DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

ascapir

ascapir (as-cá-pirŭ) vb I ascãpirai (as-cã-pi-ráĭ), ascãpiram (as-cã-pi-rámŭ), ascãpiratã (as-cã-pi-rá-tã), ascãpirari/ascãpirare (as-cã-pi-rá-ri) –
1: fac scãntealji cãndu agudescu sturnarea cu amnarea;
2: fac s-ansarã anghiu unã lunjinã scãntiljitoari shi trã putsãn chiro;
3: s-veadi unã lunjinã scãntiljitoari sh-trã shcurtu chiro tsi easi cu vrondu mari dit mesea-a niorlor tu chirolu di furtunã; scapirã, fuldzirã, sfuldzirã; (fig:
1: (cariva) ascapirã = (cariva) easti multu dishtiptat (mindueashti ghini sh-multu anghiu, ca lunjina di la ascãpirari); easti dishtiptat pirã, yiu, sarpit; expr:
2: nj-ascapirã tu minti = nj-treatsi (nj-fuldzirã) prit minti;
3: nj-ascapirã ocljilj (di tsi ved) = (i) ved ca steali verdzã (cãndu nj-agudeashti cariva caplu); (ii) mi-ariseashti multu tsi ved sh-am mari mirachi s-u am atsea tsi ved ãn fatsã)
{ro: scăpăra}
{fr: faire jaillir des étincelles en battant le briquet, produire une lueur rapide et passagère; lancer des éclairs}
{en: get sparks from a cigarette-lighter; sparkle; discharge a flash of lightning}
ex: ascapirã mãnearlu tra s-aprindzi tsigarea; a luplui lj-ascãpirarã ocljilj; ascãpirãndalui cu amnarea, s-featsi niheamã lunjinã; scoasi mãnearlu s-ascapirã, sh-cãt ascãpirã, na-ts-lu iu-ts yini; ved cã ascapirã (fuldzirã), va da ploai; bãga s-bumbuneadzã, s-ascapirã shi s-fuldzirã; ascãpira loclu cãndu fudzea; shtirea ascãpirã (sfuldzirã, dusi anghiu ca unã rufei) pristi tut loclu; tsi si-lj asca-pirã (s-lji treacã) tu minti?; eapa-lj plãscãni nã clutsatã, cã lj-ascãpirarã ocljilj
(expr: vidzu steali verdzã, vidzu pulj ãntr-oclji); avea un cal tsi-ascãpira (fig: tsi eara pirã, sarpit)

§ ascãpirat (as-cã-pi-rátŭ) adg ascãpiratã (as-cã-pi-rá-tã), ascãpirats (as-cã-pi-rátsĭ), ascãpirati/ascãpirate (as-cã-pi-rá-ti) – tsi ari faptã scãntealji (cãndu sturnarea fu aguditã cu amnarea); tsi aspuni unã lunjinã scãntiljitoari; loclu iu ascapirã; loclu iu s-veadi lunjina di la-arufei; scãpirat, fuldzirat, sfuldzirat; (fig: ascãpirat = multu dishteptu, pirã (di dishteptu), yiu, sarpit, etc.)
{ro: scăpărat; foarte inteligent}
{fr: endroit où on a lancé des éclairs; endroit où on a vu des éclairs; très vif, très inteligent}
{en: place of origin of the lightning; very bright and inteligent}
ex: pi tserlu ascãpirat (tsi avea ascãpiratã icã loclu iu avea ascãpiratã) ishi soarili; ficiorlu-a meu easti ascãpirat (fig: sarpit, pirã); tini, ascãpirat (fig: yiu, sarpit) la gioc; suntu livendzã, ascãpirats (fig: pirã, dishteptsã, sarpits)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

bumbuneadzã

bumbuneadzã (bum-bu-neá-dzã) vb I unipirs bumbunidzã (bum-bu-ni-dzắ), bumbunidza (bum-bu-ni-dzá), bumbunidzatã (bum-bu-ni-dzá-tã), bumbunidzari/bumbunidzare (bum-bu-ni-dzá-ri) – s-avdi un vrondu mari, cãndu ascapirã shi sfuldzirã (dit tserlu ncãrcat cu niori); bubuneadzã, ditunã, tunã
{ro: tuna}
{fr: tonner}
{en: thunder}
ex: shi cãndu-i sirin bumbuneadzã; cãt bãgã s-bumbuneadzã, s-ascapirã shi s-fuldzirã; bumbunidzã noaptea

§ bumbunedz (bum-bu-nédzŭ) vb I bumbunidzai (bum-bu-ni-dzáĭ), bumbunidzam (bum-bu-ni-dzámŭ), bumbunidzatã (bum-bu-ni-dzá-tã), bumbunidzari/bumbunidzare (bum-bu-ni-dzá-ri) – fac un vrondu mari (di-aradã cu-unã boatsi-analtã, sãnãtoasã shi apreasã) ca-atsel faptu di niorlji ncãrcats cãndu ascapirã; lu-aurlu sh-lu cãtigursescu pri cariva cu boatsi multu-analtã; bubunedz, ditun, tun;
(expr:
1: bumbuneadzã-ti di-aoa = fudz di-aoa shi s-nu ti mata ved n fatsã; du-ti la drats; s-ti lja neclu;
2: bumbuneadzã-l = arucã-l, dã-l nafoarã;
3: l-bumbuneadzã Dumnidzã = lu curbiseashti, l-lupuseashti, lu urghiseashti Dumnidzã)
{ro: tuna}
{fr: tonner}
{en: thunder}
ex: boatsi leanga nu-ari, sh-bumbuneadzã di strigari (angucitoari: tufechea); nã featã cãnd tushadzã, tut loclu bumbuneadzã (angucitoari: tufechea); strigã cu boatsi sãnãtoasã, di bumbunidza muntsãlj tuts; tu vatrã foclu bumbuneadzã (cãrtsãneashti vãrtos); talji nãscãntsã buciunj, cutsuri shi adarã un foc, tsi bumbuneadzã; bumbunidza (aurla) sh-cãrtsãnea dintsãlj; bumbuneadzã-ti
(expr: s-ti lja neclu, fudz di-aoa) chirute!; arapi feata sh-u bumbuneadzã
(expr: sh-arucã-u) tu cireap

§ bumbunidzat (bum-bu-ni-dzátŭ) adg bumbunidzatã (bum-bu-ni-dzá-tã), bumbunidzats (bum-bu-ni-dzátsĭ), bumbu-nidzati/bumbunidzate (bum-bu-ni-dzá-ti) –
1: (vrondu) tsi s-avdi cãndu ascapirã shi sfuldzirã;
2: (om) tsi easti aurlat sh-cãtigursit cu boatsi multu-analtã; bubunidzat, ditunat, tunat
{ro: tunat}
{fr: tonné}
{en: thundered}
ex: om bumbunidzat
(expr: urghisit, curbisit, stuhinat) di Dumnidzã

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

ditunã

ditunã (di-tú-nã) vb I unipirs ditunã (di-tu-nắ), ditunam (di-tu-námŭ), ditunatã (di-tu-ná-tã), ditunari/ditunare (di-tu-ná-ri) – s-avdi un vrondu mari cãndu ascapirã shi sfuldzirã (dit tserlu ncãrcat cu niori); detunã, tunã, bumbuneadzã, bubuneadzã
{ro: tuna}
{fr: tonner}
{en: thunder}

§ ditun (di-túnŭ) vb I ditunai (di-tu-náĭ), ditunam (di-tu-námŭ), ditunatã (di-tu-ná-tã), dituna-ri/ditunare (di-tu-ná-ri) – fac un vrondu mari (di-aradã cu-unã boatsi-analtã, sãnãtoasã shi apreasã) ca-atsel faptu di niorlji ncãrcats cãndu ascapirã; lu-aurlu sh-lu cãtigursescu pri cariva cu boatsi multu-analtã; detun, tun, bumbunedz, bubunedz
{ro: tuna}
{fr: tonner}
{en: thunder}

§ ditunat (di-tu-nátŭ) adg ditunatã (di-tu-ná-tã), ditunats (di-tu-nátsĭ), ditunati/ditunate (di-tu-ná-ti) –
1: (vrondu) tsi s-avdi cãndu ascapirã shi sfuldzirã;
2: (om) tsi easti aurlat sh-cãtigursit cu boatsi multu-analtã; detunat, tunat, bumbunidzat, bubunidzat
{ro: tunat}
{fr: tonné}
{en: thundered}

§ ditunari/ditunare (di-tu-ná-ri) sf ditunãri (di-tu-nắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu (cariva) dituneadzã; detunari, tunari, bumbunidzari, bubunidzari
{ro: acţiunea de a tuna}
{fr: action de tonner}
{en: action of thundering}

§ detunã (de-tú-nã) vb I unipirs detunã (de-tu-nắ), detunam (de-tu-námŭ), detunatã (de-tu-ná-tã), detuna-ri/detunare (de-tu-ná-ri) – (unã cu ditunã)

§ detun (de-túnŭ) vb I detunai (de-tu-náĭ), detunam (de-tu-námŭ), detunatã (de-tu-ná-tã), detunari/detunare (de-tu-ná-ri) – (unã cu ditun)

§ detunat (de-tu-nátŭ) adg detunatã (de-tu-ná-tã), detunats (de-tu-nátsĭ), detunati/detunate (de-tu-ná-ti) – (unã cu ditunat)

§ detuna-ri/detunare (de-tu-ná-ri) sf detunãri (de-tu-nắrĭ) – (unã cu ditunari)

§ tunã (tú-nã) vb I unipirs tunã (tu-nắ), tunam (tu-námŭ), tunatã (tu-ná-tã), tunari/tunare (tu-ná-ri) – (unã cu ditunã)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

scãntealji/scãntealje

scãntealji/scãntealje (scãn-teá-lji) sf scãntealji/scãntealje (scãn-teá-lji) shi scãntelj (scãn-téljĭ) – cumatã multu njicã tsi ardi sh-ansari tu vimtu dit un lucru tsi easti apres (cãrbuni, jar, lemnu, etc.), tsi ascapirã ca pira, sh-cari nu tsãni multu ma s-astindzi unã-shunã (ma putsãn di cãt dai cu peana di oclji); cumatã njicã di foc tsi ansari cãndu dauã lucri scliro s-agudescu (ca sturnarea shi cilechea, bunãoarã), cari ascapirã tu vimtu shi s-cheari unãshunã; scãntelji, scãntelj, scãndãlitrã, spitã; (fig:
1: scãntealji = (i) lunjinã multu slabã sh-njicã tsi s-veadi sh-cheari unãshunã n dipãrtari (ca licuricilu tu earbã, bunãoarã); (ii) lucru multu njic sh-fãrã simasii, tsi poati s-lu facã si s-amintã un lucru multu mari; expr:
2: ved scãntealji; nj-arsar scãntealji dit oclji = canda veadi cã lj-arsar scãntealji dit oclji; zbor tsi s-dzãtsi cãndu cariva easti agudit sãnãtos la cap; ved steali verdzã;
3: di scãntealji njicã, mari foc s-aprindi = lucrili njits ditu nchisitã, multi ori, pot s-creascã shi si s-facã multu mãri)
{ro: scânteie}
{fr: étincelle}
{en: spark}
ex: ea-u! ea-u! sh-nu u vedz! (angucitoari: scãntealja); andzãri diparti-diparti unã njicã scãntealji, iu lunjina; laea di featã s-prifeatsi nã scãntealji shi azbuirã; cum trec scãnteljli di-astrãpii; isha scãntelj (spiti) dit ugeac; cãndu-lj da unã a catilui cu dzeaditlu tu ocljul bun, scãntealji vidzu catilu
(expr: canda lj-arsãrirã scãntealji dit oclji a catilui); apres cum earam di nj-arsãrea scãntealji printr-oclji

§ scãntelji/scãntelje (scãn-té-lji) sf scãntelji/scãntelje (scãn-té-lji) shi scãntelj (scãn-téljĭ) – (unã cu scãntealji)
ex: nã scãntelji (scãndãlitrã) easti duri tra s-lja foc casa

§ scãntelj1 (scãn-téljĭŭ) sn scãntealji/scãntealje (scãn-teá-lji) shi scãntelj (scãn-téljĭ) – (unã cu scãntealji)
ex: nu aflats nitsiun scãntelj di foc

§ scãn-tiljiturã (scãn-ti-lji-tú-rã) sf scãntiljituri (scãn-ti-lji-túrĭ) – scãntealji njicã
{ro: scânteioară}
{fr: petite étincelle}
{en: little spark}
ex: apãrnjirã tra s-easã dit cati scãntealji shi scãntiljiturã cãti unã flurii

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

sfulgu

sfulgu (sfúl-gu) sn sfulguri (sfúl-gurĭ) shi sfulguri/sfulgure (sfúl-gu-ri) – discãrcarea ilectricã tsi s-fatsi n tser, tu vimtu, cãndu s-agudescu doi niori (cu vrondu asurdzitor shi lunjinã scãntiljitoari, tsi cadi dit tser pri loc sh-poati s-lu-agudeascã shi s-lu vatãmã omlu); astrãpii, strãpii, chicutã, ghirits, gãrits, gãrnish, rufeauã, arufei, rufei, rufe, arofchi, rofchi, vol
(expr: agudit ca di sfulgu = limnusit, mãrmãrusit)
{ro: fulger}
{fr: éclair, foudre}
{en: thunderbolt, lightning}
ex: cadi sfulgu pi arburli di pi cãmpu; s-cadã sfulgul si-nj ti-aspargã; sfulgu, a lui mutritã-ascundi (mutrita-lj ascundi astrãpii); armili-a lor ascãpira ca sfulguri; surpã, dzatsi sfulguri di giunatic; canda lu-agudi sfulgul

§ sfuldzir1 (sfúl-dzirŭ) sn sfuldziri/sfuldzire (sfúl-dzi-ri) – (unã cu sfulgu)
ex: agudit di sfuldzir

§ sfuldzir2 (sfúl-dzirŭ) vb I sfuldzirai (sful-dzi-ráĭ), sfuldziram (sful-dzi-rámŭ), sfuldziratã (sful-dzi-rá-tã), sfuldzira-ri/sfuldzirare (sful-dzi-rá-ri) – scãntiljedz (ascapir ca sfulgul); agudescu ca un sfulgu
{ro: scânteia sau lovi ca fulgerul}
{fr: étinceler ou foudroyer comme une foudre}
{en: sparkle or flash or strike down like by lightning}
ex: pala-lj sfuldzirã (scãntilje, icã scãntiljadzã)

§ sfuldzirã (sfúl-dzi-rã) vb I unipirs sfuldzirã (sful-dzi-rắ), sfuldzira (sful-dzi-rá), sfuldziratã (sful-dzi-rá-tã), sfuldzirari/sfuldzirare (sful-dzi-rá-ri) – ascapirã (s-ved, s-avdu) sfulguri tu aerã; agudeashti (sfulgul); fuldzirã, ascapirã, sfulgurã
{ro: fulgera}
{fr: il éclaire, foudroyer}
{en: strike down by lightning}
ex: s-ascapirã shi s-fuldzirã; Dumnidzã s-ti fuldzirã (s-ti-agudeascã cu-astrãpia)

§ sfuldzirat (sful-dzi-rátŭ) adg sfuldziratã (sful-dzi-rá-tã), sfuldzirats (sful-dzi-rátsĭ), sfuldzirati/sfuldzirate (sful-dzi-rá-ti) – agudit di sfulgu (di-astrãpii); fuldzirat, sfulgurat, sfulgusit
{ro: fulgerat}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

shcrãpuescu

shcrãpuescu (shcrã-pu-ĭés-cu) vb IV shcrãpuii (shcrã-pu-íĭ), shcrãpueam (shcrã-pu-ĭámŭ), shcrãpuitã (shcrã-pu-í-tã), shcrãpui-ri/shcrãpuire (shcrã-pu-í-ri) –
1: lu dzãc un zbor ca si s-avdã cum lipseashti; cunoscu cum s-avdi shi cum sã ngrãpseashti un zbor;
2: fac unã lunjinã tsi nyiliceashti ca-atsea faptã di-unã scãntealji; scãntiljedz, ascapir, anyilicescu, nyilicescu, nyilcescu, nyilici, yilcescu, lãmbrusescu, limbisescu, lutsescu, lãyicescu, liyicescu
{ro: articula, pronunţa, cunoaşte; scânteia, străluci}
{fr: articuler, prononcer, connaître; étinceler, scintiller, briller}
{en: articulate, pronounce, know; sparkle, glitter}
ex: nu shcrãpuea (cunushtea) can latineasca; nu shcrãpuea (nu shtia cum s-lu ngrãpseascã) nitsi zborlu “elif”

§ shcrãpuit (shcrã-pu-ítŭ) adg shcrãpuitã (shcrã-pu-í-tã), shcrãpuits (shcrã-pu-ítsĭ), shcrãpuiti/shcrãpuite (shcrã-pu-í-ti) –
1: tsi shtii cum s-avdi i si scrii un zbor;
2: tsi fatsi (tsi-ari faptã) unã lunjinã yii sh-multu shcurtã ca unã scãntealji; shcrã-puit, sfuldzirat, ascãpirat, anyilicit, nyilicit, nyilcit, yilcit, lãm-brusit, limbisit, lutsit, lãyicit, liyicit
{ro: articulat, pronunţat, cunoscut; scânteiat, strălucit}
{fr: articulé, prononcé, connu; étincelé, scintillé, brillé}
{en: articulated, pronounced, known; sparkled, glittered}

§ shcrãpuiri/shcrãpuire (shcrã-pu-í-ri) sf shcrãpuiri (shcrã-pu-írĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu shcrãpueashti tsiva; scãntiljari, sfuldzirari, ascãpirari, anyiliciri, nyiliciri, nyilciri, yilciri, lãmbrusiri, limbisiri, lutsiri, lãyiciri, liyiciri
{ro: acţiunea de a articula, de a pronunţa, de a cunoaşte; de a scânteia, de a străluci; scânteiere, strălucire}
{fr: action d’articuler, de prononcer, de connaître; d’étinceler, de scintiller, de briller}
{en: action of articulating, of pronouncing, of knowing; of sparkling, of glittering}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã