DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

cumalindru

cumalindru (cu-ma-lín-dru) adg cumalindrã (cu-ma-lín-drã), cumalindri (cu-ma-lín-dri), cumalindri/cumalindre (cu-ma-lín-dri) – cari easti dishteptu shi pirã la minti tra s-poatã sã-sh facã lucrul cãt cama ghini; cari shtii cum s-lu-arãdã (cu zboarã minciunoasi, alãvdãri shi culãchipsiri) pri cariva (tsi easti niheamã ca ageamit, aplo, tivichel, etc.) tra si sh-agiungã scupolu ascumtu tsi lu-ari tu minti; shiret, shãret, hitru, mãlãgar, pispu, ponir, puniro, tirtipci, vulpi, vulponj
{ro: şiret}
{fr: fin, ingénieux, malin}
{en: clever, cunning}
ex: viviritsa cama cumalindrã (cama ponirã) fu

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

hitru

hitru (hí-tru) adg hitrã (hí-trã), hitri (hí-tri), hitri/hitre (hí-tri) – cari shtii (cu zboarã minciunoasi, alãvdãri shi culãchipsiri) cum s-lu-arãdã pri cariva (tsi easti niheamã ca ageamit, aplo, tivichel, etc.) tra si sh-agiungã scupolu tsi lu-ari tu minti; cari easti dishteptu shi pirã la minti tra s-poatã s-arãdã lumea cãndu ari ananghi; shiret, shãret, cumalindru, mãlãgar, pispu, ponir, puniro, tirtipci, vulpi, vulponj
{ro: şiret}
{fr: cauteleux, malin}
{en: cunning, wily}
ex: bãbat hitru (shiret) muljarea eara hitrã (ponirã, vulpi); doi oaminj multu hitsrã (shirets)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

mãlãgar

mãlãgar (mã-lã-gárŭ) adg mãlãgarã (mã-lã-gá-rã), mãlãgari (mã-lã-gárĭ), mãlãgari/mãlãgare (mã-lã-gá-ri) – cari shtii cum s-lu-arãdã (cu zboarã minciunoasi, alãvdãri shi culãchipsiri) pri cariva (tsi easti niheamã ca ageamit, aplo, tivichel, etc.) tra si sh-agiungã scupolu tsi lu-ari el tu minti; cari easti dishteptu shi lj-acatsã mãna tra s-poatã sã-sh facã lucrul cãt cama ghini; shiret, shãret, cumalindru, hitru, pispu, ponir, puniro, tirtipci, vulpi, vulponj
{ro: viclean, îndemânatec}
{fr: adroit, finaud, fourbe}
{en: cunning, wily}
ex: nacã da di un sots mãlãgar (shiret); inima la voi easti mãlãgarã (ponirã); aflash mãlãgar sã sta agiun?; mãlãgarlu s-avea nvitsatã ca calu la ordzu

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

mosh

mosh (móshĭŭ) sm mosh (móshĭ) – bãrbat tricut multu tu anj; aush, behlu, bitãrnu, burhonj, pleacã, pljacã, pap, tot
{ro: moş, bătrân}
{fr: vieux, vieillard}
{en: old man}

§ moashi/moashe (mŭá-shi) sf moashi/moashe (mŭá-shi) – muljari tricutã multu tu anj; babã, bitãrnã, mai;
(expr:
1: moashi di-atseali tsi tsãn apili = moashi mãyistrã;
2: l-chisharã moashili = lãndzidzã)
{ro: babă}
{fr: vieille femme}
{en: old woman}
ex: easti muljari moashi (bitãrnã); moashili shtiu multi yitrii; moasha-a noastrã muri; mori lai moashi, moashi moi; nu eara moashi ca tuti moashili, ma unã di-atseali tsi tsãn apili
(expr: mãyistrã)

§ mushic (mu-shícŭ) sm mushits (mu-shítsĭ) – aush di boi ma njicã
{ro: moşuleţ}
{fr: petit vieux, petit vieillard}
{en: little old man}

§ mushicã (mu-shí-cã) sf mushitsi/mushitse (mu-shí-tsi) – moashi di boi ma njicã; mushurecã, musharecã
{ro: băbuţă, bătrânică}
{fr: petite vieille femme}
{en: little old woman}
ex: apã sh-chetri dzãsi mushica; aushlu-l curmã njila di mushica-a lui; ts-u loarã pri peani shi pãnã s-ascuchi, na-tsi-u mushica; cara-l cãntã shi-l discãntã mushica carishti cãti dzãli

§ mushonj (mu-shĭónjĭŭ) sm mushonj (mu-shĭónjĭ) – (unã cu mushic)

§ mushurecã (mu-shĭu-ré-cã) sf mushurets (mu-shĭu-rétsĭ) – (unã cu mushicã)
ex: mushurecã, s-nu ts-aputs!

§ musharecã (mu-shĭa-ré-cã) sf musharets (mu-shĭa-rétsĭ) – (unã cu mushicã)

§ mushescu1 (mu-shĭés-cu) (mi) vb IV mushii (mu-shíĭ), musham (mu-shĭámŭ), mushitã (mu-shí-tã), mushiri/mushire (mu-shí-ri) – (cãndu easti zborlu di-unã muljari) aushescu, bãtãljusescu, mbitãrnescu
{ro: îmbătrâni (femeia)}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

mushmuljeu

mushmuljeu (mush-mu-ljĭéŭ) sm mushmuljei (mush-mu-ljĭei) – pom di grãdinã cu truplu-analtu (cari fatsi lilici mãri, albi shi yimishi tsi s-mãcã, dultsi-acri, ca purnili); muzmuljeu, sorbu(?), crush, bracean
{ro: moşmon, moşmol}
{fr: néflier}
{en: medlar (tree)}

§ muzmuljeu (muz-mu-ljĭéŭ) sm muzmuljei (muz-mu-ljĭei) – (unã cu mushmuljeu)

§ mushmoalã (mush-mŭá-lã) sf mushmoali/mushmoale (mush-mŭá-li) – yimisha faptã di mush-muljeu; mushmulã, mãshmulã, muzmulã; soarbã(?); (fig: mush-moalã (adg invar) = (i) featã i muljari, njicã sh-groasã, tsi sh-u-adutsi cu unã varelã; (ii) shiret, shãret, cumalindru, hitru, mãlãgar, pispu, ponir, puniro, tirtipci, vulpi)
{ro: moşmoană, moşmoală}
{fr: nèfle}
{en: medlar (fruit)}
ex: vindi mushmoali; a s-mi vedz ahtari mushmoalã (fig: groasã ca unã varelã) shi apusã; tsi mush-moalã (fig: ponirã) eshti

§ mushmulã (mush-mú-lã) sf mushmu-li/mushmule (mush-mú-li) – (unã cu mushmoalã)

§ mãshmulã (mãsh-mú-lã) sf mãshmuli/mãshmule (mãsh-mú-li) – (unã cu mushmoalã)

§ muzmulã (muz-mú-lã) sf muzmu-li/muzmule (muz-mú-li) – (unã cu mushmoalã)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

pispu

pispu (pís-pu) adg pispã (pís-pã), pischi (pís-chi), pispi/pispe (pís-pi) – cari shtii cum s-lu-arãdã (cu zboarã minciunoasi, alãvdãri shi culãchipsiri) pri cariva (tsi easti niheamã ca ageamit, aplo, tivichel, etc.) tra si sh-agiungã scupolu tsi lu-ari tu minti; cari easti dishteptu shi lj-acatsã mãna tra s-poatã sã-sh facã lucrul cãt cama ghini; un tsi easti diplumat shi shtii cum sã zburascã cu oaminjlji shi cum s-li ndreagã lucrili tra s-lji easã tuti-ambar; shiret, shãret, cumalindru, hitru, mãlãgar, ponir, puniro, tirtipci, vulpi, vulponj; diplumat, afondut
{ro: viclean, îndemânatec}
{fr: adroit, finaud}
{en: cunning, wily}
ex: ts-u harea s-greshti cu nãsã, ahãtã pispã (ponirã, vulpi) easti; aclo va un pispu (hitru, diplumat) tra s-li nvãrteascã lucrurli ghini

§ pispeatsã (pis-peá-tsã) sf pispets (pis-pétsĭ) – hãrli tsi-l fac omlu tra s-hibã pispu; tirtipurli fapti di omlu shiret tra s-lu-arãdã pi-atsel tsi easti niheamã ageamit (aplo, tivichel, tsi s-arãdi lishor); shiritlãchi, punirlichi, tirtipi, vulpilji
{ro: şiretlic}
{fr: finauderie}
{en: cunning}
ex: vãrnu nu-l tricu tu pispeatsã (shiritlãchi)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

ponir

ponir (pó-nirŭ) adg ponirã (pó-ni-rã), poniri (pó-nirĭ), poni-ri/ponire (pó-ni-ri) – cari shtii cum s-lu-arãdã (cu zboarã min-ciunoasi, alãvdãri shi culãchipsiri) pri cariva tsi easti niheamã ca ageamit (aplo, tivichel, etc.) tra si sh-agiungã scupolu tsi lu-ari tu minti; tsi nu s-da di-unã parti ca s-facã arãulu cãndu lj-u caftã huzmetea; puniro, shiret, shãret, cumalindru, hitru, mãlãgar, pispu, tirtipci, vulpi, vulponj
{ro: viclean, şiret, pervers}
{fr: pervers, perfide, malin, fourbe}
{en: perverse, cunning}

§ puniro (pu-ni-ró) sm, adg puniradz (pu-ni-rádzĭ) – (unã cu ponir)
ex: vãrtutea a punirolui (a-atsilui shiret)

§ punirlichi/punirliche (pu-nir-lí-chi) sf punirlichi (pu-nir-líchĭ) – hãrli tsi-l fac omlu tra s-hibã shiret; tirtipurli fapti di omlu ponir tra s-lu-arãdã pi-atsel tsi easti niheamã ageamit (aplo, tivichel, tsi s-arãdi lishor); pispeatsã, shiritlãchi, tirtipi, vulpilji
{ro: viclenie}
{fr: astuce, fourberie, finauderie}
{en: cunning, swindle, cheating}
ex: nj-u turnã cu punirlichi (pispeatsã)

§ puniripsescu (pu-ni-rip-sés-cu) vb IV puniripsii (pu-ni-rip-síĭ), puniripseam (pu-ni-rip-seámŭ), puniripsitã (pu-ni-rip-sí-tã), puniripsiri/puniripsire (pu-ni-rip-sí-ri) – mi portu ca un om ponir (cãndu caftu s-lu-arãd pri cariva)
{ro: vicleni}
{fr: devenir rusé et malicieux, finasser}
{en: become shrewd; swindle}

§ puniripsit (pu-ni-rip-sítŭ) adg puniripsitã (pu-ni-rip-sí-tã), puniripsits (pu-ni-rip-sítsĭ), puniripsi-ti/puniripsite (pu-ni-rip-sí-ti) – tsi easti arãs cu punirlichi di cariva; tsi s-featsi shi s-poartã ca om ponir
{ro: viclenit}
{fr: devenu rusé et malicieux, finassé}
{en: who became shrewd; swindled}
ex: puniripsitã minti (minti tsi s-featsi ponirã icã minti tsi fu arãsã cu punirlichi)

§ puniripsiri/puniripsire (pu-ni-rip-sí-ri) sf puniripsiri (pu-ni-rip-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva puniripseashti

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

shiret

shiret (shi-rétŭ) adg shireatã (shi-reá-tã), shirets (shi-rétsĭ), shirea-ti/shireate (shi-reá-ti) – cari shtii cum s-lu-arãdã pri cariva, tsi easti niheamã ca ageamit, aplo, tivichel, etc., cu zboarã minciunoasi, alãvdãri shi culãchipsiri, tra si sh-agiungã scupolu tsi lu-ari tu minti; shãret, cumalindru, hitru, mãlãgar, pispu, ponir, puniro, tirtipci, vulpi, vulponj
{ro: şiret}
{fr: malin, finaud}
{en: cunning, wily}
ex: shireata (ponira) di vulpi; omlu shiret ti-arãdi fãrã s-lu-aducheshti; suntu tuts oaminj shirets; ficiorlu oarfãn, ma shiret, ãlj cãftã s-bea nãs ma nãintea; ãlj dzãsi shireata a featãljei; tserghilj shirets, unlu featsi cãtrã di-unã parti, altu cãtrã di-alantã parti; acshitsi poati s-lu-acãtsats, cã furlu aestu-i shiret multu; aestu eara shiret, drac di sum punti; amirãroanja, shireatã, tsi s-facã?

§ shãret (shã-rétŭ) adg shãreatã (shã-reá-tã), shãrets (shã-rétsĭ), shãreati/shãreate (shã-reá-ti) – (unã cu shiret)
ex: oh, shãrete (ponire) Iuda!

§ shiritlãchi/shiritlãche (shi-rit-lắ-chi) sf shiritlãchi (shi-rit-lắchĭ) – hãrli tsi-l fac omlu tra s-hibã shiret; tirtipurli fapti di omlu shiret tra s-lu-arãdã pi-atsel tsi easti niheamã ageamit (aplo, tivichel, tsi s-arãdi lishor); shiritsãlji, pispeatsã, punirlichi, tirtipi, vulpilji
{ro: şiretlic}
{fr: finauderie}
{en: deceit, cunning}
ex: voi moashili, cari cu shiritlãchi ascumsit gljetslu sum voi; tuti aesti mash cu shiritlãchea-a vulpiljei; cãndu s-vidzu tru zori, alãgã la minciunj shi shiritlãchi (pispeatsã) shi featsi tsi featsi

§ shiritsãlji/shiritsãlje (shi-ri-tsắ-lji) sf shiritsãlj (shi-ri-tsắljĭ) – (unã cu shiritlãchi)
ex: shiritsãlja-a aishtui om vãrnu nu u cunoashti ca mini

§ shiriteatsã (shi-ri-teá-tsã) sf shiritets (shi-ri-tétsĭ) – lucru faptu cu shiritlãchi; tirtipi, shiritlãchi
{ro: şiretlic}
{fr: finauderie}
{en: deceit}
ex: nã spusi nã shiriteatsã (tirtipi) di-a lui di nã arupsim di arãdeari

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

tirtipi/tirtipe

tirtipi/tirtipe (tir-tí-pi) sf tirtichi (tir-tíchĭ) shi tirtipuri (tir-tí-purĭ) – hãrli tsi-l fac omlu tra s-hibã shiret; murafetea cu cari omlu ponir lu-arãdi pi-atsel tsi easti niheamã ca ageamit (aplo, tivichel, tsi s-arãdi lishor); mãsturilja cu cari sh-fatsi cariva tehnea (lucrul); pispeatsã, shiritlãchi, punirlichi, vulpilji; murafeti, mãsturlichi, mãsturilji, mãsturii, tehni, pispeatsã, aplan, huneri
{ro: tertip, viclenie, stratagemă}
{fr: manoeuvre, ruse, subterfuge}
{en: ruse, trick}
ex: cari s-facã ahtãri tirtichi (shiritlãchi); trã ahtãri tirtipuri (shiritlãchi); nj-trapsi nã tirtipi (huneri); shtii multi tirtipuri (punirlichi)

§ tirtipci (tir-tip-cí) adg tirtipcioanji/tirtipcioanje (tir-tip-cĭŭá-nji), tirtipceadz (tir-tip-cĭádzĭ), tirtipcioanji/tirtipcioanje (tir-tip-cĭŭá-nji) – cari shtii cum s-lu-arãdã (cu zboarã minciunoasi, alãvdãri shi culãchipsiri) pri cariva (tsi easti niheamã ca ageamit, aplo, tivichel, etc.) tra si sh-agiungã scupolu tsi lu-ari tu minti; shiret, shãret, cumalindru, hitru, mãlãgar, pispu, ponir, puniro, vulpi, vulponj, mastur
{ro: viclean}
{fr: rusé}
{en: cunning, wily}
ex: putes nu-l pistipsescu tirtipcilu (cumalindrul) aestu

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã