DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

anciup

anciup (an-cĭúpŭ) (mi) vb I anciupai (an-cĭu-páĭ), anciupam (an-cĭu-pámŭ), anciupatã (an-cĭu-pá-tã), anciupari/anciupare (an-cĭu-pá-ri) – lu-acats dinapandiha, ascur sh-cu puteari; mi-acats di peri (acats s-mi-alumtu) cu cariva; lu-ascalnu di gushi pri cariva; nciup, acats (fig: anciup = fur)
{ro: înhăţa, (se) încăiera}
{fr: saisir, (se) battre, en venir aux mains}
{en: grasp, seize, come to grips, start fighting}
ex: di zbor-zbor s-anciuparã (s-acãtsarã); di sumsoarã ma s-anciupã (s-acatsã); s-apruchearã s-lj-agiungã shi s-lj-anciupã di perci; vrea s-lu-anciupã di mãnicã; anciupã (acãtsã cu puteari) cucotlu di zvercã shi vru s-fugã; lo calea cãtrã n hoarã s-anciupã (fig: s-furã) vãrã gãljinã

§ anciupat (an-cĭu-pátŭ) adg anciupatã (an-cĭu-pá-tã), anciupats (an-cĭu-pátsĭ), anciupati/an-ciupate (an-cĭu-pá-ti) – tsi s-ari acãtsatã (di peri, di gushi) si s-alumtã cu cariva; nciupat, acãtsat
{ro: înhăţat, încăierat}
{fr: saisi, venu aux mains}
{en: grasped, seized, who came to grips, who started fighting}

§ anciupari/anciupare (an-cĭu-pá-ri) sf an-ciupãri (an-cĭu-pắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-anciupã dunjaua; nciupari, acãtsari
{ro: acţiunea de a înhăţa, de a se încăiera; înhăţare, încăierare}
{fr: action de saisir, de (se) battre, d’en venir aux mains}
{en: action of grasping, of seizing, of coming to grips, of starting to fight}

§ nciup (ncĭúpŭ) (mi) vb I nciupai (ncĭu-páĭ), nciupam (ncĭu-pámŭ), nciupatã (ncĭu-pá-tã), nciupari/nciupare (ncĭu-pá-ri) – (unã cu anciup)
ex: nciupã (arãchi, lo) nai ma marea filii; fratslji si nciuparã (acãtsarã si s-batã); li vidzui cum si nciuparã (s-acãtsarã di per) featili; li nciupã (li arãchi) ashitsili

§ nciupat (ncĭu-pátŭ) adg nciupatã (ncĭu-pá-tã), nciupats (ncĭu-pátsĭ), nciupati/nciupate (ncĭu-pá-ti) – (unã cu anciupat)

§ nciupari/nciupare (ncĭu-pá-ri) sf nciupãri (ncĭu-pắrĭ) – (unã cu anciupari)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

apuc

apuc (a-púcŭ) (mi) vb I apucai (a-pu-cáĭ) shi apcai (ap-cáĭ), apucam (a-pu-cámŭ) shi apcam (ap-cámŭ), apucatã (a-pu-cá-tã) shi apcatã (ap-cá-tã), apucari/apucare (a-pu-cá-ri) shi apca-ri/apcare (ap-cá-ri) – acats tsiva cu mãna; mi duc cãtrã iuva; lu-acats tamam tu oara tsi fatsi (i easti s-facã) tsiva; lu-apruftusescu tu oara tsi easti si s-ducã iuva; nchisescu s-fac un lucru; acats, apruftusescu, nchisescu, ahiursescu, etc.; (fig:
1: apuc = fur; expr:
2: nj-apuc gura = mãc niheamã s-nj-arãd foamea;
3: nu-apuc s-dzãc un zbor = ninti ca s-dzãc un zbor, cãt acats s-dzãc un zbor; unãshunã tsi dzãsh zborlu;
4: s-nu sh-apucã = s-nu-acatsã dzua di mãni, s-u lja neclu, s-moarã, s-u lja draclu)
{ro: apuca, prinde, ajunge la timp, începe, duce, etc.}
{fr: saisir, s’emparer de, hériter, atteindre, tomber juste, commencer à, se diriger, etc.}
{en: seize, grab, catch; get, come at the right moment, start, lead, etc.}
ex: apucã-l (acatsã-l) di coarni; nsus tu muntsã si-nj ti-apcarim (s-ti-acãtsam); noi ashi apucãm (acãtsãm) di pap-strãpap; lu-apcãm analtu pri measã (lu-aflãm tamam pri measã); unã cali apucã (nchiseashti, u lja, dutsi) andreapta, alantã acatsã astãnga; s-nu-aputs s-creshti (s-nu-acats s-creshti; s-nu-agiundzi s-ti fats mari); s-apucarits (ma loats calea) nastãnga, di arãu va s-dats; mãcã s-ts-aputs gura
(expr: mãcã s-ts-arãdz foamea); apcarã (fig: furarã) un noatin; mushurecã, s-nu ts-aputs!
(expr: s-nu bãnedz pãnã mãni, s-mori!); nora, tsi s-nu sh-apucã
(expr: s-u lja neclu, s-moarã); nu-apucã tra s-dzãcã grailu
(expr: cãt acãtsã s-dzãcã tsiva)

§ apucat (a-pu-cátŭ) adg apucatã (a-pu-cá-tã), apucats (a-pu-cátsĭ), apucati/apucate (a-pu-cá-ti) – tsi easti acãtsat di cariva; tsi easti apruftusit tu oara tsi easti s-fugã; acãtsat, apruftusit, nchisit, ahiursit, etc.
{ro: apucat, prins, ajuns la timp, etc.}
{fr: saisi, emparé de, etc.}
{en: seized, grabbed, caught; got, etc.}

§ apcat (ap-cátŭ) adg apcatã (ap-cá-tã), apcats (ap-cátsĭ), apcati/apcate (ap-cá-ti) – (unã cu apucat)

§ apucari/apucare (a-pu-cá-ri) sf apucãri (a-pu-cắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva s-apucã di tsiva; acãtsari; apruftusiri, nchisiri, ahiursiri, etc.

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

guliman

guliman (gu-li-mánŭ) adg gulimanã (gu-li-má-nã), gulimaneanj (gu-li-má-neanjĭ), gulimani/gulimane (gu-li-má-ni) – cari caftã s-lja lucri (paradz) di la lumi cãt ma multu sh-cu itsi trop; cari easti lemargu ti paradz sh-caftã s-facã cãt ma multã aveari; haldup
{ro: hrăpăreţ}
{fr: vaurien, vagabond}
{en: predatory, grasping, seizing}
ex: s-alipidarã vãrnã patru-tsintsi gulimaneanj (haldupeanj) dupã mini

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

seid

seid (se-ídú) sm, sf seidã (se-í-dã), seizi (se-ízĭ), seidi/seide (se-í-di) – atsel tsi ari sartsina sã nveatsã lucri tsãnuti ascumti di dushmanj (s-li scoatã tu migdani tra s-li veadã lumea i s-li spunã a oaminjlor trã cari lucreadzã); un tsi easti pitricut (nãinti) tra s-ducã un zbor i sã nveatsã cum sta lucrili; sãiz, spion, spiun, shpiun, cishit
{ro: spion}
{fr: émissaire, espion}
{en: spy}
ex: pitreatsi seidz (spionj) tra s-lu spiuneadzã tsi fatsi

§ sãiz (sã-ízú) sm sãizi (sã-ízĭ) – (unã cu seid)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

seiz

seiz (se-ízŭ) sm seizi (se-ízĭ) – atsel tsi easti tu frãmti; atsel tsi-aspuni calea; atsel tsi urseashti pri altsã; atsel tsi dzãtsi a altor tsi s-facã; cãpii, cãlãuz
{ro: conducător}
{fr: celui qui dirige, qui conduit}
{en: the one who directs, who leads}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

shasi/shase

shasi/shase (shĭá-si) num – numirlu “6”, namisa di tsintsi (5) shi shapti (7), ma mari di tsintsi sh-ma njic di shapti
{ro: şase (6)}
{fr: six (6)}
{en: six (6)}
ex: cari s-pots s-mãts shasi cireapuri di pãni shi s-beai shasi buts di yin; cu jali, cu nvirinari sh-cu plãngul tricurã shasi mesh di dzãli; pãnã s-adunarã vãrã tsintsi-shasi; pãrmãteftul dishtiptat pãnã ca tu shasili (oara shasi) di noapti

§ shasirlu (shĭá-sir-lu) (m) num ord shasira (shĭá-si-ra) (f) – atsel tsi s-aflã tu loclu shasi dit unã aradã
{ro: al/a şasea}
{fr: le/la sixième}
{en: the sixth}
ex: la shasira (atsea tsi yinea dupã protili tsintsi seri) searã; shasirlu arca tu nishani, cã u tritsea prit nel!

§ shasprãdzatsi/shasprãdzatse (shĭás-prã-dzá-tsi) num – numirlu “16”; shasprã
{ro: şasesprezece}
{fr: seize}
{en: sixteen}
ex: cãlcã feata tu shasprãdzatsi di anj

§ shasprã (shĭás-prã) num – (unã cu shasprãdzatsi)

§ shasprãyinghits (shĭás-prã-yín-ghitsĭ) num – numirlu “26”
{ro: douăzeci şi şase}
{fr: vingt-six}
{en: twenty six}

§ shaidzãts (shĭaĭ-dzắtsĭ) num – numirlu “60”
{ro: şaizeci}
{fr: soixante}
{en: sixty}
ex: tatã la shaidzãts di cãnj

§ shishtac (shish-tácŭ) sm shishtats (shish-tátsĭ) – un parã veclju di shasi grosh (aspri); shitac, shishtu
{ro: ban de 6 piaştri}
{fr: monnaie de 6 piastres}
{en: coin of 6 piastres}
ex: lj-bãgai tu mãnã un shishtac (parã di shasi aspri) sh-nu mi cãrti

§ shitac (shi-tácŭ) sm shitats (shi-tátsĭ) – (unã cu shishtac)
ex: vurgarã ãnzãrzãljatã cu hiri shi cu shitats

§ shishtu (shísh-tu) sm shishtsã (shísh-tsã) – (unã cu shishtac)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã