DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

astorcu

astorcu (as-tór-cu) vb III astorshu (as-tór-shĭu), asturtseam (as-tur-tseámŭ), astoarsã (as-tŭár-sã), astoartsiri/astoartsire (as-tŭár-tsi-ri) – acats un lucru di doauãli capiti shi-lj shuts un capit di-unã parti sh-alantu capit di-alantã (cum fac cu-un stranj dupã tsi-l lau tra s-fac apa s-easã dit el); lu calcu (l-stringu cu mãna, lu-apitrusescu, lu ndes, etc.) un lucru (ca bunãoarã, un sfungu, unã peaticã udã, unã limonji, etc.) cu puteari tra s-lji scot muljitura, apa, dzama, etc. tsi s-aflã tu el; stricor, stringu, tornu, shuts, etc.
{ro: stoarce}
{fr: tordre; presser}
{en: squeeze out, press out}
ex: nu-am vãrtuti s-astorcu (si stricor) cãmeshli

§ astorsu (as-tór-su) adg astoarsã (as-tŭár-sã), astorshi (as-tór-shi), astoarsi/astoarse (as-tŭár-si) – tsi easti acãtsat di doauãli capiti sh-shutsãt (un capit di-unã parti sh-alantu di-alantã); tsi easti cãlcat cu puteari tra s-lji si scoatã muljitura tsi s-aflã tu el); stricurat, stres, turnat, shutsãt, etc.
{ro: stors}
{fr: tordu; pressé}
{en: squeezed, pressed}

§ astoartsiri/astoartsire (as-tŭár-tsi-ri) sf astoartsiri (as-tŭár-tsirĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu un lucru easti astorsu; stricurari, strindzeari, turnari, shutsãri, etc.
{ro: acţiunea de a stoarce; stoarcere}
{fr: action de tordre; de presser}
{en: action of squeezing out, of pressing out (liquids)}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

sfungu

sfungu (sfún-gu) sn sfunguri (sfún-gurĭ) – unã soi di prici di-amari (dit locurli caldi) tsi bãneadzã sum apã spindzuratã di chetri, cu oasili molj fapti di calcheri shi sturnari; schiletlu moali cu oasili a aishtei prici dupã moarti, cari poati s-tsãnã lishor apa sh-tr-atsea easti ufilisit la aspilarea shi ashtirdzearea-a multor lucri di casã (a tablãljei mari di la sculii, a pinacãljei di-aoa sh-un chiro, pri cari ngrãpsea ficiuritslji, etc.); sfunghi, sfãnghii, sfungari; (fig:
1: sfungu = peaticã di pãndzã, cãmeashi veaclji, etc. cu cari s-aspealã shi s-ashtergu lucri din casã; expr:
2: easti ca sfungul = easti moali, ca sfungul)
{ro: burete}
{fr: éponge}
{en: sponge}

§ sfunghi/sfunghe (sfún-ghi) sf sfunghi (sfún-ghi) – (unã cu sfungu)
ex: ashtearsi measa cu sfunghea; pãnea easti ca sfunghea
(expr: moali); ari carnea ca sfunghea
(expr: moali)

§ sfãnghii/sfãnghie (sfãn-ghí-i) sf sfãnghii (sfãn-ghíĭ) – (unã cu sfungu)

§ sfungari/sfungare (sfun-gá-ri) sf sfungãri (sfun-gắrĭ) – (unã cu sfungu)

§ sfungãrsescu (sfun-gãr-sés-cu) (mi) vb IV sfungãrsii (sfun-gãr-síĭ), sfungãrseam (sfun-gãr-seámŭ), sfungãrsitã (sfun-gãr-sí-tã), sfungãrsiri/sfungãrsire (sfun-gãr-sí-ri) – dau (aspel, ashtergu) cu sfungul
{ro: şterge cu burete}
{fr: nettoyer avec l’éponge}
{en: clean with the sponge}

§ sfungãrsit (sfun-gãr-sítŭ) adg sfungãrsitã (sfun-gãr-sí-tã), sfungãrsits (sfun-gãr-sítsĭ), sfungãrsiti/sfungãrsite (sfun-gãr-sí-ti) – tsi easti aspilat sh-ashtersu cu sfungul
{ro: şters cu burete}
{fr: nettoyé avec l’éponge}
{en: cleaned with the sponge}

§ sfungãrsiri/sfun-gãrsire (sfun-gãr-sí-ri) sf sfungãrsiri (sfun-gãr-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-ashteardzi cu sfungul

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

stricor

stricor (stri-córŭ) (mi) vb I stricurai (stri-cu-ráĭ), stricuram (stri-cu-rámŭ), stricuratã (stri-cu-rá-tã), stricurari/stricurare (stri-cu-rá-ri) – scot muljitura (apa, dzama, etc.) tsi s-aflã tu-un lucru cu-astoartsirea (apitrusirea, strindzearea, etc.) a lui; alas s-curã apa dit un lucru ud (stranj, bunãoarã) cu spindzurarea-a lui; acats un lucru di dauãli capiti shi-lj shuts un capit di-unã parti sh-alantu capit di-alantã, tra s-fac s-lji easã nafoarã muljitura; lu calcu un lucru cu puteari (l-stringu cu mãna, lu-apitrusescu, lu ndes, etc.) tra s-lu gulescu di muljitura tsi s-aflã tu el; astorcu, tornu, shuts, gulescu, stringu, trec, etc.;
(expr:
1: si stricoarã = (i) treatsi prit un loc strimtu icã njic (guvã, lucru, multimi, etc.); (ii) s-dutsi, s-cheari, easi, s-sudzi, etc. dip cum si stricoarã apa;
2: nj-si stricoarã ocljilj dupã... = aspun mari mirachi sh-vreari cu mutrita dupã...; nj-es ocljilj din cap mutrindalui dupã...;
3: altsã lucreadzã ayinjli, sh-altsã stricoarã butsli = un fatsi tut lucrul sh-altu-lj veadi hãirea; ordzul ãl arã boilji, shi-l mãcã caljlji)
{ro: strecura, stoarce, filtra}
{fr: filtrer, tordre, presser, passer à travers, s’écouler à travers}
{en: strain, filter, squeeze out, press out}
ex: stricoarã cãmeasha udã; dada stricoarã (l-fatsi s-treacã) laptili prit un dulben curat; lu stricurai (lu-astorshu) sfungul di la sculii; hirbea vãsiljac, lu stricura shi apa u-aruca tu chicuti; nu-am vãrtuti tra s-li stricor stranjili ghini; mizi putui di mi stricurai
(expr: tricui) prit firida-atsea njica; mi stricor prit lumea adunatã la bisearicã; ãnj si stricurarã
(expr: nj-si dusirã, chirurã) puterli din trup; ãlj cura balili shi-lj si stricura ocljilj
(expr: lj-insha ocljilj mutrindalui) pri nãsi di dupã-un pom; ti stricor
(expr: ti sug), lea, di bãshari

§ stricurat (stri-cu-rátŭ) adg stricuratã (stri-cu-rá-tã), stricurats (stri-cu-rátsĭ), stricurati/stricurate (stri-cu-rá-ti) – tsi-lj s-ari scoarã muljitura cu astoartsirea (cãlcarea, spindzurarea, ndisarea, etc.); astorsu, turnat, shutsãt, gulit, strimtu, tricut, etc.
{ro: strecurat, stors, filtrat}
{fr: filtré, tordu, pressé, passé à travers, écoulé à travers}
{en: strained, filtered, squeezed out, pressed out}
ex: ca asimea stricuratã

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn