DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

alãncescu

alãncescu (a-lãn-cĭés-cu) (mi) vb IV alãncii (a-lãn-cíĭ), alãnceam (a-lãn-cĭámŭ), alãncitã (a-lãn-cí-tã), alãnciri/alãncire (a-lãn-cí-ri) – alincescu, mi-aspun (es, mi duc) dinintea-a unui; alincescu, andzãmedz, ndzãmedz, fãnirusescu, furnisescu, pãrãstisescu, pãrãstãsescu, (mi-)aspun, dau, dau cap, scot cap, azvom, fitrusescu (dit loc)
{ro: apărea; (se) prinde la joc}
{fr: apparaître, surgir; entrer dans la ronde}
{en: appear, come into view}
ex: furlji s-alãncirã (si-aspusirã); hulera lã si alãncea (lã s-aspunea) cum alagã; Clisureanj, ascãpats di la cireapuri, si alãncirã (si-aspusirã, deadirã cap) un cãti un di la ushi

§ alãncit (a-lãn-cítŭ) adg alãncitã (a-lãn-cí-tã), alãncits (a-lãn-cítsĭ), alãnciti/alãncite (a-lãn-cí-ti) – tsi s-aspuni dininti; tsi ari datã (scoasã) cap; alincit, andzãmat, ndzãmat, fãnirusit, furnisit, pãrãstisit, pãrãstãsit, etc.
{ro: apărut; prins la joc}
{fr: apparu, surgi; entré dans la ronde}
{en: appeared, who came into view}

§ alãnciri/alãncire (a-lãn-cí-ri) sf alãnciri (a-lãn-círĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-alãnceashti tsiva i cariva; alinciri, andzãmari, ndzãmari, fãnirusiri, furnisiri, pãrãstisiri, pãrãstãsiri, etc.
{ro: acţiunea de a apărea; de a se prinde la joc}
{fr: action d’apparaître, de surgir; d’entrer dans la ronde}
{en: action of appearing, of coming into view}

§ alin-cescu (a-lin-cĭés-cu) (mi) vb IV alincii (a-lin-cíĭ), alinceam (a-lin-cĭámŭ), alincitã (a-lin-cí-tã), alinciri/alincire (a-lin-cí-ri) – (unã cu alãncescu)
ex: Scrooge, njiclu s-alinci (s-aspusi) mari; s-alinci (inshi) n cali; s-alinci (sã ndzãmã) nã searã; sh-tu yis lã si alinceashti (fãniruseashti); mi alincii (vidzui) tu yis cã earam pi-un munti-analtu; s-alincescu (fãnirusescu) minduiri arali; nj-s-alãnci nã muljari moashi; s-nji s-alinceascã (s-intrã, si s-acatsã) gionjlji n cor; alincim merlu (bãgãm unã-alumachi veardi stulsitã cu poami) stri casã

§ alincit (a-lin-cítŭ) adg alincitã (a-lin-cí-tã), alincits (a-lin-cítsĭ), alinciti/alincite (a-lin-cí-ti) – (unã cu alãncit)

§ alinci-ri/alincire (a-lin-cí-ri) sf alinciri (a-lin-círĭ) – (unã cu alãnciri)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

apatii/apatie

apatii/apatie (a-pa-tí-i) sf apãtii (a-pã-tíĭ) – starea sufliteascã tu cari s-aflã atsel tsi nu-aspuni vãrã intires ti-atseali tsi s-fac dea-vãrliga di el; atsea tsi s-fatsi cãndu omlu lu-arãdi cu minciunj pri cariva; arãdiri, arãdeari, minciunari, aplãnãsiri, plãnãsiri, plãnisiri, plãnipsiri, plãniri, alinciri
{ro: apatie, înşelăciune}
{fr: apathie, tromperie}
{en: apathy, deceit}

§ apation (a-pa-ti-ónŭ) adg apatioanã (a-pa-ti-ŭá-nã), apationj (a-pa-ti-ónjĭ), apatioani/apa-tioane (a-pa-ti-ŭá-ni) – (atsel) tsi lu-arãdi (lu-aplãnãseashti) pri cariva; arãditor, marghiol, maryiol, ehle
{ro: înşelător}
{fr: trompeur}
{en: deceiver, cheater}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

arãd3

arãd3 (a-rắdŭ) (mi) vb III shi II – arãsh (a-rắshĭŭ), arãdeam (a-rã-deámŭ), arãsã (a-rắ-sã), arãdiri/arãdire (a-rắ-di-ri) shi arãdea-ri/arãdeare (a-rã-deá-ri) – cu minciunj l-fac pri cariva (s-pistipseascã minciunjli tsi-lj dzãc shi) s-adarã atsea tsi voi mini; minciunedz, aplãnãsescu, plãnãsescu, plãnisescu, plãnipsescu, plãnescu
{ro: (se) înşela, minţi}
{fr: (se) tromper, duper, mentir}
{en: deceive, cheat, dupe, tell lies}
ex: ma pri cari vrea s-lu-arãdã nãs (s-lji spunã minciunj, s-lu-aplãnãseascã); mãrate, mãrate, tsi ti-arãdi mintea (ti minciuneadzã); el nu poati s-u arãdã (s-u aplãneascã); mi-arãsi sh-mi dispulje di tutiputã; preftul, preftu macã astalji, un alantu vai arãdã; s-nu v-arãdets (s-nu tsiva di fãtsets glãrimea) di scutets martsul; nu-l arãd (nu-lj dzãc minciunj) ocljilj?; arãdi feata (dzã-lj tsiva s-agãrshascã, sã-lj treacã oara) s-nu plãngã

§ arãs3 (a-rắsŭ) adg arãsã (a-rắ-sã), arãsh (a-rắshĭ), arãsi/arãse (a-rắ-si) – tsi-lj s-ari dzãsã minciunj tra s-lu facã s-adarã tsiva; minciunat, aplãnãsit, plãnãsit, plãnisit, plãnipsit, plãnit
{ro: înşelat, minţit}
{fr: trompé, dupé, menti}
{en: deceived, cheated, duped, told lies}

§ arãdiri3/arãdire (a-rắ-di-ri) sf arãdiri (a-rắ-dirĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu omlu lu-arãdi pri cariva; arãdeari, minciunari, aplãnãsiri, plãnãsiri, plãnisiri, plãnipsiri, plãniri, alincii, apatii
{ro: acţiunea de a înşela, de a minţi; înşelare}
{fr: action de tromper, de duper, de mentir}
{en: action of deceiving, of cheating, of duping, of telling lies}

§ arãdeari3/arãdeare (a-rã-deá-ri) sf arãderi (a-rã-dérĭ) – (unã cu arãdiri3)
ex: mari arãdeari (aplãnãsiri) lã featsim!

§ nearãs3 (nea-rắsŭ) adg nearãsã (nea-rắ-sã), nearãsh (nea-rắshĭ), nearãsi/nearãse (nea-rắ-si) – tsi nu-lj s-ari dzãsã minciunj tra s-lu facã s-adarã tsiva; niminciunat, neaplãnãsit, niplãnãsit, niplãnisit, niplãnipsit, niplãnit
{ro: neînşelat, neminţit}
{fr: qui n’a pas été trompé, qui n’a pas été menti}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

atsel

atsel (a-tsélŭ) pr atsea (a-tseá), atselj (a-tséljĭ), atseali/atseale (a-tseá-li) – zbor tsi tsãni loclu-a unui om (lucru) tsi s-aflã niheamã ma diparti; nu aestu di-aproapea ma alantu di ma nclo; tsel, atseu, tseu;
(expr:
1: (sh-)atseali sh-atseali = ahtãri lucri, sh-di-aesti sh-di-atseali, sh-di uni sh-di alti;
2: atselaclo (a-tse-la-cló) = atsel di-aclo;
3: atsel din vali; atsel cu coadã; atsel cu-un cornu; atsel cu-un cicior; atsel di la sigimi, atsel di sum punti, atsel di pi funi = draclu, sãtãnãlu, dyeavulu, shaitan, zarzavuli, triscatarat, aclo s-lji hibã; si-lj creapã numa; s-lu ngljitã loclu; etc.)
{ro: acel, acea}
{fr: ce, celui, celle}
{en: that, the one who…}
ex: loclu-atsel (nu aestu ma alantu) ma bunlu; atselj (oaminjlji) di la pãlati bãgarã s-arãdã; cum ishi s-priimnã cu atselj (nu aeshti ma alantsã di ma nclo) trei ficiori; s-nu dai ni a atsilui, ni a atsiljei, ni a atsilor; atsea tsi nu va s-facã pitã, tut ntsearnã; tsi li vrets sh-atseali sh-atseali
(expr: ahtãri lucri)

§ atseu (a-tséŭ) pr atseauã (a-tseá-ŭã), atselj (a-tséljĭ), atseali/atseale (a-tseá-li) – (unã cu atsel)
ex: cãnili atseu easti a meu

§ tsel (tsélŭ) pr tsea (tseá), tselj (tséljĭ), tseali/tseale (tseá-li) – (unã cu atsel)
ex: doilji lj-agudi tsel Chica; tsel (atsel) a nor-meai tsea (atsea) ma marea

§ tseu (tséŭ) pr tseauã (tseá-ŭã), tselj (tséljĭ), tseali/tseale (tseá-li) – (unã cu atsel)
ex: tseu (atsel) suflit tihilai; ca tseu (ca-atsel) cama gionili; si u-aflarim nveasta tseaua (atsea)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

baulã

baulã (ba-ú-lã) sf bauli/baule (ba-ú-li) – unã soi di sfinduchi di cheali, lemnu i tiniche tu cari omlu tsãni di-aradã stranji i lucri di casã; unã soi di cutii mari cu mãnushi (tra s-poatã s-hibã acãtsatã cu mãna cãndu s-poartã) tu cari omlu sh-bagã di-aradã stranjili, cãndu fatsi un cali ma lungã; sipeti, valitsã, caselã, cãselã, haselã
{ro: valiză, sipet, cufăr}
{fr: valise}
{en: suitcase, bag}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

buclã

buclã (bú-clã) sf bucli/bucle (bú-cli) – vas di lemnu ca un tãlãric i vutselã (tsi poati s-hibã di ma multi soi), tu cari sh-poartã oaminjlji apa i yinlu; bucljitsã; vãtsealã, vitsealã, vutselã
{ro: fedeleş}
{fr: sorte de petite seille servant à apporter de l’eau à boire ou de vin}
{en: kind of a small pail for water or wine}
ex: nu ari apã tu buclã; mi dutseam cu bucla n mãnã; s-toarnã cu bucla mplinã; cãrvãnarlu sh-ari bucla cu yin

§ bucljitsã (bu-cljí-tsã) sf bucljitsã (bu-cljí-tsã) – buclã ma njicã
{ro: fedeleş mic}
{fr: petite “buclã”}
{en: small “buclã”}
ex: la shoput sh-umplea bucljitsãli unã featã

§ buclar (bu-clárú) sm buclari (bu-clárĭ) – atsel tsi fatsi icã vindi bucli
{ro: cel care face sau care vinde fedeleşe}
{fr: celui qui fait ou vend des barillets}
{en: maker or seller of “buclã”}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

buggi

buggi (bugh-gí) adg buggioanji/buggioanje (bugh-gĭŭá-nji), buggeadz (bugh-gĭádzĭ), buggioanji/buggioanje (bugh-gĭŭá-nji) – oaspi la unã numtã, cari, seara di numtã yini di la soea-a nveastãljei nauã tu casa-a gambrolui; numtar, nuntar, lumtar
{ro: nuntaş}
{fr: gens de la noce, hommes et femmes, qui, le soir des noces, vont de la part des parents de la mariée à la maison du marié}
{en: wedding guest}
ex: ca buggi (numtar) pri cal cu selã

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

cacearmai/cacearmae

cacearmai/cacearmae (ca-cĭar-má-i) sf cacearmãi (ca-cĭar-mắi) – atsea tsi fats cãndu lu-arãdz pri cariva; atsea tsi fats la gioclu di cãrtsã, cãndu ti fats cã ai cãrtsã ma buni (cu tuti cã nu li ai) tra s-lu-arãdz pi-atsel cu cari ti-agiots
{ro: cacealma, înşelăciune}
{fr: bluff, tricherie, attrape}
{en: bluff, hoax, trickery}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

calpu

calpu (cál-pu) adg calpã (cál-pã), calchi (cál-chi), calpi/calpe (cál-pi) – (om, parã, pãreari, etc.) cari pari mash, cã easti alithea (cãndu-averlu easti cã-i minciunos, pseftu); tsi s-aspuni unã soi, cãndu-averlu easti cã-i altã soi; calpic, strãmbu, minciunos, pseftu, calpuzan, cãlpãzan, arãditor
{ro: fals, falsificat}
{fr: faux, falsifié}
{en: false, falsified}
ex: l-bãgã tu mãnica di tãmbari shi-lj da cãtsãnlu calpu; mintea-aestã easti calpã; astãdz aflji multsã oaminj calchi; tura aestã easti calpã

§ calpic (cál-picŭ) adg calpicã (cál-pi-cã), calpits (cál-pitsĭ), calpitsi/calpitse (cál-pi-tsi) – (unã cu calpu)
ex: parãlu calpic pute nu cheari

§ calpuzan (cal-pu-zánŭ) sm, sf, adg calpuzanã (cal-pu-zá-nã), calpuzanj (cal-pu-zánjĭ), calpuzani/calpuzane (cal-pu-zá-ni) – om (lucru) tsi easti calpu; om tsi ndreadzi cãrtsã calpi; om arãu cari, cu minciunj sh-cu culãchipsiri, s-aspuni bun, tra s-poatã s-arãdã altsã oaminj; om tsi nu easti bun trã tsiva dip; cãlpãzan, calpu, calpic, strãmbu, minciunos, pseftu, arãditor
{ro: fals, falsificat, falsificator, netrebnic}
{fr: faux, falsifié, falsificateur}
{en: false, falsified, falsifier}
ex: cu-aestu calpuzan (arãditor, minciunos) aflash s-ti fats urtac?

§ cãlpuzan (cãl-pu-zánŭ) sm, sf, adg cãlpuzanã (cãl-pu-zá-nã), cãlpuzanj (cãl-pu-zánjĭ), cãlpuzani/cãlpuzane (cãl-pu-zá-ni) – (unã cu calpuzan)
ex: ficiorlu-lj easti cãlpuzan (bun trã tsiva)

§ cãlpãzan (cãl-pã-zánŭ) adg cãlpãzanã (cãl-pã-zá-nã), cãlpãzanj (cãl-pã-zánjĭ), cãlpãzani/cãlpãzane (cãl-pã-zá-ni) – (unã cu calpuzan)
ex: aslanj, cãlpãzanj (calchi)

§ cãlpuzãnedz (cãl-pu-zã-nédzŭ) vb I cãlpuzãnai (cãl-pu-zã-náĭ), cãlpuzãnam (cãl-pu-zã-námŭ), cãlpuzãnatã (cãl-pu-zã-ná-tã), cãlpuzãnari/cãlpuzãnare (cãl-pu-zã-ná-ri) – ndreg cãrtsã calpi (minciunoasi) trã lugursearea-a lor ca dealihea (cu bãgarea di ipugrãfii shi vuli calpi, cari s-aspunã, bunãoarã, cãndu shi iu s-ari amintatã cariva, tsi sculii ari faptã, a curi ari alãsatã avearea tu dyeata-a lui, etc.); mi-aspun bun (cãndu-averlu easti cã hiu lai) sh-arãd lumea cu minciunj sh-cu culãchipsiri; aplãnipsescu, ncaltsu, bag cãlupea (sãmarlu, cuvata, pirde la oclji, etc.)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn