DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

cioarã1

cioarã1 (cĭŭá-rã) sf ciori (cĭórĭ) – hir lungu sh-ma gros, faptu di hiri ma suptsãri di cãnipã (ljin, bumbac, etc.) shutsãti un dea-vãrliga di-alantu, cu cari s-leagã lucri; hir, sfoarã, spangu, coardã, hoardã, utrai, lutrai, lutreauã, mãgor, curmu; (fig: cioarã = carti, scrisoari; expr:
2: cioarã-boarã; ciora-bora = catandisea tu cari s-aflã lucri amisticati, bãgati alandala, alocuta, un pisti-alantu fãrã nitsiunã aradã, di nu shtii omlu iu poati s-aflã tsi caftã; ghilishti, alandala, alocuta, darmadan;
3: (omlu, casa, etc.) easti cioarã = (omlu, casa, etc.) easti cu mintea ca naljurea, easti dizmãlat, lucrili (din casã) suntu alandala, mintiti, fãrã-aradã, cioarã-boarã; ciora-bora, etc.);
4: cioarã s-adarã = s-arupi s-dizmalã ca unã cioarã;
5: nã s-adunã cioara = nã si shcurteadzã bana, n-apruchem di moarti, bana treatsi, aushim;
6: lji s-arupsi cioara = lj-vinji oara s-moarã, s-lji ncljidã ocljilj, muri;
7: u-arup (u talj) cioara cu cariva = u-aspargu uspitsãlja cu cariva; curmu ligãtura (schesea) tsi u-aveam cu cariva)
{ro: sfoară}
{fr: ficelle}
{en: string}
ex: leagã-l cu-unã cioarã; tsã si dizligã cioara (hirlu) di la lãpudã; lãpudzli sh-au cioara-a lor; u-arupsim cioara
(expr: curmãm ligãtura, uspitsãlja) cu vitsinjlji dupã tsi fudzirã dit hoarã; u tãlje cioara cu el
(expr: u-asparsi uspitsãlja); cu anjlji, cioara omlui s-adunã
(expr: bana-a omlui si shcurteadzã); cãnutlu, cioarã
(expr: cu mintea naljurea, mintitã): aljurea cap, aljurea cicioari; cioarã
(expr: alandala) u featsirã casa; cioarã
(expr: fãrã-arshini, dizmãlats) s-adrarã ficiorlji; trapshu nã cioarã (fig: nã carti) Sãrunã; iu-i cioara ma minutã, aclo s-arupi

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

coardã3

coardã3 (cŭár-dã) sf cordzã (cór-dzã) – spangul (cioara) di la cicrichi, aumtu cu cãtrani, cu cari si-anvãrteashti cicrichea; spangul (curaua) di la un dipinãtor; hoardã, aruteauã
{ro: sfoară (curea) de rodan}
{fr: ficelle ou cordeau d’un devidoir}
{en: string or cord of a reeling machine}
ex: coardã di cicrichi

§ hoardã3 (hŭár-dã) sf hordzã (hór-dzã) – (unã cu coardã3)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

sfurlã

sfurlã (sfúr-lã) sf sfurli/sfurle (sfúr-li) – giucãreauã di lemnu trã njits (largã sh-arucutoasã tu-un capit sh-shuptsãri cu-unã mithcã tu-alantu) cari si-anvãrteashti multu-agonja pri loc (di nu s-veadi cãt agonja si-anvãrteashti) cãndu easti arcatã tra s-cadã pri mithcã, cu-unã cioarã (anvãrtitã deavãrliga-a giucãreauãljei); furlã, cicricoanji
{ro: sfârlează}
{fr: toupie}
{en: spinning top}

§ furlã (fúr-lã) sf furli/furle (fúr-li) – sfurlã, cicricoanji; (fig: furlã = atsea tsi fatsi un giucãtor tsi s-anvãrteashti deavãrliga di el insush, multu-agonja sh-dip ca unã sfurlã, di-aradã pi mitca-a unui singur cicior (cãtivãrãoarã, pri gljatsã pi mitca di la dauãli cicioari; chiclã)
{ro: sfârlează; piruetă}
{fr: toupie; pirouette}
{en: spinning top; pirouette}
ex: maea, furli-acatsã s-yinã (maea fatsi chicli)

§ sfurnoschil (sfur-nós-chilŭ) sn sfurnoschili/sfurnoschile (sfur-nós-chi-li) – cioarã umtã cu tsearã, cari s-bagã deavãrliga di sfurlã sh-cu cari s-arucã sfurla pri loc tra si s-anvãrteascã; sfãrnoschil
{ro: sfoară de sfârlează}
{fr: ficelle, enduite de cire, qu’on enroulle autour de la toupie et à l’aide de laquelle on lance la toupie pour la faire tourner}
{en: string of the spinning top}

§ sfãrnoschil (sfãr-nós-chilŭ) sn sfãrnoschili/sfãrnoschile (sfãr-nós-chi-li) – (unã cu sfurnoschil)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

sigimi/sigime

sigimi/sigime (si-gí-mi) sf siginj (si-gínjĭ) – cioarã lungã sh-ma groasã, faptã di-aradã di hiri ma suptsãri di cãnipã, shutsãti un deavãrliga di-alantu, cu cari s-leagã lucri; shigimi, sfoarã, spangu, cioarã, coardã, hoardã, utrai, lutrai, lutreauã, mãgor, curmu;
(expr: atsel di la sigimi = draclu)
{ro: sfoară}
{fr: ficelle}
{en: string}
ex: ligatã cu sigimi groasã; eshti ca atsel dei la sigimi
(expr: eshti ca draclu)

§ shigimi/shigime (shi-gí-mi) sf shiginj (shi-gínjĭ) – (unã cu sigimi)
ex: vulusiti la shigimi (la cioarã)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

spangu

spangu (spán-gu) sn spanguri (spán-gurĭ) – hir lungu sh-ma gros, di-aradã di cãnipã (ljin, bumbac, etc.), cu cari s-leagã lucri, faptu di hiri ma suptsãri, shutsãti un deavãrliga di-alantu; cioarã, sfoarã, utrai, lutrai, lutreauã, coardã, hoardã, sigimi, shigimi, mãgor, curmu
{ro: sfoară}
{fr: ficelle}
{en: string}

§ sfoarã (sfŭá-rã) sf sfori (sfórĭ) – (unã cu spangu)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã