DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

arov

arov (a-róvŭ) sn arovuri (a-ró-vurĭ) – numã tsi s-da la ma multi soiuri di planti irboasi tsi da lilici aroshi-trandafiljii shi fructi pãstãlj murni (cu gãrnutsã tsi sh-u-aduc cu lintea, tseatsira, arivitcljul, uvedzlu, etc.);
(expr: seamin arov = treambur di fricã i di-arcoari)
{ro: mălurici}
{fr: ers, orobe}
{en: orobe}
ex: boilji-l mãcã arovlu frãmtu; acatsã s-seaminã arov
(expr: ahiurseashti s-treamburã di fricã); mãratslji di njits, arov simina
(expr: trimbura di fricã), ma tãtsea muts, necã s-mina, necã adilja

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

cusor2

cusor2 (cu-sórŭ) sn cusoari/cusoare (cu-sŭá-ri) – hãlati ncusuratã cu cari s-talji (cu mãna) earba analtã i grãnili; dhirpani, seatsirã
{ro: secere}
{fr: faucillon}
{en: sickle}
ex: sh-agãrshi cusorlu (sea-tsira); narea ncusuratã ca un cusor (seatsirã)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

dirpani

dirpani (dhir-pá-ni) sf dirpãnj (dhir-pắnjĭ) – unã hãlati ncusuratã cu cari s-talji (cu mãna) earba analtã i grãnili; cusor, seatsirã
{ro: secere}
{fr: faucillon}
{en: sickle}
ex: cu dirpanea sitsirãm; lj-culcã mpadi ca tsiva schicuri, cãndu tradzi dirpanea

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

niblibii/niblibie

niblibii/niblibie (ni-bli-bí-i) sf niblibii (ni-bli-bíĭ) – gãrnuts friptu di tseatsirã (arivitclju); nibilbii, nibirbii, nibirbilj, bilbici
{ro: năut prăjit}
{fr: pois chiche rôti}
{en: roasted chick pea}
ex: lj-avea adusã niblibii cu stãfidz

§ niblibigi (ni-bli-bi-gí) sm niblibigeadz (ni-bli-bi-gĭádzĭ) – atsel tsi li fridzi sh-li vindi niblibiili (tseatsira friptã); bilbicci
{ro: vânzătorul de năut prăjit}
{fr: marchand de pois chiche rôti}
{en: seller of roasted chick peas}
ex: nãsh di pap-strãpap suntu niblibigeadz

§ niblibigirii/niblibigirie (ni-bli-bi-gi-rí-i) sf niblibigirii (ni-bli-bi-gi-ríĭ) – ducheanea iu s-frig shi s-vindu niblibiili
{ro: prăvălia unde se vinde năutul prăjit}
{fr: magazin où on vend des “niblibii”}
{en: store where “niblibii” are sold}
ex: mash niblibigirii suntu cãsãbãlu-atsel

§ nibilbii/nibilbie (ni-bil-bí-i) sf nibilbii (ni-bil-bíĭ) – (unã cu niblibii)

§ nibilbilj (ni-bil-bíljĭŭ) sn nibilbilj (ni-bil-bíljĭ) – (unã cu niblibii)

§ nibirbii/nibirbie (ni-bir-bí-i) sf nibirbii (ni-bir-bíĭ) – (unã cu niblibii)

§ nibirbilj (ni-bir-bíljĭŭ) sn nibirbilj (ni-bir-bíljĭ) – (unã cu niblibii)

§ bilbici (bil-bícĭŭ) sn bilbici/bilbice (bil-bí-ci) – (unã cu niblibii)
ex: di-iu li-aflash atseali bilbici?; aslanjlji ãlj deadirã bilbici

§ bilbicci (bil-bic-cí) sm bilbicceadz (bil-bic-cĭádzĭ) – (unã cu niblibigi)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

seatsirã

seatsirã (seá-tsi-rã) sf seatsiri/seatsire (seá-tsi-ri) shi seatsiri (seá-tsirĭ) – hãlati ncusuratã cu cari s-talji (cu mãna) earba analtã i grãnili, cusor, dirpani
{ro: secere}
{fr: faucille}
{en: sickle}
ex: nu talji seatsira; sitsirãm cu seatsira; luna pãrea unã seatsirã di-amalamã; seatsira-a moartiljei easti lungã

§ seatsiri/seatsire (seá-tsi-ri) sf seatsiri/seatsire (seá-tsi-ri) shi seatsiri (seá-tsirĭ) – (unã cu seatsirã)

§ seatsir (seá-tsirŭ) vb I sitsirai (si-tsi-ráĭ), sitsiram (si-tsi-rámŭ), sitsiratã (si-tsi-rá-tã), sitsirari/sitsirare (si-tsi-rá-ri) – talj earbã analtã icã grãni (cu mãna icã cu unã hãlati micanicã);
(expr: (vimtul) seatsirã = (vimtu) bati vãrtos, aratsi, ca gljatsa, canda ti seatsirã)
{ro: secera}
{fr: moissoner}
{en: harvest, reap}
ex: ahiurhirã s-seatsirã sicarea; li sitsirarã grãnili tu loclu atsel; oaminjlji sitsira schicurli sh-aduna mãnuclji paljili; mãni va sitsirãm agrili; dimneatsa tsi inshii dit casã, vimtul sitsira shi
(expr: eara multu aratsi, canda ti sitsira di) tsã loa anasa

§ sitsirat (si-tsi-rátŭ) adg sitsiratã (si-tsi-rá-tã), sitsirats (si-tsi-rátsĭ), sitsi-rati/sitsirate (si-tsi-rá-ti) – tsi easti tãljat cu seatsirã
{ro: secerat}
{fr: moissoné}
{en: harvested}
ex: grãni sitsirati; unã lilici sitsiratã (= moartã) tu caplu a prumuvearãljei

§ sitsirari/sitsirare (si-tsi-rá-ri) sf sitsirãri (si-tsi-rắrĭ) – atsea tsi fatsi un cãndu seatsirã
{ro: acţiunea de a secera; secerare}
{fr: action de moissoner}
{en: action of harvesting}
ex: s-duc muljerli la sitsirari

§ sitsirãtor (si-tsi-rã-tórŭ) sm, sf, adg sitsirãtoari/sitsirãtoare (si-tsi-rã-tŭá-ri), sitsirãtori (si-tsi-rã-tórĭ), sitsirãtoari/sitsirãtoare (si-tsi-rã-tŭá-ri) – un tsi seatsirã

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

simiti/simite

simiti/simite (si-mí-ti) sf simits (si-mítsĭ) – pãni albã sh-ma moali, faptã cu fãrinã di nai ma buna; pãni faptã cu-unã mãeauã di gãrnutsã di tseatsirã chisati (niheamã ma dultsi ca di pãnea di-aradã, cu-unã anjurizmã shi nustimadã ahoryea); simitã
{ro: un fel de pâine albă şi moale}
{fr: une sorte de pain blanc et mou de qualité supérieure}
{en: special kind of white and soft bread}
ex: featsi nã pãni ca simitea; culac mari di simiti; ari nã featã cu fatsa (ca) di simiti; lo nãshti simits muljati tu dzamã di erghi di somnu; frati-su cama marili, vindea simits tu-unã hoarã; ncarcã gumarlu cu simits sh-cu doi utri di yin; tut mutrea la simits shi canda lã fãtsea cu ocljul

§ simitã (si-mí-tã) sf simiti/simite (si-mí-ti) – (unã cu simiti)

§ simigi (si-mi-gí) sm simigeadz (si-mi-gĭádzĭ) – omlu tsi fatsi i vindi simiti; simigiu, simici
{ro: cel ce face sau vinde “simite”}
{fr: celui qui fait ou celui qui vend “simiti”}
{en: maker or seller of “simiti”}
ex: nu-lj tãcãnea, cã va s-eara simigilu, furlu

§ simigiu (si-mi-gíŭ) sm simigii (si-mi-gíĭ) – (unã cu simigi)

§ simici (si-mi-cí) sm simiceadz (si-mi-cĭádzĭ) – (unã cu simigi)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã