DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

ahãrdzescu

ahãrdzescu (a-hãr-dzés-cu) vb IV ahãrdzii (a-hãr-dzíĭ), ahãr-dzeam (a-hãr-dzeámŭ), ahãrdzitã (a-hãr-dzí-tã), ahãrdziri/ahãr-dzire (a-hãr-dzí-ri) – am hãri tsi mi fac vrut di cariva (tsi va s-mi aibã); ahãrzescu, axizescu, axiusescu, am unã tinjii (pãhã); custi-sescu, fac
{ro: valora, merita}
{fr: estimer, évaluer, valoir}
{en: have a value}
ex: njic ãnj escu shi nj-ahãrdzescu, suflit di om hrãnescu dauã cãciubi tu-unã aripã (angucitoari: tsãtsãli di muljari); atseali shaptidzãts di dzãli ahãrdzirã cãt (featsirã cãt, axizirã cãt, eara isea cu) shaidzãts di anj; cãt shapti ahãrdzescu (fac, axizescu)

§ ahãrdzit (a-hãr-dzítŭ) adg ahãrdzitã (a-hãr-dzí-tã), ahãrdzits (a-hãr-dzítsĭ), ahãrdziti/ahãrdzite (a-hãr-dzí-ti) – tsi ari hãri cari-l fac vrut di lumi (tsi va s-lu aibã); tsi ari tinjia (pãhãlu)…; tsi ari unã tinjii multu mari (neavutã di altu); ahãrzit, axizit, axiusit
{ro: valorat, meritat}
{fr: estimé, évalué}
{en: valued, with a certain value}

§ ahãrdziri/ahãrdzire (a-hãr-dzí-ri) sf ahãrdziri (a-hãr-dzírĭ) – atsea tsi fatsi un cãndu-lj da unã tinjii (pãhã) a unui lucru; harea avutã di un lucru tsi ahãrdzeashti tsiva; ahãrziri, axiziri, axiusiri
{ro: acţiunea de a valora, de a merita; valorare, meritare}
{fr: action d’estimer, d’évaluer}
{en: action of having (of giving to something) a value}

§ neahãrdzit (nea-hãr-dzítŭ) adg neahãrdzitã (nea-hãr-dzí-tã), neahãrdzits (nea-hãr-dzítsĭ), neahãrdziti/neahãrdzite (nea-hãr-dzí-ti) – tsi ari hãri ahãntu buni cã-l fatsi un lucru s-aibã unã tinjii multu mari (neavutã di altu lucru); neahãrzit
{ro: inestimabil}
{fr: inestimable}
{en: inesti-mable}

§ neahãrdziri/neahãrdzire (nea-hãr-dzí-ri) sf neahãrdziri (nea-hãr-dzírĭ) – atsea tsi fatsi un cãndu nu-lj da unã tinjii (pãhã) a unui lucru; harea avutã di un lucru tsi nu ahãrdzeashti tsiva
{ro: acţiunea de a nu valora, de a nu merita}
{fr: action de ne pas estimer, de ne pas évaluer}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

ca

ca (cá) adv, cong –
1: zbor tsi tsãni loc di noima: “bag dauã lucri unã ningã-alantã sh-lã fac biani, tra s-ved ma s-hibã unã soi”; (dip) unã soi cu, unã cu; cu; (ashi) cum easti, etc.;
2: zbor tsi-aspuni cã un lucru easti aproapea unã soi di cum easti un altu lucru (ahãntu mari, ahãntu greu, ahãntu diparti, idyea ilichii, etc.); (di) vãrã, aproapea, deavãrliga di, para, etc.;
3: zbor tsi tsãni loc di noima: “bag dauã lucri unã ningã-alantã sh-lã fac biani, tra s-ved ma s-hibã un ma mari (njic, greu, diparti, etc.) di-alantu”; di, dicãt;
4: zbor tsi ari aproapea idyea noimã cu zboarãli: ghini ma, ashi cã, s-cljamã cã, s-easti cã, fure-cã, macã, ama, am, ala, mea, amea, disi, cari, etc.;
5: zbor tsi ari aproapea idyea noimã cu: “macã ai mirachea icã vrei si s-facã un lucru; itia, scupolu trã cari s-fatsi un lucru, etc.”; sibepea trã cari, scupolu cu cari, tra, ta, tea
{ro: ca, la fel ca; cam; decăt; dar; dacă; dacă vrei}
{fr: comme; presque, à peu près; que; si; mais; afin de, pour que}
{en: as, like, similar to; almost, close to, approximately; than; if; but; (in order) to, for, so that}
ex: mushuteatsa a featãljei nyilicea ca (unã soi cu; ashi cum lutseashti) un lutseafir; zburashti ca (ashi cum zburashti) un prufit; ca (cu) cari di voi sh-u-adutsi?; s-poartã ca cãndu (ashi cum easti un tsi) criscu tu pãduri; pitã ca (cum easti atsea) di cash; cãntã ca (ashi cum s-cãntã) la numtã; lai ca (unã soi cu) tãcinili; di-aoa pãnã-aclo ca (aproapea, deavãrliga di, vãrã) doauã oari cali; nu ca (para) ari chefi sh-nãsã; u ved, ca (cã easti aproapea, vãrã) xeanã sh-anjurzeashti; imnã cu eapa-a lui tut ca (aproapea) pri dinãpoi; shidzum deadun ca (vãrã, aproapea, deavãrliga di) doi mesh di dzãli; eara ca (aproapea) njadzãnoaptea; om tricut, ca (di vãrã, aproapea, deavãrliga) di shaptidzãts di anj; ca (easti niheamã) greu ãnj pari; altãoarã, ca fricã s-avdza tu loclu a nostru; ca (s-featsirã taha cã) s-shutsãrã, ca (s-featsirã taha cã) si-anvãrtirã; ca nu-lj (nu-lj para) yini ghini; cama mushat ca (di) tini, nu easti nitsiun; o, ca vai, ca vai di noi! (tu scriarea-a noastrã: o, cavai, cavai di noi); ca (ma) si-nj mor… sh-ca (ma) si nveatsã curbishana; ca (ma) sã-nj dats cu vreari, nu-ari sãndzi, ma, ca (cari, s-easti cã) s-nu va, va s-hibã moarti; ca (macã va) s-yinã, va lj-u dau; tini di-iu eshti? di Grabuva, ca (ma) sã shtii, cãtrã Muscopuli; du-si ca (itia trã cari s-dusi; cã vrea; cu scupolu, tra) sã-l veadã; ca (cã vrem, tra) s-putem s-u arãdem; nu ma putu ca (tra) s-aravdã; ca (cu scupolu; ari mirachea, tra) s-da scumpa-a lui aveari; vinji ca (cã vrea; itia trã cari vinji easti, tra) sã nveatsã carti; ca (tra, tea; ma) s-putem s-n-apruchem; Toli nu vrea ca (tea, trã tse, ta) s-yinã; cã nu vream ca (tea, ta) s-vatãm; Pashtili amãnã ca (tea, tra) s-yinã; vrui ca (tea, atsea tra) s-fug; ca (ta, tra; ma) s-lu scoatã; ca (ta; ma) s-nj-aminj unã pishtoalã; vru ca s-easã; lji scriai ca s-yinã; s-dusi ca s-lji spunã tsi vrea

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

ceaush

ceaush (cĭa-úshĭŭ) sm ceaush (cĭa-úshĭ) – tesi di njicã scarã dit ascherea nturtseascã; om ma mari (cap) tu-unã multimi
{ro: sergent}
{fr: sergent}
{en: sergeant}
ex: lu featsirã ceaush; eara ceaush pristi shaptidzãts di oaminj

§ ceaushescu (cĭa-u-shĭés-cu) adg ceaushascã (cĭa-u-shĭás-cã), ceausheshtsã (cĭa-u-shĭésh-tsã), ceausheshti (cĭa-u-shĭésh-ti) – tsi ari s-facã cu-un ceaush; di ceaush
{ro: de ceauş, ceauşesc}
{fr: de sergent}
{en: of sergeant}

§ ceaushii/ceaushie (cĭa-u-shí-i) sf ceaushii (cĭa-u-shíĭ) – tehnea di ceaush; multimi (njicã parei) di ceaush
{ro: meserie (grup) de “ceaush”}
{fr: métier (group) de “ceaush”}
{en: profession (group) of “ceaush”}
ex: trei ceaushii di lucrãtori yinea astãdz

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

shapti/shapte

shapti/shapte (shĭáp-ti) num – numirlu “7”, namisa di shasi shi optu, ma mari di shasi sh-ma njic di optu;
(expr: ãlj si dutsi cãti shapti; lji si dutsi shapti-optu = lj-easti multã fricã, easti lãhtãrsit)
{ro: şapte (7)}
{fr: sept (7)}
{en: seven (7)}
ex: shaptili capiti s-arucutirã ca piponjlji; un cireap arsu di shapti ori; tricu pisti shapti muntsã shi pisti shapti amãri; cãndu lji scãrcicã nãoarã dintsãlj shi-lj zgãrli nãoarã ocljilj cãtrã Curuli, shapti-optu-lj si dusirã-a-aishtui (s-aspãre multu di multu, li umplu zmeanili)

§ shaptisprãdzatsi/shaptisprãdzatse (shĭáp-ti-sprã-dzá-tsi) num – numirlu “17”; shaptisprã
{ro: şaptesprezece}
{fr: dix-sept}
{en: seventeen}

§ shaptisprã (shĭáp-ti-sprã) num – (unã cu shaptisprãdzatsi)

§ shaptisprãyinghits (shĭáp-ti-sprã-yín-ghitsĭ) num – numirlu “27”
{ro: douăzeci şi şapte}
{fr: vingt-sept}
{en: twenty seven}

§ shaptidzãts (shĭáp-ti-dzắts) num – numirlu “70”
{ro: şaptezeci}
{fr: soixante-dix}
{en: seventy}
ex: agiumsi, tu noauãlji anj, si shtibã shaptidzãts shi doauã (72) di limbi; s-aflji prota unã sutã di yitsali di doi anj cãt shaptidzãts-shi-shapti di ucadz una

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

sini2/sine

sini2/sine (sí-ni) sf pl(?) – chirolu tsi-lj lipseashti a loclui tra si s-anvãrteascã unãoarã deavãrliga-a soarilui; chiro di 12 mesh (365 di dzãli shi shasi sãhãts); an
{ro: an}
{fr: année}
{en: year}
ex: tru sinea (anlu) shaptidzãts (70, 1970) s-vãtãmã Tasi Gamalets

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã