DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

negurã

negurã (né-gu-rã) sf neguri (né-gurĭ) – andarã faptã di fum, pulbiri, aburi ishits dit apa tsi s-aflã tu loc, etc. tsi s-arãs-pãndeashti tu aerã di nu poati omlu s-veadã ghini sh-diparti; cãtãcnii, cãtãhnii, eamã, andarã; (fig:
1: negurã = scutidi, ntunearic, cãndu s-veadi ca prit negurã; expr:
2: ca luchi tu negurã = tsi nu s-ved, nu s-aduchescu, cã au hui ca di luchi)
{ro: pâclă, ceaţă, nori de fum sau praf}
{fr: brouillard, nuage de fumée ou poussière}
{en: fog, mist, cloud of smoke or dust}
ex: tsi treatsi prit hoarã shi nu-lj bagã cãnjlji oarã? (angucitoari: negura); negurã (cãtãhnii) easti nafoarã; lai neguri (cãtãhnii), neguri groasi; s-ashtearnã pristi muntsã neguri (cãtãhnii); ahurhi s-veadã ca prit negurã (eamã, andarã); muntsãlj nu s-ved di negurã (cãtãhnii); acatsã nã ploai minutã, dultsi shi suptsãri, cu un ca nior, ca negurã, cã nu videai dip; luplu, negurã caftã

§ niguros (ni-gu-rósŭ) adg niguroasã (ni-gu-rŭá-sã), nigurosh (ni-gu-róshĭ), niguroasi/niguroase (ni-gu-rŭá-si) – tsi easti acupirit di negurã; cu neguri; ntunicos, scutidos, scutinos; (fig: niguros = (i) (tser) tsi easti mplin di niori; (ii) (chiro) tsi easti ntunicos shi nu s-veadi ghini; (iii) (fatsã) tsi easti niuratã, ntunicatã)
{ro: neguros, întunecat}
{fr: nebouleux, assombri}
{en: nebulous, somber}
ex: zãrli niguroasi (cu negurã, ntunicati) ali toamnã; minduirli slabi, niguroasi (fig: ntunicati); pi-un chiro niguros (cu neguri, ntunicos) eara s-nã cheardim pit pãduri; niguros (ntunicat) oclju ari

§ niguredz (ni-gu-rédzŭ) (mi) vb I nigurai (ni-gu-ráĭ), niguram (ni-gu-rámŭ), niguratã (ni-gu-rá-tã), nigurari/nigurare (ni-gu-rá-ri) – acoapir cu negurã; ntunic; (fig: niguredz = (mi) ntunic la fatsã, (nj-si) ntunicã videarea, etc.)
{ro: (se) acoperi cu nori; înnegura, întuneca, (se) posomorî}
{fr: se couvrir de nuages; (s’)obscurcir, (s’)assombrir}
{en: darken, grow obscure; (face, eyes) become cloudy}
ex: nigurash (fig: ti ntuni-cash, niurash) la fatsã; nigurarã muntsã sh-vãljuri; sh-nigurã fatsa (fig: si ntunicã la fatsã) cãndu intrã n casã

§ nigureadzã (ni-gu-reá-dzã) vb I unipirs nigurã (ni-gu-rắ), nigura (ni-gu-rá), niguratã (ni-gu-rá-tã), nigurari/nigurare (ni-gu-rá-ri) – (negura, andara) acoapirã loclu; cadi (yini, s-alasã, s-ashtearni) negura pristi loc; ntunicã, ntunearicã, niureadzã; (fig: nigureadzã = sã ntunicã chirolu, fatsa, videarea)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

ntunearic1

ntunearic1 (ntu-neá-ricŭ) sn pl(?) – fãrã lunjinã (ashi cum easti noaptea, di nu s-veadi tsiva); ntuneric, ãntunearic, scutidi, chisã
{ro: întuneric}
{fr: obscurité, ténèbres}
{en: obscurity, darkness}
ex: imna pitu ntunearic (scutidi)

§ ãntunearic (ãn-tu-neá-ricŭ) sn pl(?) – (unã cu ntunearic1)

§ ntuneric (ntu-né-ricŭ) sn pl(?) – (unã cu ntunearic1)
ex: tu ntuneric (scutidi)

§ ntunicã (ntú-ni-cã) vb I unipirs ntunicã (ntu-ni-cắ), ntunica (ntu-ni-cá), ntunicatã (ntu-ni-cá-tã), ntunicari/ntunicare (ntu-ni-cá-ri) – yini (cadi, s-alasã) noaptea; s-fatsi scutidi; scutudiseashti; ãntunearicã, ntunearicã;
(expr: nji sã ntunicã videarea = acats di nu mata pot s-ved cu ocljilj)
{ro: înnopta, (se) întuneca}
{fr: s’assombrir, s’obscurcir, arriver les ténèbres de la nuit; avoir la vue trouble, assombrie}
{en: darken, grow obscure; (face, eyes) become cloudy}
ex: nu ntunicã, apiri… apiri, nu ntunicã (angucitoari: bruma); aidi acasã, cã ntunicã (s-featsi scutidi); njarsi cãt njarsi, pãnã tsi ntunicã (cãdzu, s-alãsã noaptea); avea ntunicatã (s-avea faptã scutidi) ghini, singurã eara, om nu tritsea pri-aclo; corghi azboarã shi ntunicã (sh-cadi noaptea) pri dzeanã; ocljilj si ntunicã; la mini ntunicã videarea; oara ntunicã (s-featsi, cãdzu, s-alãsã noaptea); sã ntunicã dicutot; ntunicãndalui, na-l shi draclu da la poartã

§ ntunicat1 (ntu-ni-cátŭ) adg ntunicatã (ntu-ni-cá-tã), ntunicats (ntu-ni-cátsĭ), ntunicati/ntunicate (ntu-ni-cá-ti) – (noaptea) tsi s-ari alãsatã (tsi ari cãdzutã); ãntunicat, faptu scutidi; scutudisit
{ro: înnoptat, întunecat}
{fr: assombri, obscurci, sombre, triste; surpris par l’obscurité de la nuit}
{en: darkened, grown obscure; caught by nightfall}

§ ntunicari1/ntunicare (ntu-ni-cá-ri) sf ntunicãri (ntu-ni-cắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu sã ntunicã (cãndu s-fatsi scutidi, cãndu cadi noaptea); ãntunicari; scutudisiri
{ro: acţiunea de a înnopta, de a întuneca; înnoptare; întunecare}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

scutidi/scutide

scutidi/scutide (scu-tí-di) sf fãrã pl – lipsã di lunjinã; harea-a unui lucru tsi nu-ari lunjinã (ashi cum easti noaptea, di nu s-veadi tsiva); ntunearic, ntuneric, ãntunearic, chisã
{ro: întuneric}
{fr: obscurité, ténèbres}
{en: obscurity, darkness}
ex: easti diparti scutidea (ntuneariclu)? ncljidi ocljilj s-u vedz; hiu tu scutidi (ntunearic); eara noapti, pi scutidi nu ved tsiva

§ scutidos (scu-ti-dósŭ) adg scutidoasã (scu-ti-dŭá-sã), scutidosh (scu-ti-dóshĭ), scutidoasi/scutidoase (scu-ti-dŭá-si) – tsi easti mplin di scutidi shi nu s-veadi prit el; tsi easti cu putsãnã lunjinã; putsãn lunjinos; scutinos, ntunicos, ãntunicos
{ro: întunecos}
{fr: obscur, sombre}
{en: dark, obscure, sombre}
ex: noapti scutidoasã (ntunicoasã, cu putsãnã lunjinã); chisa-atsea scutidoasã (ntunicoasã)

§ scutinos (scu-ti-nósŭ) adg scutinoasã (scu-ti-nŭá-sã), scutinosh (scu-ti-nóshĭ), scutinoasi/scutinoase (scu-ti-nŭá-si) – (unã cu scutidos)

§ scutudisescu (scu-tu-di-sés-cu) (mi) vb IV scutudisii (scu-tu-di-síĭ), scutudiseam (scu-tu-di-seámŭ), scutudisitã (scu-tu-di-sí-tã), scutudisiri/scutudisire (scu-tu-di-sí-ri) – (noaptea) yini, cadi, s-alasã; s-fatsi scutidi (ntunearic); ntunic; ãntunearic, ntunearic
{ro: înnopta, (se) întuneca}
{fr: s’assombrir, s’obscurcir}
{en: dar-ken, grow obscure}
ex: mushãteatsa u scutudiseashti (ntunicã); driptatica a ta ts-u scutudisish (ntunicash)

§ scutudisit (scu-tu-di-sítŭ) adg scutudisitã (scu-tu-di-sí-tã), scutudisits (scu-tu-di-sítsĭ), scutudisiti/scutudisite (scu-tu-di-sí-ti) – (noaptea) tsi s-ari alãsatã (tsi ari cãdzutã); faptu scutidi; ãntunicat, ntunicat
{ro: înnoptat, întunecat}
{fr: assombri, obscurci}
{en: darkened, grown obscure}

§ scutudisiri/scutudisire (scu-tu-di-sí-ri) sf scutu-disiri (scu-tu-di-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu sã ntunicã (cãndu s-fatsi scutidi, cãndu cadi noaptea); ãntunicari, ntunicari

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn