DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

angãrlim

angãrlim (an-gãr-límŭ) (mi) vb I angãrlimai (an-gãr-li-máĭ), angãrlimam (an-gãr-li-mámŭ), angãrlimatã (an-gãr-li-má-tã), angãrlimari/angãrlimare (an-gãr-li-má-ri) – mi-acats cu mãnjli di-un loc sh-di altu tra s-pot s-mi-alin pi-un arburi (pi-unã shcãmbã mari, pi-anifurlu-a unui munti arãpos, etc.); ascalnu, ascalin
{ro: căţăra}
{fr: (s’)accrocher, grimper en s-accrochant}
{en: climb}
ex: angãrlimãnda, angãrlimãnda (ascãlnãnda), si stricurã; pots s-ti-angãrlinj?; nã eadirã veardi s-angãrlima (s-ascãlna) cãtrã nsus; acasã lu-angãrlima ficiorlji (s-alina, s-ascãlna pri el)

§ angãrlimat (an-gãr-li-mátŭ) adg angãrlimatã (an-gãr-li-má-tã), angãrlimats (an-gãr-li-mátsĭ), angãrlimati/angãrlimate (an-gãr-li-má-ti) – tsi s-ari acãtsatã cu mãnjli di-un loc sh-di altu tra s-poatã si s-alinã pri tsiva; ascãlnat, aspindzurat
{ro: căţărat}
{fr: accroché, grimpé}
{en: climbed}
ex: angãrlimati prit creacuri

§ angãrlimari/angãrlimare (an-gãr-li-má-ri) sf angãrlimãri (an-gãr-li-mắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva si angãrlimã; ascãlnari, spindzurari
{ro: acţiunea de a (se) căţăra; căţărare}
{fr: action de (s’)accrocher, de grimper en s-accrochant}
{en: action of climbing}
ex: dorlu di angãrlimari

§ ngãrlim (ngãr-límŭ) (mi) vb I ngãrlimai (ngãr-li-máĭ), ngãrlimam (ngãr-li-mámŭ), ngãrlimatã (ngãr-li-má-tã), ngãrlimari/ngãrlimare (ngãr-li-má-ri) – (unã cu angãrlim)
ex: pãnã s-dzãts tsintsi, murarlu s-angãrlimã sti plup; un sharpi s-avea ngãrlimatã pi arburi; ngãrlimãnda, ngãrlimãnda si stricurã prit firidã

§ ngãrlimedz (ngãr-li-médzŭ) (mi) vb I ngãrlimai (ngãr-li-máĭ), ngãrlimam (ngãr-li-mámŭ), ngãrlimatã (ngãr-li-má-tã), ngãrlimari/ngãrlimare (ngãr-li-má-ri) – (unã cu angãrlim)
ex: mi ngãrlimã cu dauãli mãnj digushi; sharpili lji s-avea ngãrlimatã (anvãrtitã ca un culac deavãrliga) di cicior

§ ngãrlimat (ngãr-li-mátŭ) adg ngãrlimatã (ngãr-li-má-tã), ngãrlimats (ngãr-li-mátsĭ), ngãrlimati/ngãrlimate (ngãr-li-má-ti) – (unã cu angãrlimat)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

ascalnu

ascalnu (as-cál-nu) (mi) vb I ascãlnai (as-cãl-náĭ), ascãlnam (as-cãl-námŭ), ascãlnatã (as-cãl-ná-tã), ascãlnari/ascãlnare (as-cãl-ná-ri) – mi-acats cu mãnjli di-un loc sh-di altu tra s-pot s-mi-alin pi-un arburi (pi-unã shcãmbã mari, pi-anifurlu-a unui munti arãpos, etc.); acats un lucru di tsiva sh-lu-alas s-aspindzurã cãtrã nghios; ascalin, angãrlim, spindzur, aspindzur acats (di tsiva);
(expr:
1: nji s-ascalnã (tu gushi) = nj-armasi tsiva (tu gushi; nji s-astãmãtsi unã cumatã di mãcari tu gãrgãlan shi nu pot s-u ngljit);
2: lu-ascalnu di gushi = lu-anciup)
{ro: atârna, căţăra, suspenda}
{fr: (s’)accrocher, suspendre}
{en: hook, hang up}
ex: lji s-acãtsã, ningã un arãu, nelu di un lemnu, shi aclo armasi ascãlnat; mi ascãlnai (mi-acãtsai cu bratsãli sh-mi-alinai) pri prun; ascalnã-ti (acatsã-ti) di el; ascãlnats-lu (acãtsats-lu, spindzurats-lu) di alumachi; a lui nu-lj s-ascalnã
(expr: nu-lj s-acatsã tu gãrgãlan) dip tsiva; cu oslu di gãljinushi, tsi-l mãcã, shi lji s-ascãlnã
(expr: lji s-acãtsã tu gãrgãlan); lu-ascãlnã
(expr: lu-anciupã) di gushi

§ ascãlnat (as-cãl-nátŭ) adg ascãlnatã (as-cãl-ná-tã), ascãlnats (as-cãl-nátsĭ), ascãlnati/ascãlnate (as-cãl-ná-ti) – tsi s-ari alinatã pri tsiva cu angãrlimarea; tsi easti acãtsat di-un lucru sh-alãsat s-aspindzurã cãtrã nghios; angãrlimat, spindzurat, aspindzurat, acãtsat, anciupat, etc.
{ro: atârnat, căţărat, suspendat}
{fr: ac-croché, suspendu}
{en: hooked; hung up}
ex: cucoashi nu-armasi ascãlnatã (spindzuratã)!

§ ascãlnari/ascãlnare (as-cãl-ná-ri) sf ascãlnãri (as-cãl-nắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu un lucru s-ascalnã; angãrlimari, spindzurari, aspindzurari, acãtsari, anciupari, etc.
{ro: acţiunea de a atârna, de a căţăra, de a suspenda; atârnare, căţărare, suspendare}
{fr: action de (s’)accrocher, de suspendre}
{en: action of hooking, of hanging up}

§ ascalin (as-cá-linŭ) (mi) vb I ascãlinai (as-cã-li-náĭ), ascãlinam (as-cã-li-námŭ), ascãlinatã (as-cã-li-ná-tã), ascãlinari/ascãlinare (as-cã-li-ná-ri) – (unã cu ascalnu)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

bãrtsiri/bãrtsire

bãrtsiri/bãrtsire (bãr-tsí-ri) sf bãrtsiri (bãr-tsírĭ) – cheatrã mari; bizbilji, shcãmbã, scarpã, shcarpã, pishtireauã, hãlichi, hãlitsã;
(expr: mãcã bãrtsiri, arucuteashti bãrtsiri = zburashti glãrinj; scoati zboarã goali din gurã, fãrã nitsiunã simasii; talji papardeli (curnufexali, chirturi, curcubeti hearti, burlidz ãmbãirati, mãnits di tãmbari, bishinj di cuc); etc.)
{ro: pietroi, bolovan, stâncă}
{fr: pierre, bloc, rocher}
{en: large stone, large piece of rock}
ex: muntili atsel mash cheatrã sh-bãrtsiri eara; di zori, sh-bãrtsirli s-disicã; lu-agudii cu bãrtsirea; s-arupsi nã bãrtsiri dit munti shi apitrusi nã casã; lj-ded cali a oului hima nghios pri chetri sh-pri bãrtsiri

§ bizbilji/bizbilje (biz-bí-lji) sf bizbilji/bizbilje (biz-bí-lji) – (unã cu bãrtsiri)
ex: ursa arucutea bizbilji strã cãshari; s-arucuti (s-arupsi sh-cãdzu) dit munti unã bizbilji; arucuteashti mash bizbilji
(expr: zburashti mash glãrinj)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

cheatrã

cheatrã (chĭá-trã) sf chetri (chĭé-tri) shi chetsrã (chĭé-tsrã) shi chetsãri (chĭé-tsãrĭ) shi chetsuri (chĭé-tsurĭ) – lucru tsi s-aflã tu loc shi nu s-aspardzi lishor cã easti multu vãrtos shi apa nu poati s-intrã tu el tra s-lu moalji; bãrtsiri, bizbilji, shcãmbã, scarpã, shcarpã, pishtireauã, hãlichi, hãlitsã;
(expr:
1: cheatrã albã; cheatrã acrã = stipsi;
2: cheatrã aroshi = cãrbuni multu curat (tsi easti ca crustalu);
3: cheatra-a calui = cheatrã vinitã;
4: cheatrã miracuni = cheatrã cu cari si sturyisescu cutsutili;
5: cheatrã di moarã = aroatã mari di cheatrã cu cari s-matsinã grãnili la moarã;
6: cheatrã di mirminti (cheatrã) = ploaci di mirminti;
7: cheatrã scumpã = chetsrã njits scoasi dit loc (tsi suntu ca-ageamea di multi hromi) cari suntu lucrati di masturi giuvairgeadz shi ufilisiti la adrarea giuvaricadzlor;
8: (ari cap, easti) ca cheatra = (ari cap, easti) vãrtos, sãnãtos ca cheatra;
9: (om cu) inimã di cheatrã = (om cu) inimã di her, tsi nu-aducheashti vãrã njilã, vreari, etc. ti cari tsi s-hibã; (om cu) inimã di her;
10: sh-chetsrã! = sh-altu tsi; sh-altu tsi vrei!; sh-tsiva dip (zburãri cãndu nu vrei s-dai i s-fats tsiva);
11: aruc chetri = (i) bag zizanji (ntsãpãturi, muzavirlãchi, anghidã, ngrãnji, etc.); (ii) aruc stepsu, cãtigurii pri cariva;
12: bag nã cheatrã n gurã = nu-am tsi s-dzãc, nu scot un zbor dit gurã, ncljid gura, amutsãscu;
13: mãc chetsrã = zburãscu glãrinj, zburãscu-arãu di cariva, dzãc minciunj, cacuzburãscu;
14: yin ca di cheatrã = nu yin dip, nu va yin;
15: ca di cheatrã = (i) tsi easti mash tu (tsi easi mash dit) mintea-a omlui, calpu, minciunos; (ii) vãrnãoarã, mash atumtsea cãndu va mi fac cheatrã;
16: canda li dzãc la chetri zboarãli, canda zburãscu cu chetsrãli; ca di pri cheatrã canda dau = geaba zburãscu cã nu va si s-facã tsi dzãc mini, zburãscu mash ca sã zburãscu cã vãrnu nu mi avdi sh-nu mi-ascultã, etc.;
17: fug sh-va s-aruc cheatra dupã mini; aruc cheatra nãpoi = fug sh-nu va mi tornu nãpoi vãrnã-oarã;
18: nu-armãni cheatrã pristi cheatrã = tuti suntu fapti padi, suntu-azvãrnuiti, nu-armãni dip tsiva dit-un lucru (casã, agru, hoarã, etc.);
19: cheatrã n casã = featã nimãrtatã;
20: am unã cheatrã pi inimã (tu suflit) = am unã mari cripari, hiu multu nvirnat;
21: nj-si lo cheatra di pi inimã = isihãsii, ascãpai di criparea tsi nj-u-aveam tu inimã;
22: fug di-ascapirã chetrili = fug multu-agonja, tra s-nu mi-acatsã atsel tsi mi-avinã;
23: creapã che-tsrãli di-arcoari = easti multã-arcoari;
24: nj-dau caplu di cheatrã = nj-pari arãu di tsi am faptã, mi fac pishman;
25: pãnã sh-chetrili l-plãngu = s-dzãtsi trã un om tsi s-plãndzi tut chirolu, di nai ma njiclu lucru, cã pãnã sh-chetrili-l plãngu!;

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

hãlitsã

hãlitsã (hã-lí-tsã) sf hãlitsã (hã-lí-tsã) – cumatã di cheatrã; loc mplin di chetsrã; hãlichi, pishtireauã, pishcireauã, spiljauã, spilj, shcarpã, scarpã, shcãmbã
{ro: piatră, stâncă, stâncărie}
{fr: caillou, rocher}
{en: rock}

§ hãlichi/hãliche (hã-lí-chi) sf hãlichi (hã-líchĭ) – loc tsi easti mplin di chetsrã; cumatã njicã di cheatrã; loc mplin di chetsrã; cheatrã, shombur, hãlitsã, bãrtsiri, bizbilji
{ro: pietricică, pietrărie}
{fr: petite pierre, caillou, contrée rocheuse}
{en: rock, stony land}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

pishtireauã2

pishtireauã2 (pish-ti-reá-ŭã) sf pishtirei (pish-ti-réĭ) – cumatã mari di cheatrã hiptã vãrtos tu loc (tu muntsã, multu arar pi cãm-pu), cu stizmi ndreapti sh-multi cohiuri; cumatã di cheatrã; cheatrã, pishcireauã, spiljauã, spilj, shcãmbã, scarpã, shcarpã, hãlitsã, hãlichi
{ro: stâncă}
{fr: grand rocher}
{en: large rock, crag}
ex: s-ascumsi dupã unã pishtireauã (shcãmbã mari); nu putu s-aravdã shi easi di dupã pishtireauã (shcãmbi); canda eara nãshti pishtirei (shcãmbi)

§ pishcireauã2 (pish-ci-reá-ŭã) sf pishcirei (pish-ci-réĭ) – (unã cu pishcireauã2)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

shcarpã

shcarpã (shcár-pã) sf shcarpi/shcarpe (shcár-pi) – cumatã mari di cheatrã hiptã vãrtos tu loc (tu muntsã, multu arar pi cãmpu), cu stizmi ndreapti sh-multi cohiuri; cumatã di cheatrã; cheatrã, bãrtsiri, bizbilji, pishtireauã, pishcireauã, spiljauã, spilj, scarpã, shcãmbã, hãlitsã, hãlichi
{ro: stâncă}
{fr: rocher}
{en: large rock, crag}
ex: s-alinã pi-unã shcarpã di iu s-videa tut cãsãbãlu; analti shcarpi (shcãmbi); astupã-lã via cu vãrnã shcarpã; cãrãri di shcãrpi (shcãmbi); ti hidz prit shcarpi ca un sharpi

§ scarpã (scár-pã) sf scarpi/scarpe (scár-pi) – (unã cu shcarpã)

§ scãrcã (scắr-cã) sf pl(?) – loc cu multi chetri (loc chitros, iu omlu nu poati sã-sh creascã unã ayinji)
{ro: loc pietros}
{fr: endroit pierreux impropre pour la vigne}
{en: stony land}

§ scãrpos (scãr-pósŭ) adg scãrpoasã (scãr-pŭá-sã), scãrposh (scãr-póshĭ), scãrpoasi/scãrpoase (scãr-pŭá-si) – (loc di la munti mplin di shcãmbi) tsi easti multu ncljinat shi piricljos trã omlu cari va s-lu dipunã cã easti lishor ca s-cadã shi sã-sh facã arãu; tsi easti ncljinat shi ahãndos ca unã arãpã; arãpos, rãpos, aripidinos
{ro: râpos, prăpăstios}
{fr: abrupt, éscarpé}
{en: abrupt, steep}
ex: un plai scãrpos (arãpos); un creac scãrpos; unã vali scãrpoasã; s-alipidã cãtrã Ciuca scãrpoasã (cu-arãpi, cu gremuri)

§ shcãmbã (shcắm-bã) sf shcãmbi/shcãmbe (shcắm-bi) – (unã cu shcarpã)
ex: bãgã nã shcãmbã (cheatrã) mari tu cufinã

§ shombur (shĭóm-burŭ) sn shomburi/shombure (shĭóm-bu-ri) – cheatrã njicã, shomburã, chitritseauã
{ro: pietricică}
{fr: petite pierre, caillou}
{en: small stone, pebble}
ex: shcarpili-lj si pãrea cã suntu nishti shomburi (chitritseali)

§ shomburã (shĭóm-bu-rã) sf shombu-ri/shombure (shĭóm-bu-ri) – (unã cu shombur)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

spiljauã2

spiljauã2 (spi-ljĭá-ŭã) sf spiljei (spi-ljĭéĭ) – cumatã mari di cheatrã hiptã vãrtos tu loc (tu muntsã, multu arar pi cãmpu), cu stizmi ischi sh-cu multi cohiuri; spilj, pishtireauã, pishcireauã, shcãmbã, scarpã, shcarpã, hãlitsã, hãlichi
{ro: stâncă}
{fr: grand rocher}
{en: large rock, crag}

§ spilj2 (spíljĭŭ) sn spilji/spilje (spí-lji) – (unã cu spiljauã2)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

tãlãgan

tãlãgan (tã-lã-gánŭ) sn tãlãgani/tãlãgane (tã-lã-gá-ni) – paltu lungu di lãnã tsi sh-u-adutsi cu tãmbarea (sh-purtat di huryeatslji dit Turchii); tãlãgani, tãlgan
{ro: manta de lână (asemănător “tâmbarei”)}
{fr: manteau de laine (semblable à la “tãmbari”)}
{en: long wool coat (similar tu “tãmbari”)}
ex: l-cunuscurã di pri tãlãgan shi cãciulã; bãgã nã shcãmbã mari tu cufinã sh-disuprã tãlãganlu sh-cãciula-a lui

§ tãlãgani/tãlãgane (tã-lã-gá-ni) sf tãlãgãnj (tã-lã-gắnjĭ) – (unã cu tãlãgan)
ex: sã nvãli cu tãlãganea (maljotlu) shi s-bãgã s-doarmã; tãlãganea-aestã-lj tsãni caldu

§ tãlgan (tãl-gánŭ) sn tãlgani/tãlgane (tãl-gá-ni) – (unã cu tãlãgan)

§ ntãlagãn (ntã-lá-gãnŭ) (mi) vb I ntãlãgãnai (ntã-lã-gã-náĭ), ntãlãgãnam (ntã-lã-gã-námŭ), ntãlãgãnatã (ntã-lã-gã-ná-tã), ntãlãgãnari/ntãlãgãnare (ntã-lã-gã-ná-ri) – ljau shi-nj bag tãlãganlu pri mini; mi nvescu cu tãlãganea
{ro: se îmbrăca cu “tălăganul”}
{fr: s’habiller avec le manteau}
{en: put on his wool coat}
ex: lu ntãladzinj (lu nveshti cu tãlãganea), canda creapã chetsrãli di-arcoari; s-avea ntãlãgãnatã (s-avea nviscutã cu tãlãganea) ta s-nu-arãtseascã

§ ntãlãgãnat (ntã-lã-gã-nátŭ) adg ntãlãgãnatã (ntã-lã-gã-ná-tã), ntãlãgãnats (ntã-lã-gã-nátsĭ), ntãlãgãnati/ntãlãgãnate (ntã-lã-gã-ná-ti) – tsi easti nviscut cu tãlãganea
{ro: îmbrăcat cu “tălăganul”}
{fr: habillé avec le manteau}
{en: with his wool coat on}
ex: sh-tora tu cãldurã imnã ntãlãgãnat (nviscut cu tãlãganea)

§ ntãlãgãnari/ntãlãgãnare (ntã-lã-gã-ná-ri) sf ntãlãgãnãri (ntã-lã-gã-nắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu omlu sã nveashti cu tãlãganlu
{ro: acţiunea de a (se) îmbrac cu “tălăganul”}
{fr: action de s’ha-biller avec le manteau}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn