{fr: servi, terminé}
{en: served, done}
ex: lucru huzmitipsit (faptu, bitisit)

§ huzmitipsiri/huzmitipsire (huz-mi-tip-sí-ri) sf huzmitipsiri (huz-mi-tip-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva huzmitipseashti
{ro: acţiunea de a servi, de a sluji}
{fr: action de servir}
{en: action of serving}

{ro: servitor}
{fr: domestique}
{en: servant}

§ sclaea (sclá-ĭa) sf articulat – agioc di cilimeanj; cu sclavlu
{ro: de-a sclavul, joc de copii}
{fr: nom d’un jeu enfantin}
{en: a children’s game}

§ sclãvuescu (sclã-vu-ĭés-cu) (mi) vb IV sclãvuii (sclã-vu-íĭ), sclãvueam (sclã-vu-ĭámŭ), sclãvuitã (sclã-vu-í-tã), sclãvuiri/sclãvuire (sclã-vu-í-ri) – tsãn cariva tu sclãvilji (ncljis tu-un udã, tu-ahapsi, etc.); sclãvusescu, rubuescu, arubuescu; (fig: sclãvuescu = lucredz (l-fac s-lucreadzã) ca un sclav, urgheashti, trã cariva i trã tsiva)
{ro: robi, lua prisonier}
{fr: rendre en esclavage; prendre des prisoniers; mener en captivité; subjuguer}
{en: take (have) a slave (a hostage, a prisoner, in captivity, etc.)}
ex: sclãvuirã furlji un om; sã sclãvuirã tu Misirii; agiumsi sã sclãvueascã lumea tutã; tsi aush nu-am sclãvuitã!

§ sclãvuit (sclã-vu-ítŭ) adg sclãvuitã (sclã-vu-í-tã), sclãvuits (sclã-vu-ítsĭ), sclãvuiti/sclãvuite (sclã-vu-í-ti) – tsi easti loat sclav; sclãvusit, rubuit, arubuit
{ro: robit, luat prisonier}
{fr: réduit en esclavage; pris comme prisonier; mené en captivité; subjugué}
{en: taken as a slave (a hostage, a prisoner, in captivity, etc.)}

§ sclãvuiri/sclãvuire (sclã-vu-í-ri) sf sclãvuiri (sclã-vu-írĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva lja (easti loat) sclav; sclãvusiri, rubuiri, arubuiri
{ro: acţiunea de a robi, de a lua prisonier; robire}
{fr: action de rendre en esclavage; de prendre des prisoniers; de mener en captivité; de subjuguer}
{en: action of taking a slave (a hostage, a prisoner, in captivity, etc.)}

§ sclãvusescu (sclã-vu-sés-cu) (mi) vb IV sclãvusii (sclã-vu-síĭ), sclãvuseam (sclã-vu-seámŭ), sclãvusitã (sclã-vu-sí-tã), sclãvusi-ri/sclãvusire (sclã-vu-sí-ri) – (unã cu sclãvuescu)
ex: sclãvusirã (loarã sclayi) furlji doi gionj; nu puturã s-lu sclãvuseascã (s-lu-acatsã sclav) cã s-ascumsi ghini

§ sclãvusit (sclã-vu-sítŭ) adg sclãvusitã (sclã-vu-sí-tã), sclãvusits (sclã-vu-sítsĭ), sclãvusiti/sclã-vusite (sclã-vu-sí-ti) – (unã cu sclãvuit)

§ sclãvusi-ri/sclãvusire (sclã-vu-sí-ri) sf sclãvusiri (sclã-vu-sírĭ) – (unã cu sclãvuiri)