DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti ; Zboarã: Di iutsido; (cama multi...)

seatsirã

seatsirã (seá-tsi-rã) sf seatsiri/seatsire (seá-tsi-ri) shi seatsiri (seá-tsirĭ) – hãlati ncusuratã cu cari s-talji (cu mãna) earba analtã i grãnili, cusor, dirpani
{ro: secere}
{fr: faucille}
{en: sickle}
ex: nu talji seatsira; sitsirãm cu seatsira; luna pãrea unã seatsirã di-amalamã; seatsira-a moartiljei easti lungã

§ seatsiri/seatsire (seá-tsi-ri) sf seatsiri/seatsire (seá-tsi-ri) shi seatsiri (seá-tsirĭ) – (unã cu seatsirã)

§ seatsir (seá-tsirŭ) vb I sitsirai (si-tsi-ráĭ), sitsiram (si-tsi-rámŭ), sitsiratã (si-tsi-rá-tã), sitsirari/sitsirare (si-tsi-rá-ri) – talj earbã analtã icã grãni (cu mãna icã cu unã hãlati micanicã);
(expr: (vimtul) seatsirã = (vimtu) bati vãrtos, aratsi, ca gljatsa, canda ti seatsirã)
{ro: secera}
{fr: moissoner}
{en: harvest, reap}
ex: ahiurhirã s-seatsirã sicarea; li sitsirarã grãnili tu loclu atsel; oaminjlji sitsira schicurli sh-aduna mãnuclji paljili; mãni va sitsirãm agrili; dimneatsa tsi inshii dit casã, vimtul sitsira shi
(expr: eara multu aratsi, canda ti sitsira di) tsã loa anasa

§ sitsirat (si-tsi-rátŭ) adg sitsiratã (si-tsi-rá-tã), sitsirats (si-tsi-rátsĭ), sitsi-rati/sitsirate (si-tsi-rá-ti) – tsi easti tãljat cu seatsirã
{ro: secerat}
{fr: moissoné}
{en: harvested}
ex: grãni sitsirati; unã lilici sitsiratã (= moartã) tu caplu a prumuvearãljei

§ sitsirari/sitsirare (si-tsi-rá-ri) sf sitsirãri (si-tsi-rắrĭ) – atsea tsi fatsi un cãndu seatsirã

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

arivitclju

arivitclju (a-ri-vít-cljĭu) sm arivitclji (a-ri-vít-clji) – plantã tsi sh-u-adutsi cu fisuljlu i madzãrea, cu frãndzã piroasi, cu lilici di hromã albã-njirlã-vinitã, tsi fatsi pãstãlj cu-unã soi di simintsã (gãrnutsã) nuntru ca madzãrea, ma cama mãri; gãrnutsãli di la-aestã plantã tsi s-bagã tu mãcari, sãlatã icã s-mãcã fripti shi nsãrati; tseatsiri, niblibii, nibilbii, nibirbii, nibirbilj
{ro: năut}
{fr: pois chiche}
{en: chick pea}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

arov

arov (a-róvŭ) sn arovuri (a-ró-vurĭ) – numã tsi s-da la ma multi soiuri di planti irboasi tsi da lilici aroshi-trandafiljii shi fructi pãstãlj murni (cu gãrnutsã tsi sh-u-aduc cu lintea, tseatsira, arivitcljul, uvedzlu, etc.);
(expr: seamin arov = treambur di fricã i di-arcoari)
{ro: mălurici}
{fr: ers, orobe}
{en: orobe}
ex: boilji-l mãcã arovlu frãmtu; acatsã s-seaminã arov
(expr: ahiurseashti s-treamburã di fricã); mãratslji di njits, arov simina
(expr: trimbura di fricã), ma tãtsea muts, necã s-mina, necã adilja

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

cusor2

cusor2 (cu-sórŭ) sn cusoari/cusoare (cu-sŭá-ri) – hãlati ncusuratã cu cari s-talji (cu mãna) earba analtã i grãnili; dhirpani, seatsirã
{ro: secere}
{fr: faucillon}
{en: sickle}
ex: sh-agãrshi cusorlu (sea-tsira); narea ncusuratã ca un cusor (seatsirã)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

dirpani

dirpani (dhir-pá-ni) sf dirpãnj (dhir-pắnjĭ) – unã hãlati ncusuratã cu cari s-talji (cu mãna) earba analtã i grãnili; cusor, seatsirã
{ro: secere}
{fr: faucillon}
{en: sickle}
ex: cu dirpanea sitsirãm; lj-culcã mpadi ca tsiva schicuri, cãndu tradzi dirpanea

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

mutus!

mutus! (mú-tusŭ) int – zbor tsi dimãndã a unui s-tacã, s-nu mata scoatã un zbor dit gurã; sst!, tats!, tãtsets!, molci!, citus!
{ro: tăcere!, tăceţi!, gura!}
{fr: tais-toi!, taisez-vous!, ta gueule!, silence!}
{en: silence!, keep quiet!, silence!}
ex: yin cãrvãnarlji, caftã Tseatsiri, grescu, acljamã, aestu mutus! (tãtsea, nu scutea zbor dit gurã); calu, di frica-a lamnjiljei, tãcu, mutus-citus!

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

niblibii/niblibie

niblibii/niblibie (ni-bli-bí-i) sf niblibii (ni-bli-bíĭ) – gãrnuts friptu di tseatsirã (arivitclju); nibilbii, nibirbii, nibirbilj, bilbici
{ro: năut prăjit}
{fr: pois chiche rôti}
{en: roasted chick pea}
ex: lj-avea adusã niblibii cu stãfidz

§ niblibigi (ni-bli-bi-gí) sm niblibigeadz (ni-bli-bi-gĭádzĭ) – atsel tsi li fridzi sh-li vindi niblibiili (tseatsira friptã); bilbicci
{ro: vânzătorul de năut prăjit}
{fr: marchand de pois chiche rôti}
{en: seller of roasted chick peas}
ex: nãsh di pap-strãpap suntu niblibigeadz

§ niblibigirii/niblibigirie (ni-bli-bi-gi-rí-i) sf niblibigirii (ni-bli-bi-gi-ríĭ) – ducheanea iu s-frig shi s-vindu niblibiili
{ro: prăvălia unde se vinde năutul prăjit}
{fr: magazin où on vend des “niblibii”}
{en: store where “niblibii” are sold}
ex: mash niblibigirii suntu cãsãbãlu-atsel

§ nibilbii/nibilbie (ni-bil-bí-i) sf nibilbii (ni-bil-bíĭ) – (unã cu niblibii)

§ nibilbilj (ni-bil-bíljĭŭ) sn nibilbilj (ni-bil-bíljĭ) – (unã cu niblibii)

§ nibirbii/nibirbie (ni-bir-bí-i) sf nibirbii (ni-bir-bíĭ) – (unã cu niblibii)

§ nibirbilj (ni-bir-bíljĭŭ) sn nibirbilj (ni-bir-bíljĭ) – (unã cu niblibii)

§ bilbici (bil-bícĭŭ) sn bilbici/bilbice (bil-bí-ci) – (unã cu niblibii)
ex: di-iu li-aflash atseali bilbici?; aslanjlji ãlj deadirã bilbici

§ bilbicci (bil-bic-cí) sm bilbicceadz (bil-bic-cĭádzĭ) – (unã cu niblibigi)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

numã

numã (nú-mã) sf numi/nume (nú-mi) –
1: zbor i zboarã tsi-aspun cã un om (un lucru) easti el sh-nu un altu; zborlu cu cari easti cunuscutã unã hiintsã i un lucru; zborlu cu cari-lj si greashti a unui; numi;
2: zbor tsi-aspuni unã hari a unui lucru i om (ca, bunãoarã, cã easti cu caplu i narea mari, cã-i multu itru, cã shcljoapicã, etc.) sh-cu cari-lj si greashti, cu tuti cã nu easti unã cu zborlu cu cari omlu i lucrul easti cunuscut di-aradã; paranumã, parasumã, pãrnoanji, prãnoamã, parangomi, susumi;
3: dzua-a anlui tu cari omlu sh-yiurtiseashti numa (zborlu cu cari-lj si greashti) cã easti dzua cu cari bisearica yiurtiseashti ayilu cu idyea numã;
(expr:
1: Sã-lj Creapã Numa (Creapã-lj Numa) = draclu, sãtãnãlu, dyeavulu, Zarzavuli, Atsel di sum Punti; Atsel din Vali, Atsel cu Coadã; etc.;
2: om cu numã = om cu numã avdzãtã tu lumi, om tsi easti ghini cunuscut trã hãrli tsi li ari (giunaticlu tsi-ari aspusã tu-alumtã, mintiminilja cu cari-i durusit di Dumnidzã, nvitsãtura tsi u-ari faptã la multi sculii, etc.); anamã, anami, namã, nami;
3: pri numã s-nu-nj dzãts! = (dzãs ca unã soi di giurat) mi giur! cã ashi easti, cã ashi va si s-facã, cã va u fac fãr di-altã;
4: lucrul cu numa = lucrul ti cari easti zborlu;
5: lj-bag numa = l-pãtedz, lj-bag unã pãrnoanji;
6: nu shtii sã-sh scrii necã numa = easti aplo, di la oi, nipilichisit, nidus la sculii;
7: ma ghini s-tsã creapã numa, dicãt s-tsã easã numa = zbor tsi-aspuni cãt greu easti s-ts-u ljai nãpoi numa bunã, dupã tsi tsã ari ishitã unã numã slabã;
8: shi s-beai shi numã bunã s-ai, nu s-fatsi = zbor tsi s-dzãtsi-a atsilui tsi fatsi lucri slabi sh-va, caftã s-aibã sh-unã numã bunã)
{ro: nume, faimă, poreclă, onomastică}
{fr: nom, renommée, sobriquet, fête patronymique}
{en: name, fame, nickname, name day}
ex: unã lugurii tsi s-aflã tu tuti luguriili (angucitoari: numa); tsi intrã tu tuti sh-armãni fãrã moarti? (angucitoari: numa); sh-di mortu, sh-di yiu, nidizlãchit io hiu (angucitoari: numa); tsi numã ari? (cum ãlj grescu?); numa-a lui s-avdzã earã; sã-lj si avdã numa
(expr: si s-facã om cunuscut, cu numã avdzãtã, om di-anami); mari sã-lj hibã numa; ahãtã numã lo
(expr: ahãt cunuscut s-featsi); om cu numã (cu-anami); lji scoasi numã (pãrnoanji, paranumã); numã (anami) mari lo; bagã numi (bagã pãrnoanji); aeri fu numa-a ljei (dzua-a anlui tu cari sh-yiurtiseashti numa); lj-bãgarã numa
(expr: l-pãtidzarã) Petri; nji scoati numã (pãrnoanji); numã-nj fats aestã buneatsã; fratili-a lui eara om cu numã

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

simiti/simite

simiti/simite (si-mí-ti) sf simits (si-mítsĭ) – pãni albã sh-ma moali, faptã cu fãrinã di nai ma buna; pãni faptã cu-unã mãeauã di gãrnutsã di tseatsirã chisati (niheamã ma dultsi ca di pãnea di-aradã, cu-unã anjurizmã shi nustimadã ahoryea); simitã
{ro: un fel de pâine albă şi moale}
{fr: une sorte de pain blanc et mou de qualité supérieure}
{en: special kind of white and soft bread}
ex: featsi nã pãni ca simitea; culac mari di simiti; ari nã featã cu fatsa (ca) di simiti; lo nãshti simits muljati tu dzamã di erghi di somnu; frati-su cama marili, vindea simits tu-unã hoarã; ncarcã gumarlu cu simits sh-cu doi utri di yin; tut mutrea la simits shi canda lã fãtsea cu ocljul

§ simitã (si-mí-tã) sf simiti/simite (si-mí-ti) – (unã cu simiti)

§ simigi (si-mi-gí) sm simigeadz (si-mi-gĭádzĭ) – omlu tsi fatsi i vindi simiti; simigiu, simici
{ro: cel ce face sau vinde “simite”}
{fr: celui qui fait ou celui qui vend “simiti”}
{en: maker or seller of “simiti”}
ex: nu-lj tãcãnea, cã va s-eara simigilu, furlu

§ simigiu (si-mi-gíŭ) sm simigii (si-mi-gíĭ) – (unã cu simigi)

§ simici (si-mi-cí) sm simiceadz (si-mi-cĭádzĭ) – (unã cu simigi)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã