DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti ; Zboarã: Di iutsido; (cama multi...)

sharafura

sharafura (shĭa-ra-fú-ra) adg sharafura (shĭa-ra-fú-ra), shara-furanj (shĭa-ra-fú-ranjĭ), sharafurani/sharafurane (shĭa-ra-fú-ra-ni) – tsi easi durdur (cãrtilivos, geadiu, tul, avdalcu, etc.); tsi easti ca chirut di minti (di itia-a unei dureari, vrondu, sinhisi mari, etc.); chirut, cicãnit, ciushuit, cictisit, cicãrdisit, cicnit, cihtisit, cildisit, cildãsit, cilduit, cirtuit, ciurtuit, cirtisit, cirtusit, cirtãsit, cistisit, zãlsit, shishirdisit, shishtisit
{ro: zăpăcit, aiurit}
{fr: écervelé, ahuri}
{en: scatter-brained, dazed, dumbfounded, confused}
ex: sh-easti sharafura (avdalcu, tul, cicãrdisit)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

sharã

sharã (shĭá-rã) sf shari/share (shĭá-ri) – hãlati tsi ari unã soi di lipidã (lamã, discu, etc.) cu dintsã, faptã maxus tra si s-talji leamni (sh-alti lucri) cu fricarea-a lor di dintsãlj tsi s-minã multu-agonja; binaea tsi ari hãlãts mãri tri tãljari leamni (arburlji s-lji facã scãnduri) minati mihanic; prioni; (fig: sharã = harea tsi-l fatsi omlu s-hibã shiret, ponir, cumalindru, etc.; punirlichi, itsrãlji)
{ro: ferăstrău}
{fr: scie, scierie}
{en: saw, sawmill}
ex: talji scãndura cu shara (prionea); cu shara (prionea) lu shurti di dauã palmi; scoati shara shi-lj talji caplu; easti om fãrã sharã (fig: fãrã punirlichi)

§ nsher (nshĭérŭ) (mi) vb I nshirai (nshi-ráĭ), nshiram (nshi-rámŭ), nshiratã (nshi-rá-tã), nshirari/nshirare (nshi-rá-ri) – talj leamni (i alti lucri) cu shara; shiruescu;
(expr: lu nsher pri cariva = lu-arãd, lu-aplãnisescu, lu-ancaltsu, lj-bag cãlupea, lj-bag cuvata, lj-trec tastrul di gushi, etc., etc.)
{ro: tăia cu ferăstrăul}
{fr: scier}
{en: saw}
ex: nsharã (talji-li cu shara) leamnili; lu nshirã (l-tãlje cu shara) dureclu; mi nshirã
(expr: mi-arãsi), bãtãhcilu; nsharã ficiorlu
(expr: arãdi-l cu tsiva, njirã-l) pãnã s-yin

§ nshirat (nshi-rátŭ) adg nshiratã (nshi-rá-tã), nshirats (nshi-rátsĭ), nshira-ti/nshirate (nshi-rá-ti) – tsi easti tãljat cu shara; shiruit
{ro: tăiat cu ferăstrăul}
{fr: scié}
{en: sawed}

§ nshirari/nshirare (nshi-rá-ri) sf nshirãri (nshi-rắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu un lucru easti tãljat cu shara; shiruiri
{ro: acţiunea de a tăia cu ferăstrăul}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

sharcu2

sharcu2 (shĭár-cu) adg sharcã (shĭár-cã), shartsi (shĭár-tsi), shar-tsi/shartse (shĭár-tsi) – tsi easti lemaryu, hãrbut, arãu sh-yearacumit; tsi nu-agãrshashti vãrãoarã arãulu tsi-lj s-ari faptã shi totna vã sã-sh lja ahtea; irisharcu
{ro: rapace şi vindicativ}
{fr: rapace et vindicatif}
{en: rapacious and vindictive}

§ irisharcu (i-ri-shĭár-cu) adg irisharcã (i-ri-shĭár-cã), irishartsi (i-ri-shĭár-tsi), irishartsi/irishartse (i-ri-shĭár-tsi) – (unã cu sharcu2)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

sharen

sharen (shĭá-ren) adg sharenã (shĭá-re-nã), sharenj (shĭá-renjĭ), shareni/sharene (shĭá-re-ni) – unã hromã tsi nu easti curatã ma unã amisticãturã di ma multi hromi (galbinã, albã, ghesã, etc.); shargav, sharcu, shirit, ljar, pestru; (fig: sharen = oai cu lãna tsi da ca pri albã-grivã-ghesã)
{ro: pestriţ, multicolor}
{fr: bigarré, multicolore; nom donné à un brebis bigarré}
{en: motley, variegated, multicolor; name given to motley sheep} shargav (shĭár-gavŭ) adg shargavã (shĭár-ga-vã), shargayi (shĭár-gayĭ), shargavi/shargave (shĭár-ga-vi) – (unã cu sharen)

§ sharcu1 (shĭár-cu) adg sharcã (shĭár-cã), shartsi (shĭár-tsi), shartsi/shartse (shĭár-tsi) – (unã cu sharen) (fig: sharcu = cãni tsi ari unã cheali sharcã)

§ shirit (shi-rítŭ) adg shiritã (shi-rí-tã), shirits (shi-rítsĭ), shiriti/shirite (shi-rí-ti) – tsi easti buisitã cu multi hromi, bãgati cu-aradã i amisticati fãrã aradã
{ro: multicolor}
{fr: multicolore}
{en: multicolor}
ex: tu udaea-atsea shirita (datã cu multi buei)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

sharlatan

sharlatan (shĭar-la-tánŭ) sm, sf, adg sharlatanã (shĭar-la-tá-nã), sharlatanj (shĭar-la-tánjĭ) sharlatani/sharlatane (shĭar-la-tá-ni) – un tsi-lj dzãtsi, a unui pri cari va s-lu-arãdã, cã shtii s-facã lucruri tsi nu li shtii; un tsi nu para easti tinjisit shi shtii cum s-lu-arãdã pi-atsel tsi easti cama aplo (niheamã ma lishor la minti, ma ageamit)
{ro: şarlatan}
{fr: charlatan}
{en: charlatan, quack}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

acareti/acarete

acareti/acarete (a-ca-ré-ti) sf acarets (a-ca-rétsĭ) – adãrãmintu (ca unã casã, bisearicã, spitalj, ahuri, etc.) tsi s-analtsã (si scoalã) pri loc, iu s-poatã si s-adunã lumi (prãvdzã, lucri, etc.) tra si sta nuntru (s-bãneadzã, si s-apãnghiseascã, etc.); binã, binai, adãrãmintu, casã;
(expr: bag acareti = fac aveari; adar cãtunã; adar cãshari; acats cljag; bag zvercã; etc.)
{ro: clădire}
{fr: immeuble}
{en: building}
ex: sh-vindurã tuti acaretsli; bãgã acareti
(expr: featsi aveari) tu xeani

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

achicãsescu

achicãsescu (a-chi-cã-sés-cu) (mi) vb IV achicãsii (a-chi-cã-síĭ), achicãseam (a-chi-cã-seámŭ), achicãsitã (a-chi-cã-sí-tã), achicãsi-ri/achicãsire (a-chi-cã-sí-ri) – am unã idei limpidi trã tsi va s-dzãcã un lucru (trã unã idei, trã tsi easti zborlu, etc.); aduchescu, duchescu, acãchisescu, chicãsescu, apucupescu, apucupsescu, agrãxescu
{ro: înţelege, simţi}
{fr: comprendre, sentir}
{en: understand, feel}
ex: nãsã nu putea s-achicãseascã; s-achicãsi (s-aduchi) agonja; deadun zburãm, ahoryea-acãchisim

§ achicãsit (a-chi-cã-sítŭ) adg achicãsitã (a-chi-cã-sí-tã), achicãsits (a-chi-cã-sítsĭ), achicãsiti/achicãsite (a-chi-cã-sí-ti) – ashi cum easti un tsi-ari acãchisitã (aduchitã); ashi cum easti lucrul tsi easti ghini aduchit; cari mindueashti ghini; cari giudicã ghini cu mintea; aduchit, duchit, acãchisit, chicãsit, apucupit, apucupsit, agrãxit
{ro: înţeles, simţit}
{fr: compris, senti, judicieux}
{en: understood, sensible, discerning}
ex: oaminjlji atselj nai ma achicãsits (cu nai ma buna minti, giudicatã)

§ achicãsiri/achicãsire (a-chi-cã-sí-ri) sf achicãsiri (a-chi-cã-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu lumea (s-)achicãseashti (aducheashti); aduchiri, duchiri, acãchisiri, chicãsiri, apucupiri, apucupsiri, agrãxiri
{ro: acţiunea de a înţelege, de a simţi; înţelegere, simţire}
{fr: action de comprendre, compréhension}
{en: action of understanding}

§ neachicãsit (nea-chi-cã-sítŭ) adg neachicãsitã (nea-chi-cã-sí-tã), neachicãsits (nea-chi-cã-sítsĭ), neachicãsiti/neachicãsite (nea-chi-cã-sí-ti) – tsi nu easti achicãsit
{ro: neînţeles}
{fr: incompréhensible, chaotique}
{en: incomprehensible, chaotic}
ex: trã minduitlu, sh-mushconjlu i trumbetã, trã neachicãsitlu, sh-tãmpãna i ncot

§ neachicãsiri/neachicãsire (nea-chi-cã-sí-ri) sf neachicãsiri (nea-chi-cã-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu nu s-achicãseashti (nu s-aducheashti) tsiva
{ro: acţiunea de a nu înţelege; neînţelegere}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

aclo

aclo (a-cló) adv – tu atsel loc; aco, aculea, aclotsi, aculotsi, acloea, atsia, arco;
(expr:
1: aoa nclo = pri-aoa sh-pri-aclo;
2: aclo sã-lj hibã = (i) s-ducã shi s-moarã!; aclo si-lj hibã murmintili; (ii) daraclu, draclu, dyeavulu, sãtãnãlu, zarzavuli, dzardzavuchi, atsel cu-un cicior, atsel din vali, shutlu din vali, si-lj creapã numa, atsel cu coadã, etc.)
{ro: acolo}
{fr: là, y}
{en: there}
ex: nu ai aclo (tu-atsel loc) tatã; aoa lj-ari, aclo lj-ari; cãtrã iu aoa nclo
(expr: pi-aoa sh-pri-aclo)?; aclo fum doilji pãnã tora; nu-lj si dutsea mintea pãnã-aclo

§ clo (cló) adv (forma shcurtã a zborlui aclo) – (unã cu aclo) – clo (aclo) iu sh-cãntã puljlji veara

§ aclotsi/aclotse (a-cló-tsi) adv – (unã cu aclo)
ex: pãnã aclotsi; tritsea pri aclotsi; ghini ma feata di-amirã sh-eara aclotsi

§ acloea (a-cló-ĭa) adv – (unã cu aclo)
ex: acloea shidzum; shidea acloea

§ aco (a-có) adv – (unã cu aclo)
ex: lãsai becili-aco

§ aculea (a-cu-leá) adv – (unã cu aclo)
ex: pri di aculea

§ aculotsi/aculotse (a-cu-ló-tsi) adv – (unã cu aclo)

§ atsia (a-tsí-ĭa) adv – (unã cu aclo)
(expr: atsia di-atsia = di multu, ma multu; dit un loc tu altu; pri-aoa sh-pri-aclo)
ex: stãi atsia (aclo) sh-nu ti minã dip; lu-ardi dor tra s-yinã-atsia (aclo); atsia (aclo) s-bat, atsia (aclo) s-agioacã, ca nãshti ficiurits cioara a omlui s-adunã atsia di-atsia (di multu, ma multu); Dumnidzãlu ahiursi atsia di-atsia (di multu, ma multu) s-lã adunã curãili; arãspãndits atsia di-atsia (dit un loc tu altu, pri-aoa sh-pri-aclo)

§ arco (ar-có) adv – (unã cu aclo)
ex: pi-aroa, pi-arco (pi-aoa, pi-aclo)

§ nclo (ncló) adv – di-alantã parti; di-atsea parti; niheamã ma diparti; cãtrã-aclo; aclo, aclotsi, nclotsi, ãnclo, ãnclotsi, nculea, ãnculea, anculea;

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

afurishalui

afurishalui (a-fu-rí-shĭa-lui) adv – tsi s-fatsi peanarga, fãrã vron-du, tra s-nu s-hibã-aduchit di altsã (s-nu s-veadã, s-nu s-avdã); furishalui, furish, ascumtishalui, ascumtalui, peascumta, acrifa, bizgulea
{ro: pe ascuns}
{fr: sous cape, en cachette, en tapinois}
{en: furtively}
ex: a pri afurishalui va s-nã yinã moartea; vinji pri afurishalui

§ furishalui (fu-rí-shĭa-lui) adv – (unã cu afuri-shalui)
ex: li scãrminã furishalui (peascumta)

§ furish (fu-rí-shĭŭ) adv – (unã cu afurishalui)
ex: fudzii pi furish tra s-nu mi ducheascã; pi furish tsã li adush; tricu pi furish

§ furishedz (fu-ri-shĭédzŭ) (mi) vb I furishai (fu-ri-shĭáĭ), furisham (fu-ri-shĭámŭ), furishatã (fu-ri-shĭá-tã), furishari/furishare (fu-ri-shĭá-ri) – njergu (mi stricor, mi fur, fug di) iuva peanarga, afurishalui, fãrã vrondu, tra s-nu hiu aduchit (vidzut, avdzãt, etc.) di vãrnu cãndu trec prit lumi; mi-ascundu, mi-afirescu di cariva
{ro: (se) furişa}
{fr: (se) faufiler}
{en: sneak}
ex: vedz-mi, nu mi vedz, s-furishã di-acasã; lu furishai (lu-ascumshu) di mã-sa cã vrea s-lu batã

§ furishat (fu-ri-shĭátŭ) adg furishatã (fu-ri-shĭá-tã), furishats (fu-ri-shĭátsĭ), furishati/furishate (fu-ri-shĭá-ti) – tsi ari vgatã di iuva afurishalui
{ro: furişat}
{fr: faufilé}
{en: sneaked}
ex: easti furishat di mã-sa (vgat afurishalui di la mã-sa)

§ furishari/furishare (fu-ri-shĭá-ri) sf furisheri (fu-ri-shĭérĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva s-furishadzã
{ro: acţiunea de a (se) furişa}
{fr: action de (se) faufiler}
{en: action of sneaking}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

agãrshescu1

agãrshescu1 (a-gãr-shĭés-cu) (mi) vb IV shi I agãrshii (a-gãr-shíĭ) shi agãrshai (a-gãr-shĭáĭ), agãrsham (a-gãr-shĭámŭ), agãrshitã (a-gãr-shí-tã) shi agãrshatã (a-gãr-shĭá-tã), agãrshiri/agãrshire (a-gãr-shí-ri) shi agãrshari/agãrshare (a-gãr-shĭá-ri) – nu nj-aduc aminti; ãnj easi dit minti; nu thimisescu; agrãshescu, xihãsescu, ultu;
(expr:
1: earbã di agãrshiri (di neagãrshiri) = earbã dit pãrmitili armãneshti, tsi-l fatsi omlu s-agãrshascã (s-nu-agãrshascã);
2: agãrshescu di la mãnã pãnã la gurã = agãrshescu multu lishor, lucri tsi s-featsirã di putsãn chiro)
{ro: uita}
{fr: oublier}
{en: forget}
ex: Dumnidzã u-amãnã ma nu agãrshashti; agãrshii (nu nj-adush aminti sh-u alãsai) cartea la sculii; atsel ni-veasta si-sh agãrshascã (s-nu sh-aducã aminti di ea); agãrshii (nj-inshi dit minti) s-vã spun; agãrshi s-lu cljamã la beari

§ agãrshit1 (a-gãr-shítŭ) adg agãrshitã (a-gãr-shí-tã), agãrshits (a-gãr-shítsĭ), agãrshiti/agãrshite (a-gãr-shí-ti) – (lucru) neadus aminti; (lucru) ishit dit minti; (om) tsi agãrshashti lishor; agãrshat, agãrshitor, agrãshit, xihãsit, ultat
{ro: uitat, care uită uşor}
{fr: oublié, oublieux}
{en: forgotten, forgetful}
ex: ca agãrshit (un tsi-agãrshashti lishor) tsi-nj hiu!; armasi agãrshitã (neadusã aminti) di anj di dzãli; tsi eshti ahãt agãrshitã (tsi agãrsheshti ahãt lishor)?

§ agãrshat1 (a-gãr-shĭátŭ) adg agãrshatã (a-gãr-shĭá-tã), agãrshats (a-gãr-shĭátsĭ), agãrshati/agãrshate (a-gãr-shĭá-ti) – (unã cu agãrshit1)

§ agãrshiri1/agãrshire (a-gãr-shí-ri) sf agãrshiri (a-gãr-shírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-agãrshashti tsiva; starea tu cari s-aflã atsel tsi ari agãrshitã; neadutseari aminti; ishiri dit minti; agãrshari, agrãshiri, xihãsiri, ultari
{ro: acţiunea de a uita; uitare}
{fr: action d’oublier}
{en: action of forgetting}
ex: lucrul aestu nu va agãrshiri; tu agãrshirea tsi featsi!

§ agãrshari1/agãrshare (a-gãr-shĭá-ri) sf agãrsheri (a-gãr-shĭérĭ) – (unã cu agãrshiri1)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

agãrshescu2

agãrshescu2 (a-gãr-shĭés-cu) (mi) vb IV shi I agãrshii (a-gãr-shíĭ) shi agãrshai (a-gãr-shĭáĭ), agãrsham (a-gãr-shĭámŭ), agãrshitã (a-gãr-shí-tã) shi agãrshatã (a-gãr-shĭá-tã), agãrshiri/agãrshire (a-gãr-shí-ri) shi agãrshari/agãrshare (a-gãr-shĭá-ri) – mi-acatsã (mi furã) somnul; adormu
{ro: adormi}
{fr: (s’)endormir}
{en: fall asleep}
ex: nu apucã s-agãrshascã (s-lu-acatsã somnul) ghini, ghini; agãrsha (furã-l somnul) putsãn; niveasta s-agãrshi (u-acãtsã somnul) shi durnji; agãrshi (adurnji) s-lja un oclju di somnu

§ agãrshit2 (a-gãr-shítŭ) adg agãrshitã (a-gãr-shí-tã), agãrshits (a-gãr-shítsĭ), agãrshiti/agãrshite (a-gãr-shí-ti) – tsi lu-ari acãtsatã somnul; adurnjit, furat (acãtsat) di somnu
{ro: adormit}
{fr: endormi}
{en: fallen asleep}

§ agãrshat2 (a-gãr-shĭátŭ) adg agãrshatã (a-gãr-shĭá-tã), agãrshats (a-gãr-shĭátsĭ), agãrshati/agãr-shate (a-gãr-shĭá-ti) – (unã cu agãrshit2)

§ agãrshi-ri2/agãrshire (a-gãr-shí-ri) sf agãrshiri (a-gãr-shírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu omlu easti furat di somnu; adurnjiri, acãtsari somnu
{ro: acţiunea de a adormi; adormire}
{fr: action de s’endormir}
{en: action of falling asleep}

§ agãrshari2/agãrshare (a-gãr-shĭá-ri) sf agãrsheri (a-gãr-shĭérĭ) – (unã cu agãrshiri2)

§ agrã-shescu2 (a-grã-shĭés-cu) (mi) vb IV shi I agrãshii (a-grã-shíĭ) shi agrãshai (a-grã-shĭáĭ), agrãsham (a-grã-shĭámŭ), agrãshitã (a-grã-shí-tã) shi agrãshatã (a-grã-shĭá-tã), agrãshiri/agrãshire (a-grã-shí-ri) shi agrãshari/agrãshare (a-grã-shĭá-ri) – (unã cu agãrshescu2)

§ agrãshit2 (a-grã-shítŭ) adg agrãshitã (a-grã-shí-tã), agrãshits (a-grã-shítsĭ), agrãshiti/agrãshite (a-grã-shí-ti) – (unã cu agãrshit2)

§ agrãshat2 (a-grã-shĭátŭ) adg agrãshatã (a-grã-shĭá-tã), agrãshats (a-grã-shĭátsĭ), agrãshati/agrãshate (a-grã-shĭá-ti) – (unã cu agãrshit2)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

aglistur

aglistur (a-ghlís-turŭ) vb I aglisturai (a-ghlis-tu-ráĭ), aglisturam (a-ghlis-tu-rámŭ), aglisturatã (a-ghlis-tu-rá-tã), aglisturari/aglisturare (a-ghlis-tu-rá-ri) – mi min lishor fãrã s-njishcu cicioarli sh-fãrã cheadits pristi unã fatsã nyilicioasã; alunic, lunic, arunic, arudic, arãgoci, rãgoci, rugoci, arãchiushur, aruchiushur, aruchishur, archiushur, archishur, alãchiushur, arãchish
{ro: aluneca}
{fr: glisser}
{en: slide, skid}

§ aglisturat (a-ghlis-tu-rátŭ) adg aglisturatã (a-ghlis-tu-rá-tã), aglisturats (a-ghlis-tu-rátsĭ), aglisturati/aglisturate (a-ghlis-tu-rá-ti) – tsi ari alunicatã pristi unã fatsã nyilicioasã; alunicat, lunicat, arunicat, arudicat, arãgucit, rãgucit, rugucit, arãchiushurat, aruchiushurat, aruchishurat, archiushurat, archishurat, alãchiushurat, arãchishat
{ro: alunecat}
{fr: glissé}
{en: slided, skidded}

§ aglisturari/aglisturare (a-ghlis-tu-rá-ri) sf aglisturãri (a-ghlis-tu-rắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva aglisturã; alunicari, lunicari, arunicari, arudicari, arãguciri, rãguciri, ruguciri, arãchiushurari, aruchiushurari, aruchishurari, archiushurari, archishurari, alãchiushurari, arãchishari
{ro: acţiunea de a aluneca; alunecare}
{fr: action de glisser}
{en: action of sliding}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã