DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

canelã2

canelã2 (ca-né-lã) sf caneli/canele (ca-né-li) – hãlati tsi s-bagã tu partea di nghios a unei buti tra s-astupã guva prit cari si scoati muljitura (apa, yinlu, etc.) dit buti; sochi, cep, til
{ro: cep, robinet de butoi}
{fr: fausset d’un tonneau}
{en: faucet of a barrel}
ex: nu shtii s-disfacã canela (ceplu)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

cati1/cate

cati1/cate (cá-thi) pr, adg – zbor tsi-aspuni cã hiintsili (lucrili) dit unã buluchi, suntu loati unã cãti unã tra si s-dzãcã tsiva ti eali; cafi, casi, catiun, cafiun, casiun, catishun, cafishun, casishun, pasa, pasã, sfaca
{ro: fiecare}
{fr: chaque, chacun}
{en: every, every one, each, each one}
ex: cati chin ascundi-andartu, cati tufã sh-cãpitanlu; s-dutsi cati doi anj

§ cafi/cafe (cá-fi) pr, adg – (unã cu cati1)

§ casi/case (cá-si) pr, adg – (unã cu cati1)

§ catiun (cá-thi-únŭ) pr, adg catiunã (cá-thi-ú-nã) fãrã pl – (scriat shi cati un) – tsi nvãrtushadzã noima cã easti zborlu di cati hiintsã (lucru) dit buluchi – (unã cu cati1)
ex: Dumnidzã trã tuts, shi catiun trã nãs; catiunã (scriat shi cati unã) di voi; catiun, sapa, cãtrã el sh-u tradzi

§ cafiun (cá-fi-únŭ) pr, adg cafiunã (cá-fi-ú-nã) fãrã pl – (unã cu catiun)

§ casiun (cá-si-únŭ) pr, adg casiunã (cá-si-ú-nã) fãrã pl – (unã cu catiun)

§ catishun (cá-thi-shĭúnŭ) pr, adg catishunã (cá-thi-shĭú-nã) fãrã pl – (unã cu catiun)

§ cafishun (cá-fi-shĭúnŭ) pr, adg cafishunã (cá-fi-shĭú-nã) fãrã pl – (unã cu catiun)

§ casishun (cá-si-shĭúnŭ) pr, adg casishunã (cá-si-shĭú-nã) fãrã pl – (unã cu catiun)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

cleashti/cleashte

cleashti/cleashte (cleásh-ti) sn, sf cleshti (clésh-ti) – hãlati cu dauã bratsi fapti ca s-acatsã (s-lu toarnã, s-lu tragã, s-lu scoatã na-foarã, etc.) un lucru (ca bunãoarã unã penurã, jarlu dit foc, dintili dit gurã, etc.); cljashti, cleaci, tsimbistrã, tsimbidã, tãnali, dãnalji, mashi, mãshe;
(expr:
1: cleashtili a cavrului, a cãrãvidãljei = protili dauã bratsi mãri a cavrului tsi s-tindu cãtrã nãinti shi sh-u-aduc cu-un cleashti;
2: canda-i scot zboarãli din gurã cu cleashtili = mi ngrec multu tra sã zburascã, ãlj bag multã zori tra sã scoatã un zbor din gurã)
{ro: cleşte}
{fr: tenailles, davier, tire-clous}
{en: tongs (blacksmith), pincers (for drawing nails), forceps}
ex: acatsã-u cu cleashtili; cu cleashtea nu-lj scuteai zbor din gurã
(expr: cu tutã ngricarea tsi-lj fãtseai, nu puteai s-lu fats ca sã zburascã)

§ cljashti/cljashte (cljĭásh-ti) (sf shi sn) cljeshti (cljĭésh-ti) shi cljeshtsã (cljĭésh-tsã) – (unã cu cleashti)
ex: cljashtili a cãrã-vidãljei
(expr: bratsãli mãri di nãinti a cãrãvidãljei)

§ cleaci (cleácĭŭ) sm pl(?) – (unã cu cleashti)

§ nclishtedz (nclish-tédzŭ) (mi) vb I nclishtai (nclish-táĭ), nclishtam (nclish-támŭ), nclishtatã (nclish-tá-tã), nclishtari/nclishtare (nclish-tá-ri) – acats cu cleashtili; acats un lucru sh-lu tsãn stres sh-cu multã puteari;
(expr: nclishtedz gura = tsãn gura ncljisã sh-nu-alas vãrnu s-nj-u dishcljidã; nu scot un zbor din gurã)
{ro: încleşta}
{fr: serrer fortement}
{en: clench}
ex: nclishtã gura shi nu vru s-bea yitria

§ nclishtat (nclish-tátŭ) adg nclishtatã (nclish-tá-tã), nclishtats (nclish-tátsĭ), nclishtati/nclishtate (nclish-tá-ti) – tsi easti stres (ca) di-un cleashti
{ro: încleştat}
{fr: serré fortement}
{en: clenched}
ex: cu gura nclishtatã
(expr: ncljisã vãrtos)

§ nclishtari/nclishtare (nclish-tá-ri) sf nclishtãri (nclish-tắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu sã nclishteadzã tsiva

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

cur2

cur2 (cúrŭ) vb I curai (cu-ráĭ), curam (cu-rámŭ), curatã (cu-rá-tã), curari/curare (cu-rá-ri) – fac si s-chearã murdãrilja (lãvilja, lera, lãtura, etc.) tsi s-aflã pri lucri (cu larea-a lor, cu apa, cu mãna, etc.); scot lucri dit un loc (earbã dit grãdinã, neaua di pri cali, etc.) cã nu voi s-armãnã aclotsi iu suntu (cã-nj fac znjii); scot coaja di pri yimishi (pãtãts, ou, nucã, etc.); scot hirili di la pãstalji (pãstalja di pi fisulj, gãrnutsãli di pri topa di cãlãmbuchi, etc.); spãstrescu, nãscãrsescu, nãschirsescu, anãschirsescu, anischirsescu, cãtãrãsescu, cãtãrisescu;
(expr: mi curai (di tuti) = ascãpai, li ded (tuti))
{ro: curăţa, coji, dezghioca, desfăca (porumbul)}
{fr: nettoyer, peler, éplucher, écosser, égrener}
{en: clean, peel, skin, shell, hull}
ex: curã unglja a calui; li curash pãtãtsli? (lã scoasish coaja-a pãtãtslor?); curãm grãdina di erghi; du-ti s-curi pãstãljli; l-curarã cãlãmbuchilu

§ curat2 (cu-rátŭ) adg curatã (cu-rá-tã), curats (cu-rátsĭ), curati/curate (cu-rá-ti) – tsi-lj s-ari scoasã murdãrilja (lãvilja, lera, lãtura, etc.); tsi-lj s-ari scoasã earba (dit grãdinã), neaua (di pri cali), coaja (di pri yimishi, pãtãts, ou, nucã, etc.); spãstrit, nãscãrsit, nãschirsit, anãschirsit, anischirsit, cãtãrãsit, cãtãrisit
{ro: curăţat, cojit, dezghiocat, desfăcat (porumbul)}
{fr: nettoyé, pelé, épluché, écossé, égrené}
{en: cleaned, peeled, skined, shelled, hulled}
ex: yin curat (limpidi); cucoashi curati (cu coaja scoasã); pãstãlj curati di hiri (dit cari si scoasirã hirili); s-u veadã grãdina curatã di erburi; yipturli eara curati (lji s-avea scoasã lucrili xeani) shi aleapti dupã simintsã

§ curari2/curare (cu-rá-ri) sf curãri (cu-rắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-curã tsiva; spãstriri, nãscãrsiri, nãschirsiri, anãschirsiri, anischirsiri, cãtãrãsiri, cãtãrisiri
{ro: acţiunea de a curăţa, de a coji, de a dezghioca, de a desfăca (porumbul); curăţare, cojire, dezghiocare; desfăcare}
{fr: action de nettoyer, de peler, d’éplucher, d’écosser, d’égrener}
{en: action of cleaning, of peeling, of skinning, of shelling, of hulling}
ex: arizlu sh-lintea vor curari (va si s-aleagã, s-lã si scoatã, chetsrãli sh-alti lucri tsi s-aflã amisticati tu eali); curarea-a lintiljei (aflarea sh-arcarea-a chetsrãlor dit linti), nj-lo tutã dimneatsa; s-ursits, s-curãm grãnlu

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

folã1

folã1 (fó-lã) sf foli/fole (fó-li) – cumatã njicã (di-aradã stronghilã ca un parã) faptã di metal (sidefi, os, lemnu, etc.) cu cari s-acatsã stranjili tra s-nu s-disfacã (cu cusearea-a lor pri stranji di-unã parti shi cu tritsearea-a lor prit unã guvã di-alantã parti, faptã tut tu stranj); nastur, anastur
{ro: nasture}
{fr: bouton}
{en: bouton}
ex: cãmeasha nu-ari foli (nasturi)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

leg

leg (légŭ) (mi) vb I ligai (li-gáĭ), ligam (li-gámŭ), ligatã (li-gá-tã), ligari/ligare (li-gá-ri) – li fac si sta stres deadun dauã i ma multi lucri (cu agiutorlu-a unui hir, spangu, funi, singiri, etc. tsi s-anvãrteashti pristi lucri sh-a unui nod tsi li tsãni tu-un loc lucrili, tra s-nu s-arãspãndeascã); ncljid gura di la unã pungã cu-un spangu nudat deavãrliga-a gurãljei;
(expr:
1: l-leg = (i) l-mãyipsescu, lj-aruc mãyi; (ii) lu-anvãrlighedz, lu ntsircljedz; (iii) lu-acats shi-l ljau sclav (cã ari faptã tsiva slab, contra-a leadziljei);
2: mi leg = mi ipuhriusescu tra s-adar tsiva, dau zbor, tãxescu, nj-ljau sartsina; etc.;
3: u leg = apufãsescu, ljau apofasi;
4: pomlu leagã (poami) = pomlu acatsã (fatsi) poami;
5: lj-leagã mintea = creashti cu mintea, s-coatsi la minti, acatsã s-giudicã ca om mari, nu-armãni ageamit;
6: nj-leg limba, gura (cu giurat) = giur cã nu va dzãc un zbor;
7: u leg tu greaua; u leg ca gumarlu pri punti = u tsãn unã; nu voi dip s-nj-alãxescu pãrearea sh-u tsãn pi-a mea cã am cap gros, di tãgari, di crinã, di mulari, etc.;
8: nj-leg caplu = (i) mi leg cu tsiva la cap cã am vãrã aranã; icã (ii) nj-bag curuna, mi nsor; icã (iii) nj-aflai i nj-acats bilelu cu cariva, etc.;
9: leg unã carti = u ndreg cartea cu frãndzãli cusuti cu cãpãchi (multi ori di cheali) tra s-tsãnã multu chiro shi s-nu s-arupã lishor;
10: nj-leg tsãruhili = mi fac etim s-fug, s-mi duc iuva)
{ro: lega}
{fr: lier}
{en: tie, attach}
ex: nu pot sã-nj leg brãnlu; du-ti s-ledz cãnili; stãturã shi-lj ligã cu coada di gortsu; lo ndoi paradz, ãlj ligã a calui cu peatitsi cicioarli; discãlicã, ãl ligã calu di un arburi shi s-arcã tu-amari; lu-acãtsã di-l ligã di mãnj sh-di cicioari; ligã nã mãndilã di un ciun lungu; tra s-nu fugã, u ligã di cicior cu-unã funi; atumtsea sh-ligã rana, s-turnã acasã shi s-bãgã tu pat; ligã cufina di un arburi shi lo calea cãtã iu da soarili; scoasi dit gepi unã mãndilã albã, ligã tu nãsã trei simintsã di bumbac; leagã-nj cicioarli cu peatitsi; unã cãti unã, li leagã di funi shi u minã; nu vidzut vãrnã featã tsi u-aveam ligatã di un arburi?; leagã-lj gura-a talarlui s-nu cadã tsiva; boulu s-leagã di coarni sh-omlu di limbã; cãndu nu ti doari caplu, s-nu-l ledz; mi leg, iu mi doari; lu-avea ligatã furlji
(expr: lu-avea acãtsatã shi tsãnutã sclav furlji); u ligã cu-unlu cicior di coada-a unui cal; cã io mi leg
(expr: ãnj ljau sartsina, mi ipuhriusescu), lea mumã-a mea; nu ti leagã
(expr: nu ipuhriusea, nu-ts lja sartsina) vãrãoarã s-fats tsiva tsi nu pots s-u scots ãn cap; vlãhutili lu-au ligatã

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

nastur

nastur (nás-turŭ) sm nasturi (nás-turĭ) – cumatã njicã (di-aradã stronghilã ca un parã) faptã di metal (sidefi, os, lemnu, etc.) cu cari s-acatsã stranjili tra s-nu s-disfacã (cu cusearea-a lor pri stranji shi cu tritsearea-a lor prit unã guvã, faptã tut tu stranj); anastur, folã; (fig: nastur (di ficior) = ficior livendu; bugdan di ficior)
{ro: nasture}
{fr: bouton}
{en: bouton}
ex: purta ileca cu-un nastur di asimi; coasi-nj un nastur (unã folã) la mãnicã; am trei nasturi (fig: bugdanj) di ficiori

§ anastur (a-nás-turŭ) sm anasturi (a-nás-turĭ) – (unã cu nastur)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

pasa

pasa (pá-sa) pr, adg invar – zbor tsi-aspuni cã hiintsili (lucrili) dit unã buluchi, suntu loati unã cãti unã, tra si s-dzãcã tsiva ti catiunã di eali; pasã, cati, cafi, casi, catiun, cafiun, casiun, catishun, cafishun, casishun, sfaca
{ro: fiecare}
{fr: chaque, chacun}
{en: every, every one}
ex: yinea pasa (cati) searã; nã drãshcljauã, pasa (cati) chicã; pasa (cati) Vinjiri ea-nj si spealã

§ pasã (pá-sã) pr, adg invar –
1: pasa, cati, cafi, casi, catiun, etc.;
2: totna
{ro: fiecare, todeauna}
{fr: chacun, toujours}
{en: every one, always}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

sfaca

sfaca (sfá-ca) invar – zbor tsi-aspuni cã hiintsili (lucrili) dit unã buluchi, suntu loati unã cãti unã tra si s-dzãcã tsiva trã catiunã di eali; cati, cafi, casi, pasa, pasã, catiun, cafiun, casiun, catishun, cafishun, casishun
{ro: fiecare}
{fr: chaque, chacun}
{en: every, every one}
ex: sfaca (cati) onm cum lj-easti cruitã

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã