DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti ; Zboarã: Di iutsido; (cama multi...)

doi

doi (dóĭ) num doauã (dŭá-ŭã) shi dauã (dá-ŭã) – numirlu 2 (mascuri shi feamini), ma mari di 1 sh-ma njic di 3;
(expr:
1: la/tu doilji anj = (i) anlu (dzua) tsi ncljidi cariva doi anj; (ii) la cati doi anj;
2: la/tu doilji (dauãli) = la/tu atselj doi i atseali dauã;
3: pãnã tu doauãli (dauãli) = pãnã tu-a daua oarã; pãnã s-numir doi;
4: stau (hiu) pi dauã = stau sh-nu shtiu tsi s-fac, nu-nj yini s-fac ni unã ni-alantã, shuvãescu, strãmbu narea, frãngu oasi, frãngu coasti, etc.;
5: nitsi unã nitsi dauã = unãshunã, fãrã s-dzãc un zbor, fãrã s-mi minduescu dip;
6: dau cu dauãli mãnj = dau multu sh-di tuti;
7: dau doilji a preftului = mor: dit pirmithlu veclju ngrãtsescu, hiu etim s-lji dau doilji ngãrmari al Har tra s-mi treacã arãulu Styx shi s-mi ducã tu amirãrilja-a mortsãlor)
{ro: doi/două}
{fr: deux}
{en: two}
ex: ishirã doilji shi armasirã doauãli; a doilor lã prindi, a dauãlor nu; s-nã fatsim doilji sutsatã; doilji s-caftã cu mutrita, doilji agri ma s-misurã; va-lj da doilji a preftului
(expr: va moarã); doi cãti doi, doauã cãti doauã; armasirã doauãli shi ishirã doilji; a doauãlor lã prindi, a doilor nu; s-turnarã tu dauãli (oara doauã); tu doauãli di mes (andoaua dzuã a meslui); stau pri doauã
(expr: stau namisa di doauã minduiri, nu shtiu tsi s-fac); doauã cãti doauã, doi cãti doi; bunili tuti deadi Dumnidzã cu doauãli mãnj (deadi multi sh-di tuti); dauãli plãngu; nitsi unã nitsi dauã (unãshunã, fãrã s-dzãcã un zbor), sh-arsãri s-acatsã nã caprã

§ andoilu (an-dóĭ-lu) num ord andoaua (an-dŭá-ŭa) shi andaua (an-dá-ŭa) – atsel (atsea) tsi nu easti protlu (prota) ma yini unãshunã dupã el (ea); atsel (atsea) cari, tu-unã aradã, s-aflã tu loclu doi; atsel (atsea) tsi ari mash un (unã) nãintea-a lui (a ljei); doilu, andoilea, deftirlu
{ro: al doilea/doua}
{fr: le (la) deuxième}
{en: the second}
ex: nveasta tsi sh-lo andaua oarã (tsi u lo dupã atsea di prota)

§ doilu (dóĭ-lu) num ord doaua (dŭá-ŭa) shi daua (dá-ŭa) – (unã cu andoilu)

§ andoilea (an-dóĭ-lea) num ord (unã cu andoilu)

§ andoilji (an-dóĭ-lji) num andoauãli/andoauãle (an-dŭá-ŭã-li) shi andauãli/andauãle (an-dá-ŭã-li) – sh-un (unã) sh-alantu (alantã); tuts doilji (dauãli); doilji, amindoilji, amãndoilji, amishdoilji, shamindoilji, shamishdoilji, shandoilji

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

mbet

mbet (mbétŭ) (mi) vb I mbitai (mbi-táĭ), mbitam (mbi-támŭ), mbitatã (mbi-tá-tã), mbitari/mbitare (mbi-tá-ri) – dau a unui om s-bea biuturã cu shpirtu (yin, arãchii, birã, etc.) pãnã cãndu lj-u da n cap (s-aducheashti hãrios, mintea nchiseashti sã-lj yinã deavãrliga, nu poati sã-sh urseascã ghini truplu, imnarea, shi multi ori nu shtii tsi fatsi i dzãtsi); mi-afum di beari; ambet, ãmbet (fig:
1: mi mbet = anjurizma-a lilicilor, mushuteatsa-a fisiljei, zborlu dultsi a vrutãljei, etc. mi fatsi s-mi-aduchescu hãrios, s-andãrlãsescu, dip ca atumtsea cãndu beau shpirtu; expr:
2: mi mbet cucutã; mi mbet di-nj beau mintsãli = mi mbet multu sh-nu mata shtiu tsi fac i dzãc)
{ro: (se) îmbăta}
{fr: (s’)enivrer}
{en: inebriate, get drunk}
ex: deadi di biu shi si mbitarã shamishdoilji; si mbitã cu apã; earam la hani-asearã cu oaspits sh-mi mbitai; cara bea, si mbeatã di sh-bea mintsãli
(expr: biu ahãntu multu di nu mata shtii tsi fatsi); escu mbitat (fig: ndãrlãsit) di yitrii; s-amintarem va nã mbitãm (va bem multu) nã searã

§ mbitat (mbi-tátŭ) adg mbitatã (mbi-tá-tã), mbitats (mbi-tátsĭ), mbitati/mbitate (mbi-tá-ti) – tsi ari biutã multã biuturã cu shpirtu shi nu mata shtii tsi fatsi i dzãtsi; ambitat, ãmbitat, afumat`
{ro: beat, îmbătat}
{fr: ivre, enivré}
{en: inebriated, drunk}
ex: mbitatlu sh-u-ari, cã nãs i-amirã; fucãrãlu, armasi ca ghiftu mbitat, arushinat, di nu shtea tsi s-greascã; acãtsarã avigljitorlji si s-dishteaptã ca tsiva ghiftsã mbitats; di mbitat (di-atsel tsi-ari biutã multu) s-aspari sh-zurlul; easti nica mbitat (ndãrlãsit di beari); imna mbitat cucutã
(expr: mbitat multu) pit mãhãlã; trã mbitat macã vai meshti, chirdutã va s-ducã

§ mbitari/mbitare (mbi-tá-ri) sf mbitãri (mbi-tắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva bea multã biuturã cu shpirtu shi nu mata shtii tsi fatsi; ambitari, ãmbitari, afumari
{ro: acţiunea de a (se) îmbăta; îmbătare}
{fr: action de (s’)enivrer, enivrement}
{en: action of inebriating, of getting drunk}
ex: tini vrei mbitari, cã prindi s-tsã li talj!

§ mbitãtor (mbi-tã-tórŭ) adg mbitãtoari/mbitãtoare (mbi-tã-tŭá-ri), mbitãtori (mbi-tã-tórĭ), mbitãtoari/mbitãtoare (mbi-tã-tŭá-ri) – tsi sã mbeatã multu; tsi lu-arãseashti multu tra s-bea biuturi cu shpirtu; (omlu i biutura) tsi-l fatsi pi cariva si sã mbeatã; mbi-tãtonj, ambitãtonj, ambitãtor, ãmbitãtonj, ãmbitãtor; bicriu

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn