DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

ascur

ascur (ás-curŭ) adg ascurã (ás-cu-rã), ascuri (ás-curĭ), ascu-ri/ascure (ás-cu-ri) – (fatsã) tsi s-aducheashti vãrtoasã, asprã (nu moali) cãndu dai cu mãna di ea; aspru
{ro: aspru}
{fr: âpre, rude}
{en: rough, harsh}
ex: lãnã ascurã; vintu, ascur seavir

§ ascura-mi/ascurame (as-cu-rá-mi) sf fãrã pl – harea tsi-u fatsi unã fatsã tra s-hibã ascurã; asprimi
{ro: asprime}
{fr: âpreté, rudesse}
{en: roughness, harshness}

§ ascuredz (as-cu-rédzŭ) (mi) vb I ascurai (as-cu-ráĭ), ascuram (as-cu-rámŭ), ascuratã (as-cu-rá-tã), ascura-ri/ascurare (as-cu-rá-ri) – fac un lucru s-hibã ascur
{ro: înăspri}
{fr: rendre ou devenir âpre (dur, rude)}
{en: make something or become rough}
ex: si-ascurã (s-featsi ascurã) chealea

§ ascurat (as-cu-rátŭ) adg ascuratã (as-cu-rá-tã), ascurats (as-cu-rátsĭ), ascurati/ascurate (as-cu-rá-ti) – tsi s-featsi (cama) ascur; asprit
{ro: înăsprit}
{fr: rendu âpre (dur, rude)}
{en: made rough}

§ ascurari/ascurare (as-cu-rá-ri) sf ascurãri (as-cu-rắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu tsiva s-ascureadzã
{ro: acţiunea de a (se) înăspri; înăsprire}
{fr: action de se rendre ou de devenir âpre (dur, rude)}
{en: action of making something or of becoming rough}

§ aspru3 (ás-pru) adg asprã (ás-prã), aspri (ás-pri), aspri/aspre aspri (ás-pri) – tsi s-poartã ascur cu lumea tsi nu lu-ascultã i nu fatsi cum va el; tsi nu poati s-li-aravdã atselj tsi nu-au prãxi buni; ascur
{ro: sever, aspru}
{fr: âpre, sévère}
{en: stern, harsh, rough}
ex: easti aspru (ascur) cu hilj-su; mãna-nj easti asprã (ascurã)

§ asprimi/asprime (as-prí-mi) sf fãrã pl(?) – harea tsi-l fatsi cariva s-hibã aspru; ascurami

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

cãlãuz

cãlãuz (cã-lã-úzŭ) sm, sf cãlãuzã (cã-lã-ú-zã), cãlãuji (cã-lã-újĭ), cãlãuzi/cãlãuze (cã-lã-ú-zi) – omlu cari fatsi sutsatã a altor oaminj tra s-l-aspunã calea (sh-cari, de-aradã, njardzi n frãmtea-a lor, etc.); pravda (calu, mula, etc.) tsi njardzi tu frãmtea-a cãrvaniljei (cari poartã un chipur, cari shtii iu shi cãndu s-astãmãtseascã trã niheamã chiro ca s-dizvurseascã alanti prãvdzã, etc.); birbeclu tsi njardzi n frãmtea-a oilor; cãlãguz, culaguz, cãluz, cluz;
(expr: cãlãuzlu-a furlor; cãlãuz = spionlu, omlu din hoarã, tsi lã da hãbãri a furlor di tsi s-fatsi n hoarã, cari lã spuni a furlor tsi s-adarã, cum s-adarã, pri iu si s-ducã, etc.)
{ro: călăuz; calul sau catârul care merge în fruntea caravanei}
{fr: guide; le cheval et, surtout, le mulet qui marche à la tête d’une caravane}
{en: guide; the horse or the mule who leads the caravan}
ex: el easti cãlãuzlu a furlor
(expr: shpionlu); cãrvanea u-alãsã s-u poartã cum shtii cãlãuza (mula din cap); cãlãuz cu chipur, tini tsã earai

§ cãlãguz (cã-lã-ghúzŭ) sm, sf cãlãguzã (cã-lã-ghú-zã), cãlãguji (cã-lã-ghújĭ), cãlãguzi/cãlãguze (cã-lã-ghú-zi) – (unã cu cãlãuz)
ex: mula cãlãguzã lo frãmtea

§ culaguz (cu-la-ghúzŭ) sm, sf culaguzã (cu-la-ghú-zã), culaguji (cu-la-ghújĭ), culaguzi/culaguze (cu-la-ghú-zi) – (unã cu cãlãuz)
ex: culaguzlu
(expr: shpiunlu) a lor easti-un aush

§ cãluz (cã-lúzŭ) sm, sf cãluzã (cã-lú-zã), cãluji (cã-lújĭ), cãluzi/cãluze (cã-lú-zi) – (unã cu cãlãuz)

§ cluz (clúzŭ) sm, sf cluzã (clú-zã), cluji (clújĭ), cluzi/cluze (clú-zi) – (unã cu cãlãuz)
ex: s-hii a mea cluzã (cãlãuzã)

§ cãlãuzlichi/cãlãuzliche (cã-lã-uz-lí-chi) sf cãlãuzlichi (cã-lã-uz-líchĭ) – atsea (tehnea, lucrul) tsi fatsi un cãlãuz; culaguzlãchi
{ro: meseria de călăuz; călăuzire}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

corcan

corcan (cór-canŭ) invar – tsi easti vãrtos ca cheatra shi lipsit di putearea ca si sh-alãxeascã forma; tsi easti ca gljatsa (di arcoari, fricã, lãhtarã, ciudii, etc.) shi nu poati si s-minã di pri loclu iu s-aflã; tsi easti ca limnusit (mãrmurusit, ngucinat, ncãrfusit, ngurdit, etc.); cotsã, ngordu
{ro: ţeapăn, înţepenit}
{fr: raide, raidi}
{en: stiff, stiffened}
ex: seavirli lu ngljitsã tut loclu shi-l featsi corcan (ca cheatra); vidzu nipãrticã arauã cum corcan (niminatã) gljets aclo stãtea; trupurli a lor ngljitsarã corcan

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

dzer

dzer (dzérŭ) sn dzeruri (dzé-rurĭ) – arcoari multu mari (greauã, arcoari psof); dzider, dzeadzir, virver, tseafi, cãrcealiu, arãtsimi, tsicnã, cingrimi, tsingrimi
{ro: ger}
{fr: froid glacial, froid noir}
{en: bitter cold}
ex: dzer (arcoari mari) easti afoarã

§ dzidzer (dzi-dzérŭ) sn dzidzeruri (dzi-dzé-rurĭ) – (unã cu dzer)
ex: cãndu dãdea neauã shi eara dzidzer (tsingrimi)

§ dzeadzir1 (dzeá-dzirŭ) sm fãrã pl – (unã cu dzer)
ex: eara arcoari, dzeadzir (tsingrimi, virver) mari; cã-i dzeadzir, earnã greauã; azã fatsi mari dzeadzir

§ dzeadzir2 (dzeá-dzirŭ) vb I dzidzirai (dzi-dzi-ráĭ), dzidziram (dzi-dzi-rámŭ), dzidziratã (dzi-dzi-rá-tã), dzidzirari/dzidzirare (dzi-dzi-rá-ri) – nj-easti multã arcoari; treambur (ngljets, amurtsãscu) di-ahãtã arcoari tsi am; fac (talj, adar) guvojdzã di-arcoari; ngljets, cãcãrusescu, ngucinedz
{ro: degera}
{fr: geler}
{en: freeze}
ex: cãlivushcã fãrã geamuri, fãrã ush, cã earna dzidzi-rai di-arcoari; ca s-dzidzirãm di-arcoari; las s-dzidzira di-arcoari; dzidzirãm pi cali cã nu earam ghini nviscuts; n cireap apres shidea, ma dzidzira dipriunã

§ dzidzirat (dzi-dzi-rátŭ) adg dzidziratã (dzi-dzi-rá-tã), dzidzirats (dzi-dzi-rátsĭ), dzidzira-ti/dzidzirate (dzi-dzi-rá-ti) – tsi tradzi multã arcoari; tsi ari ngljitsatã di-arcoari; ngljitsat, cãcãrusit, ngucinat
{ro: degerat}
{fr: gelé}
{en: frozen}
ex: earam dzidzirats (ngljitsats di-arcoari) cãndu agiumsim n casã; nj-dzidzirarã (ngljitsarã) mãnjli

§ dzidzira-ri/dzidzirare (dzi-dzi-rá-ri) sf dzidzirãri (dzi-dzi-rắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva dzeadzirã; ngljitsari, cãcãrusiri, ngucinari
{ro: acţiunea de a degera; degerare}
{fr: action de geler}
{en: action of freezing}

§ dzidziros (dzi-dzi-rósŭ) adg dzidziroasã (dzi-dzi-rŭá-sã), dzidzirosh (dzi-dzi-róshĭ), dzidziroasi/dzidziroase (dzi-dzi-rŭá-si) – (chiro) tsi easti multu arcuros; tsi-l fatsi pri cariva s-aibã multã arcoari; tsi lu-arcureadzã multu pri om shi-l fatsi s-dzeadzirã; virviros

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

fudul

fudul (fu-dúlŭ) adg fudulã (fu-dú-lã), fudulj (fu-dúljĭ), fuduli/fu-dule (fu-dú-li) – tsi lu-arãseashti multu tra si s-alavdã si s-cãmãruseascã; tsi s-tsãni ca mari; tsi easti trã alãvdari; fãlos, alãvdos, alãvdãtor, pirifan, dai, daitcu, ãndãrlu, tartares, tartabes, sirbes
{ro: fudul}
{fr: fier; arrogant}
{en: proud; arrogant}
ex: mult fudul (pirifan) tu trup nãs easti; tsi s-greascã cu noi, nãs easti multu fudul; nveasta al tadi nu easti fudulã

§ fudulescu (fu-du-lés-cu) (mi) vb IV fudulii (fu-du-líĭ), fuduleam (fu-du-leámŭ), fudulitã (fu-du-lí-tã), fuduliri/fudulire (fu-du-lí-ri) – spun cu zboarã cum tinjisescu pri cariva (trã hãrli tsi li ari icã lucrili tsi-ari faptã); dzãc trã mini mash zboarã buni (di-alavdã); (mi) cãmãru-sescu; alavdu, lavdu, mãrescu, pinjisescu, fãlescu, fãndãxescu
{ro: fuduli}
{fr: être fier; (se) vanter, (se) pavaner}
{en: be proud; boast, strut (about)}
ex: fudulea-ti (fãlea-ti, cãmãrusea-ti) tini, mumã; cãtse s-fudulea ahãntu?; nu ti fudulea (alãvda, cãmãrusea) sh-ahãntu; s-fuduleashti (s-cãmãruseashti) cu fustanea-atsea nauã; cãtse s-fudulea atsel om?`

§ fudulit (fu-du-lítŭ) adg fudulitã (fu-du-lí-tã), fudulits (fu-du-lítsĭ), fuduliti/fudulite (fu-du-lí-ti) – tsi easti tinjisit (alãvdat) cu zboarã (trã hãrli tsi ari icã atseali tsi-ari faptã); alãvdat, lãvdat, mãrit, fãlit, cãmãrusit, pinjisit, fãndãxit
{ro: fudulit}
{fr: qui est devenu fier, vantard, arrogant}
{en: who became proud; arrogant}

§ fuduliri/fudulire (fu-du-lí-ri) sf fuduliri (fu-du-lírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva easti alãvdat icã s-alavdã el singur, s-cãmãruseashti; alãvdari, lãvdari, mãriri, fãliri, cãmãrusiri, pinjisiri, fãndãxiri
{ro: acţiunea de a (se) lăuda; lăudare}
{fr: action de se pavaner, de louer, de (se) vanter}
{en: action of praising, of boasting, of bragging}

§ fuduleatsã (fu-du-leá-tsã) sf fudulets (fu-du-létsĭ) – atsea hari tsi u-ari un cari s-fuduleashti, s-cãmãruseashti; fudulii, fudulichi, fudulãchi, pirifanji, mãreatsã, dãilãchi, dãilichi, cãmarã

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

pirifan

pirifan (pi-rí-fan) adg pirifanã (pi-rí-fa-nã), pirifanj (pi-rí-fanjĭ), pirifani/pirifane (pi-rí-fa-ni) – tsi ari hãri (i ari faptã lucri) trã cari ahãrzeashti s-hibã tinjisit shi alãvdat di dunjai; fudul, dai, daitcu, alãvdãtor, tartabes
{ro: mândru, orgolios, arogant}
{fr: fier, arrogant, orgueilleux, hautain}
{en: proud, arrogant, haughty}
ex: s-dutsi zurlu sh-pirifanlu di Seaviri la Notlu

§ pirifanji/pirifanje (pi-ri-fá-nji) sf pirifãnj (pi-ri-fắnjĭ) – atsea hari tsi u-ari un cari s-fuduleashti, s-cãmãruseashti; fuduleatsã, fudulii, fudulichi, fudulãchi, mãreatsã, dãilãchi, dãilichi, cãmarã
{ro: mândrie, fudulie}
{fr: fierté; orgueil}
{en: pride; arrogance}

§ pirifãnilji/pirifãnilje (pi-ri-fã-ní-lji) sf pirifãnjilj (pi-ri-fã-níljĭ) – (unã cu pirifanji)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

surafi/surafe

surafi/surafe (su-rá-fi) sf surãhi (su-rắhĭ) – unã soi di cutsut tsi talji multu sh-lishor, faptu maxus trã sursiri; cusurafi, xurafi
{ro: brici}
{fr: rasoir}
{en: rasor}
ex: seavirlu tãlja ca surafea (xurafea)

§ xurafi/xurafe (csu-rá-fi) sf xurãhi (csu-rắhĭ) – (unã cu surafi)
ex: unã virviritsã, tuti pãdzli li imnã, pri munti nu s-alinã (angucitoari: xurafea); nturyisii cãtsutlu sh-tora talji ca unã xurafi

§ cusurafi/cusurafe (cu-su-rá-fi) sf cusurãhi (cu-su-rắhĭ) – (unã cu surafi)

§ sursescu (sur-sés-cu) (mi) vb IV sursii (sur-síĭ), surseam (sur-seámŭ), sursitã (sur-sí-tã), sursiri/sursire (sur-sí-ri) – talj (di la-arãdãtsinã, arad) cu surafea i cu machina di sursiri perlu (di pi fatsã, trup i cap); xursescu, arad, bãrbirisescu, bãrbirsescu
{ro: rade, bărbieri}
{fr: raser, faire la barbe}
{en: shave}
ex: barba si-lj sursits (s-lj-aradits)

§ sursit (sur-sítŭ) adg sursitã (sur-sí-tã), sursits (sur-sítsĭ), sursiti/sursite (sur-sí-ti) – tsi-lj s-ari tãljatã (cu surafea i machina di-arãdeari) perlu, barba i mustatsa; xursit, aras, bãrbirisit, bãrbirsit
{ro: ras, bărbierit}
{fr: rasé}
{en: shaved}

§ sursiri/sursire (sur-sí-ri) sf sursiri (sur-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva sh-surseashti barba; xursiri, arãdeari, aradiri, bãrbirisiri, bãrbirsiri
{ro: acţiunea de a rade, de a bărbieri; radere, bărbierire}
{fr: action de raser}
{en: action of shaving}

§ nisursit (ni-sur-sítŭ) adg nisursitã (ni-sur-sí-tã), nisursits (ni-sur-sítsĭ), nisursiti/nisursite (ni-sur-sí-ti) – tsi nu easti sursit; nixursit, nearas, nibãrbirisit, nibãrbirsit
{ro: neras, nebărbierit}
{fr: qui ne s’est pas rasé}
{en: unshaved}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

tsingrimi/tsingrime

tsingrimi/tsingrime (tsin-grí-mi) sf tsingrinj (tsin-grínjĭ) – arcoari multu mari (greauã, psof); cingrimi, tsicnã, tseafi, dzer, dzider, dzeadzir, virver, cãrcealiu, arãtsimi;
(expr: tsingrimi, di ngljatsã sh-mintsimea = fatsi, multu di multu, psof, arcoari)
{ro: ger}
{fr: froid glacial, froid noir}
{en: bitter cold}
ex: unã tsingrimi, di cari ngljatsã shi laea mintsimi; atsea di ningã nãsã easti nipoatã-mea tsingrimea

§ cingrimi/cingrime (cin-grí-mi) sf cingrinj (cin-grínjĭ) – (unã cu tsingrimi)
ex: mari cingrimi (dzer, virver) easti asãndzã

§ tsicnã2 (tsíc-nã) sf tsicni/tsicne (tsíc-ni) – (unã cu tsingrimi)
ex: easti nã tsicnã di-ts blastinj bana cãndu esh din casã

§ tseafi/tseafe (tseá-fi) sf fãrã pl – arcoari multu mari (greauã, psof); gljatsã tsi s-alasã ca un petur earna, cãndu fatsi multã-arcoari, pi earbã (loc, ponj, casi, etc.); dzer, dzider, dzeadzir, virver, tsicnã, arãtsimi, cãrcealiu, cingrimi, tsingrimi, sinjac, uchid, gazonã
{ro: ger, promoroacă}
{fr: froid glacial, froid noir; givre}
{en: bitter cold, frost}

§ seavir (seá-virŭ) sm fãrã pl – vimtu aratsi tsi yini di cãtrã Nordu; vimtu multu-aratsi tsi tsã lja anasa; seaviri, tseafir, turin, virver, viriu, aratsili
{ro: crivăţ}
{fr: grand vent glacial du Nord, borée, aquilon}
{en: glacial North wind, cutting blast}
ex: zurlu seavir pãnã tu oasi pitrundea; seavirlu shuirã prit cripituri

§ seaviri/seavire (seá-vi-ri) sm fãrã pl – (unã cu seavir)
ex: seavirli aurla turbat; notlu cu seavirli la un loc s-adunarã; seavirli lu ngljitsã tut loclu sh-lu featsi corcan; nitsi un semnu di tuti cãti avea faptã zurlul di seaviri; vinjim di n-ascumsim aoatsi di frica-a zurlui di seaviri

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn