DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

daltã

daltã (dál-tã) sf dalti/dalte (dál-ti) – hãlati di cilichi, ca unã soi di sfinã (scãrpã) tãljitoasã, cu (i fãrã) mãnar, cu cari marangadzlji pilichisescu (hãrãxescu, talji, etc.) lemnul; hãlati di cilichi cu cari s-pilichiseashti cheatra; zmilarã;
(expr: escu bun daltã = escu mastur bun tu pilichisirea di cheatrã cu dalta)
{ro: daltă}
{fr: ciseau}
{en: chisel}
ex: ficiorlu-a tãu easti unã bunã daltã
(expr: easti bun lucrãtor cu dalta, tu pilichisirea di cheatrã)

§ dãltuescu (dãl-tu-ĭés-cu) (mi) vb IV dãltuii (dãl-tu-íĭ), dãltueam (dãl-tu-ĭámŭ), dãltuitã (dãl-tu-í-tã), dãltuiri/dãltuire (dãl-tu-í-ri) – pilichisescu lemnu i cheatrã cu dalta
{ro: cu dalta}
{fr: ciseler}
{en: chisel with “dalta”}

§ dãltuit (dãl-tu-ítŭ) adg dãltuitã (dãl-tu-í-tã), dãltuits (dãl-tu-ítsĭ), dãltuiti/dãltuite (dãl-tu-í-ti) – pilichisit cu-unã daltã
{ro: cioplit cu dalta}
{fr: ciselé}
{en: chiseled with “dalta”}

§ dãltuiri/dãltuire (dãl-tu-í-ri) sf dãltuiri (dãl-tu-írĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva dãltueashti
{ro: acţiunea de a ciopli cu dalta}
{fr: action de ciseler}
{en: action of chiseling with “dalta”}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

geaba

geaba (gĭá-ba) adv – (lucru i faptã) di cari nu easti ananghi; tsi nu-adutsi vãrã hãiri; (lucru tsi easti dat, faptu, etc.) trã dip tsiva; digeaba, bathava, batiava, anafal, bosh, ncot, matea, nafile, vãnat, vãnãt, tu cac
{ro: zadarnic, pentru nimic, gratis}
{fr: en vain, pour rien, gratuit}
{en: needless, for nothing, for free}
ex: di geaba (ncot; tu scriarea-a noastrã: digeaba) s-frig curbãnjli; li dãm geaba (trã dip tsiva)

§ digeaba (di-gĭá-ba) adv – (unã cu geaba)
ex: digeaba s-frig curbãnjli; nu digeaba-nj dzãc a njia Gioni-Aleptu; digeaba (ncot), mash io lji shtiu sfina; nu digeaba preftul sh-avea chirutã mintea trã nãsã

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

scãrpã2

scãrpã2 (scắr-pã) sf scãrpi/scãrpe (scắr-pi) – hãlati njicã di lemnu (metal i plasticã), tsi easti largã tu-un capit sh-ca tãljitoasã tu-alantã, tsi s-bagã tu lemnu (arburi) tra si s-disicã (talji) ma lishor; sfinã
{ro: pană (de tăiat lemne)}
{fr: cale, coin a fendre}
{en: wedge}
ex: cu scãrpa (sfina) s-disicã lemnul ma lishor

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

sfinã

sfinã (sfí-nã) sf sfini/sfine (sfí-ni) – hãlati njicã di lemnu (metal i plasticã), tsi easti largã tu-un capit sh-ca tãljitoasã tu-alantã, tsi s-bagã tu lemnu (arburi) tra si s-disicã (talji) ma lishor; scãrpã; (fig: sfinã = minduiri, niisihii, cusuri, parti slabã)
{ro: pană (de tăiat lemne)}
{fr: cale, coin a fendre}
{en: wedge}
ex: disicã lemnul cu sfina; bagã-lj nã sfinã s-lu talj arburli ma lishor; dischicai bucinjlji cu sfini; bati-lj sfina; lj-intrã sfina (fig: minduirea); ascãpãm di-unã sfinã (fig: niisihii, minduiri); nu vã pidipsits, crishtinj, cã digeaba, mash io lji shtiu sfina (fig: partea slabã)

§ sfinusescu (sfi-nu-sés-cu) (mi) vb IV sfinusii (sfi-nu-síĭ), sfinuseam (sfi-nu-seámŭ), sfinusitã (sfi-nu-sí-tã), sfinusiri/sfinusire (sfi-nu-sí-ri) – lu ndreg un lucru tra s-nu s-minã (cu bãgarea di sfini, di peani di lemnu, etc.); l-fac un lucru si s-uidiseascã ghini (cu sfini, penuri, etc.) tra si sta niminat; ncãrfusescu (astãsescu) cu penuri di lemnu; (fig: sfinusescu = l-fac s-nu s-minã cu uidisirea, ncãrfusirea, etc. a lucrului)
{ro: înţepeni, întări cu cuie sau cu pene (de tăiat lemne)}
{fr: coincer; enclaver}
{en: wedge up; fix (as not to move)}
ex: ncljidi usha di u sfinuseashti; ts-u ncljidi sh-u sfinuseashti, si-lj plãndzi njila-a mãratãljei di dzãnã

§ sfinusit (sfi-nu-sítŭ) adg sfinusitã (sfi-nu-sí-tã), sfinusits (sfi-nu-sítsĭ), sfinusiti/sfinusite (sfi-nu-sí-ti) – tsi easti faptu s-nu s-minã (cu bãgarea di sfini)
{ro: înţepenit, întărit cu cuie sau cu pene (de tăiat lemne)}
{fr: coincé; enclavé}
{en: wedged up; fixed}

§ sfinusi-ri/sfinusire (sfi-nu-sí-ri) sf sfinusiri (sfi-nu-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu un lucru si sfinuseashti
{ro: acţiunea de a înţepeni, de a întări cu cuie sau cu pene (de tăiat lemne)}
{fr: action de coincer; d’enclaver}
{en: action of wedging up; of fixing}
ex: cãpachea va sfinusiri (uidisiri ghini, acãtsari cu penuri tra si sta niminatã, s-astupã ghini, etc.)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn