|
|
scutidos
scutidos (scu-ti-dósŭ) adg – vedz tu scutidi
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: scutidiaumbrã
aumbrã (aúm-brã) sf aumbri/aumbre (a-úm-bri) – loc ãntunicat sh-fãrã lunjinã; urma tsi u-aspuni pri loc un lucru cãndu di-alantã parti easti vidzut di soari (di-unã lunjinã vãrtoasã); umbrã; (fig: aumbrã = (i) fatsã mushatã sh-cu hari; aumbrat; vidzutã, videari, mutrã; (ii) om, omlu di ningã cariva, xen; (iii) apanghiu, agiutor, atsel tsi n-afireashti tra s-nu pãtsãm tsiva; (iv) mortu, fandazmã, stihio, stihii, vãrcolac, boshi, stifã; (v) amayi, mãndii, vãscãnii; expr:
2: am aumbrã di… = nj-undzescu cu…, hiu ca…;
3: mi-acats di cariva (mi tsãn) ca aumbra = hiu cu cariva tut chirolu sh-nu lu-alas dip ta s-hibã singur;
4: nj-easti fricã (mi-aspar) sh-di-aumbrã = hiu om tsi nj-easti fricã sh-di nai ma njitsli lucri;
5: nu veadi, cã-lj tsãni aumbrã narea = zbor tsi s-dzãtsi tr-atsel tsi easti tivichel, tsi nu lj-acatsã mãna trã tsiva, tsi nu para bagã oarã tsi s-fatsi deavãrliga di el;
6: va mi scoatã dit soari s-mi bagã tu-aumbrã shi dit aumbrã tu soari? = zbor tsi s-dzãtsi cãndu un ari angãtan di cariva, di la cari nu s-ashteaptã s-veadã nitsiunã hãiri)
{ro: umbră, faţă graţioasă, aparenţă, aerul, omul (străinul de lângă cineva); protecţie; fantomă}
{fr: ombre; beaux traits du visage (surtout autour des yeux); air, apparence; étranger; protection, abri protecteur; fantôme, revenant}
{en: shade; gracious appearance; stranger, protection; ghost, phantom}
ex: tsi treatsi prit apã shi nu s-udã? (angucitoari: aumbra); treatsi prit apã, nu s-adapã, necã s-udã, necã s-afundã (angucitoari: aumbra); funi lungã sh-fãrã-aumbrã (angucitoari: calea); shidzum tutã dzua sum aumbra-a sãltsilor; si-l talji chiparishlu, cã lã tsãni aumbrã; tu-aumbra-a voastrã io nu-nj shed; muljari cu aumbrã (fig: aumbratã, harishi, ndilicatã, tsi-ari fatsa dultsi, cu multã hari); avea ficiorlu aleptu aumbrã (fig: vidzutã, mutrã) di hilj di-amirã; nu cunoashti cãt ãlj tsãni aumbra; aumbra atsea (fig: omlu, xenlu atsel) din casã; aumbra (fig: omlu di ningã tini, xenlu), cari easti?; cu a cui aumbrã (fig: cu a cui agiutor, cari va s-n-afireascã di-arali, sum a cui apan-ghiu) njardzim noi tu arniu?; l-cãlcã aumbra (fig: ãlj s-alinci fandazma, stihia, vãrcolaclu); ma nu-nj putui cu ocljilj s-dau di-aumbra (fig: fandazma) nividzutã; sh-u-avu s-nu hibã vãrã aumbrã (fig: stifã, fandazmã); aumbrili (fig: mortsãlj) tu cãragã si ncljid, ashi si spuni dit aushatic; pãnã sh-di-aumbrã-lj s-aspari
(expr: s-aspari multu lishor); nu hiu di atselj tsi lã s-aspari ocljul di aumbrã-lã
(expr: tsi s-aspari lishor)
§ umbrã (úm-brã) sf um-bri/umbre (úm-bri) – (unã cu aumbrã)
mpumurat2
mpumurat2 (mpu-mu-rátŭ) adg mpumuratã (mpu-mu-rá-tã), mpu-murats (mpu-mu-rátsĭ), mpumurati/mpumurate (mpu-mu-rá-ti) – tsi easti ntunicat shi scutidos ca dzua cu tserlu mplin di niori grei; ãmpumurat, ncernu, cernu, ndzernu, ngernu, mundo; (fig: mpumurat = (i) tsi easti lipsit di hãrãcupilji, harauã; tsi nu lj-arãdi gura dip shi sta ntunicat la fatsã)
{ro: mohorât, sumbru}
{fr: sombre, obscursi par les nuages}
{en: somber, dark, gloomy, overcast}
ex: om, totãna mpumurat (fig: ntunicat la fatsã, tsi nu lj-arãdi gura dip)
§ ãmpumurat (ãm-pu-mu-rátŭ) adg ãmpumuratã (ãm-pu-mu-rá-tã), ãmpumurats (ãm-pu-mu-rátsĭ), ãmpumura-ti/ãmpumurate (ãm-pu-mu-rá-ti) – (unã cu mpumurat2)
ncernu
ncernu (ncér-nu) adg ncernã (ncér-nã), ncernji (ncér-nji), ncer-ni/ncerne (ncér-ni) – tsi easti ntunicat shi scutidos ca dzua cu tserlu mplin di niori grei; tsi sta ntunicat la fatsã shi nu lj-arãdi gura dip; tsi nu para zburashti shi easti chirut tu minduiri; tsi nu poati s-aflã tsiva tsi s-lu hãriseascã tu banã; tsi easti lipsit di tihi (hãrãcupilji, harauã); tsi s-aflã tu jali; cernu, mpumurat, ãmpu-murat, mundo; marat, curbisit, cacomir, pustu, etc.
{ro: mohorât, sumbru; nenorocit}
{fr: sombre, obscursi par les nuages, malheureux}
{en: somber, dark, gloomy, overcast; unfortunate, miserable}
ex: aman, aman zghilea lailu ncernu (corbul); s-ma bat cu turcul ncernu (tihilai); o, ncerna (tihilaea)-atsea di mirã!; ncerna pirifanji!; eu, ncernul (corbul di mini) mi tuchescu; ncernu shi corbu
§ cernu (cér-nu) adg cernã (cér-nã), cernji (cér-nji), cerni/cerne (cér-ni) – (unã cu ncernu)
ex: toamna cernã (ntunicatã, cu ploi sh-fãrã soari) cãndu s-yinã
§ nciurnichedz (ncĭur-ni-chĭédzŭ) (mi) vb I nciurnicai (ncĭur-ni-cáĭ), nciurnicam (ncĭur-ni-cámŭ), nciurnicatã (ncĭur-ni-cá-tã), nciurnicari/nciur-nicare (ncĭur-ni-cá-ri) – fac tra s-hibã ca ntunearic cu putsãnã lunjinã; (chirolu) sã ntunicã ca atumtsea cãndu tserlu easti mplin di niori icã acatsã s-cadã noaptea; (mi) ntunic la fatsã, niuredz, fatsa nj-easti ncernã shi nu-aspuni nitsiunã harauã, nji sã ntunicã videarea, nciornic, ãnciornic, ntunic
{ro: întuneca}
{fr: (s’)obs-curcir}
{en: darken}
ex: ocljilj nã si nciurnicarã (ntunicarã)
§ nciornic (ncĭór-nicŭ) (mi) vb I nciurnicai (ncĭur-ni-cáĭ), nciurnicam (ncĭur-ni-cámŭ), nciurnicatã (ncĭur-ni-cá-tã), nciurnicari/nciurnicare (ncĭur-ni-cá-ri) – (unã cu nciurnichedz)
§ nciurnicat (ncĭur-ni-cátŭ) adg nciurnicatã (ncĭur-ni-cá-tã), nciurnicats (ncĭur-ni-cátsĭ), nciurnicati/nciurnicate (ncĭur-ni-cá-ti) – (chirolu, fatsa, etc.) tsi sã ntunicã shi s-niurã; ãnciurnicat, ntunicat, niurat, ncljis, etc.
{ro: întunecat}
{fr: obscurci}
{en: darkened}
§ nciurnicari/nciurnicare (ncĭur-ni-cá-ri) sf nciurnicãri (ncĭur-ni-cắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu tsiva sã ntunicã; ãnciurnicari, ntunicari
negurã
negurã (né-gu-rã) sf neguri (né-gurĭ) – andarã faptã di fum, pulbiri, aburi ishits dit apa tsi s-aflã tu loc, etc. tsi s-arãs-pãndeashti tu aerã di nu poati omlu s-veadã ghini sh-diparti; cãtãcnii, cãtãhnii, eamã, andarã; (fig:
1: negurã = scutidi, ntunearic, cãndu s-veadi ca prit negurã; expr:
2: ca luchi tu negurã = tsi nu s-ved, nu s-aduchescu, cã au hui ca di luchi)
{ro: pâclă, ceaţă, nori de fum sau praf}
{fr: brouillard, nuage de fumée ou poussière}
{en: fog, mist, cloud of smoke or dust}
ex: tsi treatsi prit hoarã shi nu-lj bagã cãnjlji oarã? (angucitoari: negura); negurã (cãtãhnii) easti nafoarã; lai neguri (cãtãhnii), neguri groasi; s-ashtearnã pristi muntsã neguri (cãtãhnii); ahurhi s-veadã ca prit negurã (eamã, andarã); muntsãlj nu s-ved di negurã (cãtãhnii); acatsã nã ploai minutã, dultsi shi suptsãri, cu un ca nior, ca negurã, cã nu videai dip; luplu, negurã caftã
§ niguros (ni-gu-rósŭ) adg niguroasã (ni-gu-rŭá-sã), nigurosh (ni-gu-róshĭ), niguroasi/niguroase (ni-gu-rŭá-si) – tsi easti acupirit di negurã; cu neguri; ntunicos, scutidos, scutinos; (fig: niguros = (i) (tser) tsi easti mplin di niori; (ii) (chiro) tsi easti ntunicos shi nu s-veadi ghini; (iii) (fatsã) tsi easti niuratã, ntunicatã)
{ro: neguros, întunecat}
{fr: nebouleux, assombri}
{en: nebulous, somber}
ex: zãrli niguroasi (cu negurã, ntunicati) ali toamnã; minduirli slabi, niguroasi (fig: ntunicati); pi-un chiro niguros (cu neguri, ntunicos) eara s-nã cheardim pit pãduri; niguros (ntunicat) oclju ari
§ niguredz (ni-gu-rédzŭ) (mi) vb I nigurai (ni-gu-ráĭ), niguram (ni-gu-rámŭ), niguratã (ni-gu-rá-tã), nigurari/nigurare (ni-gu-rá-ri) – acoapir cu negurã; ntunic; (fig: niguredz = (mi) ntunic la fatsã, (nj-si) ntunicã videarea, etc.)
{ro: (se) acoperi cu nori; înnegura, întuneca, (se) posomorî}
{fr: se couvrir de nuages; (s’)obscurcir, (s’)assombrir}
{en: darken, grow obscure; (face, eyes) become cloudy}
ex: nigurash (fig: ti ntuni-cash, niurash) la fatsã; nigurarã muntsã sh-vãljuri; sh-nigurã fatsa (fig: si ntunicã la fatsã) cãndu intrã n casã
§ nigureadzã (ni-gu-reá-dzã) vb I unipirs nigurã (ni-gu-rắ), nigura (ni-gu-rá), niguratã (ni-gu-rá-tã), nigurari/nigurare (ni-gu-rá-ri) – (negura, andara) acoapirã loclu; cadi (yini, s-alasã, s-ashtearni) negura pristi loc; ntunicã, ntunearicã, niureadzã; (fig: nigureadzã = sã ntunicã chirolu, fatsa, videarea)
ntunearic1
ntunearic1 (ntu-neá-ricŭ) sn pl(?) – fãrã lunjinã (ashi cum easti noaptea, di nu s-veadi tsiva); ntuneric, ãntunearic, scutidi, chisã
{ro: întuneric}
{fr: obscurité, ténèbres}
{en: obscurity, darkness}
ex: imna pitu ntunearic (scutidi)
§ ãntunearic (ãn-tu-neá-ricŭ) sn pl(?) – (unã cu ntunearic1)
§ ntuneric (ntu-né-ricŭ) sn pl(?) – (unã cu ntunearic1)
ex: tu ntuneric (scutidi)
§ ntunicã (ntú-ni-cã) vb I unipirs ntunicã (ntu-ni-cắ), ntunica (ntu-ni-cá), ntunicatã (ntu-ni-cá-tã), ntunicari/ntunicare (ntu-ni-cá-ri) – yini (cadi, s-alasã) noaptea; s-fatsi scutidi; scutudiseashti; ãntunearicã, ntunearicã;
(expr: nji sã ntunicã videarea = acats di nu mata pot s-ved cu ocljilj)
{ro: înnopta, (se) întuneca}
{fr: s’assombrir, s’obscurcir, arriver les ténèbres de la nuit; avoir la vue trouble, assombrie}
{en: darken, grow obscure; (face, eyes) become cloudy}
ex: nu ntunicã, apiri… apiri, nu ntunicã (angucitoari: bruma); aidi acasã, cã ntunicã (s-featsi scutidi); njarsi cãt njarsi, pãnã tsi ntunicã (cãdzu, s-alãsã noaptea); avea ntunicatã (s-avea faptã scutidi) ghini, singurã eara, om nu tritsea pri-aclo; corghi azboarã shi ntunicã (sh-cadi noaptea) pri dzeanã; ocljilj si ntunicã; la mini ntunicã videarea; oara ntunicã (s-featsi, cãdzu, s-alãsã noaptea); sã ntunicã dicutot; ntunicãndalui, na-l shi draclu da la poartã
§ ntunicat1 (ntu-ni-cátŭ) adg ntunicatã (ntu-ni-cá-tã), ntunicats (ntu-ni-cátsĭ), ntunicati/ntunicate (ntu-ni-cá-ti) – (noaptea) tsi s-ari alãsatã (tsi ari cãdzutã); ãntunicat, faptu scutidi; scutudisit
{ro: înnoptat, întunecat}
{fr: assombri, obscurci, sombre, triste; surpris par l’obscurité de la nuit}
{en: darkened, grown obscure; caught by nightfall}
§ ntunicari1/ntunicare (ntu-ni-cá-ri) sf ntunicãri (ntu-ni-cắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu sã ntunicã (cãndu s-fatsi scutidi, cãndu cadi noaptea); ãntunicari; scutudisiri
{ro: acţiunea de a înnopta, de a întuneca; înnoptare; întunecare}
orbu
orbu (ór-bu) adg, sm, sf oarbã (ŭár-bã), orghi (ór-ghi), oarbi/oarbe (ŭár-bi) – atsel cari sh-ari chirutã doilji oclji; atsel cari nu poati s-veadã tsiva di doilji oclji; (fig: orbu = (i) un tsi nu para veadi ghini, easti ca orbu, cã nu veadi aproapea dip; (ii) loc ntunicos, scutidos, iu nu pots s-vedz tsiva; expr:
2: armasi orbu, easti orbu = (i) nu shtii tsi lipseashti sã shtibã; (ii) nu featsi carti, nu s-ari dusã la sculii;
3: orbu di-un oclju = tsi nu veadi di-un oclju mash; chior, gav;
4: am tihi oarbã; am tihi-arauã = nu-am dip tihi, hiu fãrã tihi;
5: mi-adar orbu = mi mbet multu, mi fac dzadã (cucutã, cãndilã, hrup, etc.);
6: di la orbu nu caftã oclji = s-dzãtsi tr-atsel tsi caftã a unui sã-lj da tsiva tsi nu-ari, s-facã tsi nu poati, etc.;
7: acatsã orbul, scoati-lj ocljilj = zbor tsi s-dzãtsi a omlui cãndu fatsi un lucru ncot, digeaba; cãndu-lj fatsi a unui tsiva tsi nu-l mealã, nu-l ambudyiseashti cu tsiva dip;
8: deadi orbul di mur shi-lj si pari cã ma nclo loc nu-i = zbor tsi s-dzãtsi-a atsilui tsi nu poati s-veadã ma diparti di tsi-lj si-aspuni n fatsã; nu poati s-aducheascã tsi poati si s-ascundã dupã zboarãli avdzãti di la cariva; etc.;
9: chiorlu ntrã orghi easti amirã; tu hoara-a orghilor, chiorlu-i domnu = zbor tsi s-dzãtsi atumtsea cãndu un tsi nu para shtii s-lu facã ghini un lucru lipseashti s-lu facã cum shtii, cãndu nu-ari altu ma bun, un mastur s-lu facã)
{ro: orb}
{fr: aveugle}
{en: blind}
ex: tsi tricu pri-afoarã, di orbul u vidzu, mutlu-lj gri, surdul s-aspãre di boatsi-lj? (angucitoari: minciuna); tuts orghilj shi shchiochilji s-avea adunatã aclo; nveatsã-l sh-nãs tehni s-nu-armãnã orbu
(expr: s-nu hibã un di-atselj tsi nu shtii s-facã tsiva); lu nveatsã ficiorlu gramati, s-nu lu-alasã orbu
(expr: fãrã carti, ca orbu); dusi la hani di s-adrã orbu
(expr: s-featsi dzadã, sã mbitã); nu vedz, oarbe? (fig: tsi, nu vedz dip? eshti orbu?); trã surdu, macã-asunj, trã orbu, macã thimnjitseshti shi trã mbitat macã vai meshti, chirdutã va s-ducã; va-nj dzãts chior, va-ts dzãc orbu; iu-s mãmii multi, lu scot ficiorlu orbu; ficiori tsi-ashteaptã n gurã, ca tsiva pulj orghi; laea nveastã, cari vidzu ntãnja tihi oarbã
(expr: prota tihi slabã), s-mãritã cu nãs; noaptea-aestã easti oarbã (fig: scuti-doasã, cu niori, fãrã lunã icã steali); lucru cu yii, orbu va lu-adari
§ urghescu (ur-ghĭés-cu) vb IV shi I urghii (ur-ghíĭ), urgheam (ur-ghĭámŭ), urghitã (ur-ghí-tã), urghiri/urghire (ur-ghí-ri) shi urgheari/urgheare (ur-ghĭá-ri) – nj-cher videarea; fac altu si sh-chearã videarea; lj-scot ocljilj sh-lu-alas orbu; (fig: urghescu = (i) l-fac pri cariva s-nu veadã un lucru, icã s-nu li veadã lucrili ashi cum suntu; (ii) lj-dzãc minciunj sh-lu-arãd pri cariva)
pudrumi/pudrume
pudrumi/pudrume (pu-drú-mi) sf pudrunj (pu-drúnjĭ) –
1: udã cama aratsi (izbã, bimtsã, etc.), di-aradã sum loc sh-cu putsãnã lunjinã, iu s-tsãn trã ma multu chiro (trã earnã) lucri, di-aradã trã mãcari sh-beari (talari cu cash, yinuri, etc.); tsilar, tsãlar, tsãlari, chilar, catoi, catoyi, izbã, bimtsã, pimnitsã, pleamnitsã, pleamitsã, pleavnitsã, zimnic;
2: binai (casã, adãrãmintu, etc.) cu udadz scutidosh (tsi s-aflã, multi ori sum loc, tu catoyi) iu suntu tsãnuts ncljish atselj tsi suntu aflats cu stepsu, dupã tsi suntu giudicats shi culãsits tra sã sta ncljish un castili chiro (icã ninti, cãndu ashteaptã ninga tra si s-ducã la giudicatã); budrumi, bãdrumi, zundani, zãndani, sãndani, filichii, filãchii, hapsi, hãpsani, hãpseani, hãpsãnã, ncljisoari
{ro: beci, podrum, închisoare întunecoasă}
{fr: cellier, cave, prison souterraine; cachot}
{en: cellar, cave, prison, dungeon}
ex: lu-acatsã aestu shi-l bagã tu pudrumi (zãndani)
§ budrumi/budrume (bu-drú-mi) sf budrunj (bu-drúnjĭ) – (unã cu pudrumi)
§ bãdrumi/bãdrume (bã-drú-mi) sf bãdrunj (bã-drúnjĭ) – (unã cu pudrumi)
scutidhos
scutidhos (scu-ti-dhósŭ) adg scutidhoasã (scu-ti-dhŭá-sã), scutidhosh (scu-ti-dhóshĭ), scutidhoasi/scutidhoase (scu-ti-dhŭá-si) – unã cu scutidos
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: scutidosscutidi/scutide
scutidi/scutide (scu-tí-di) sf fãrã pl – lipsã di lunjinã; harea-a unui lucru tsi nu-ari lunjinã (ashi cum easti noaptea, di nu s-veadi tsiva); ntunearic, ntuneric, ãntunearic, chisã
{ro: întuneric}
{fr: obscurité, ténèbres}
{en: obscurity, darkness}
ex: easti diparti scutidea (ntuneariclu)? ncljidi ocljilj s-u vedz; hiu tu scutidi (ntunearic); eara noapti, pi scutidi nu ved tsiva
§ scutidos (scu-ti-dósŭ) adg scutidoasã (scu-ti-dŭá-sã), scutidosh (scu-ti-dóshĭ), scutidoasi/scutidoase (scu-ti-dŭá-si) – tsi easti mplin di scutidi shi nu s-veadi prit el; tsi easti cu putsãnã lunjinã; putsãn lunjinos; scutinos, ntunicos, ãntunicos
{ro: întunecos}
{fr: obscur, sombre}
{en: dark, obscure, sombre}
ex: noapti scutidoasã (ntunicoasã, cu putsãnã lunjinã); chisa-atsea scutidoasã (ntunicoasã)
§ scutinos (scu-ti-nósŭ) adg scutinoasã (scu-ti-nŭá-sã), scutinosh (scu-ti-nóshĭ), scutinoasi/scutinoase (scu-ti-nŭá-si) – (unã cu scutidos)
§ scutudisescu (scu-tu-di-sés-cu) (mi) vb IV scutudisii (scu-tu-di-síĭ), scutudiseam (scu-tu-di-seámŭ), scutudisitã (scu-tu-di-sí-tã), scutudisiri/scutudisire (scu-tu-di-sí-ri) – (noaptea) yini, cadi, s-alasã; s-fatsi scutidi (ntunearic); ntunic; ãntunearic, ntunearic
{ro: înnopta, (se) întuneca}
{fr: s’assombrir, s’obscurcir}
{en: dar-ken, grow obscure}
ex: mushãteatsa u scutudiseashti (ntunicã); driptatica a ta ts-u scutudisish (ntunicash)
§ scutudisit (scu-tu-di-sítŭ) adg scutudisitã (scu-tu-di-sí-tã), scutudisits (scu-tu-di-sítsĭ), scutudisiti/scutudisite (scu-tu-di-sí-ti) – (noaptea) tsi s-ari alãsatã (tsi ari cãdzutã); faptu scutidi; ãntunicat, ntunicat
{ro: înnoptat, întunecat}
{fr: assombri, obscurci}
{en: darkened, grown obscure}
§ scutudisiri/scutudisire (scu-tu-di-sí-ri) sf scutu-disiri (scu-tu-di-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu sã ntunicã (cãndu s-fatsi scutidi, cãndu cadi noaptea); ãntunicari, ntunicari
zãndani/zãndane
zãndani/zãndane (zãn-dá-ni) sf zãndãnj (zãn-dắnjĭ) – binai (casã, loc, etc.) cu udadz scutidosh (tsi s-aflã, multi ori, tu catoyi sum loc) iu suntu tsãnuts ncljish atselj tsi suntu aflats cu stepsu (dupã tsi suntu giudicats shi culãsits tra sã sta ncljish un castili chiro, icã ninti, cãndu ashteaptã ninga tra si s-ducã la giudicatã); zundani, sãndani, filichii, filãchii, hapsi, hãpsani, hãpseani, hãpsãnã, ncljisoari, pudrumi, budrumi, bãdrumi; (fig: zãndani = scutidi, loc scutidos shi ncljis, tsi sh-u-adutsi cu-unã zãndani)
{ro: închisoare întunecoasă}
{fr: prison; cachot}
{en: prison, dungeon}
ex: lu-arucarã tu zãndani (hãpsani); bana-i moartã tru zãndani (hãpsani); lu bãgarã ti shapti anj tu zãndani; canda escu tu zãndani tu casa-aestã; lã deadi-a atsilor tsi aviglja la zãndani cãti unã mãnatã di flurii; va s-intru tu zãndani tu loclu-a tãu
§ zundani/zundane (zun-dá-ni) sf zundãnj (zun-dắnjĭ) – (unã cu zãndani)
ex: ditu ponda di zundani (hãpsani), scoati-nj om, tsi-i ca fidani
§ sãndani/sãndane (sãn-dá-ni) sf sãndãnj (sãn-dắnjĭ) – (unã cu zãndani)
ex: udai ca sãndani (ncljisoari); ti stricori ascumtã prit sãndanea (fig: scutidea ca dit zãndani) a noaptiljei
§ zãndãnisescu (zãn-dã-ni-sés-cu) (mi) vb IV zãndãnisii (zãn-dã-ni-síĭ), zãndãniseam (zãn-dã-ni-seámŭ), zãndãnisitã (zãn-dã-ni-sí-tã), zãndãnisiri/zãndãnisire (zãn-dã-ni-sí-ri) – bag (aruc, ncljid, etc.) pri cariva tu zãndani; ncljid, flucusescu, hãpsãnescu; (fig: zãndãnisescu = ncljid ca tu-unã zãndani)
{ro: întemniţa}
{fr: emprisonner}
{en: imprison}
ex: lu zãndãnisirã cã lu-aflarã cu cãrtsã
§ zãndãnisit (zãn-dã-ni-sítŭ) adg zãndãnisitã (zãn-dã-ni-sí-tã), zãndãnisits (zãn-dã-ni-sítsĭ), zãndãnisiti/zãndãnisite (zãn-dã-ni-sí-ti) – tsi easti ncljis tu zãndani; ncljis, hãpsãnit, flucusit
{ro: întemniţat}
{fr: emprisonné}
{en: imprisoned}
ex: dzatsi zãdãnipsit di dzatsi anj
scutidosŭ
RO:întunecos
EN:dark
FR:
Dictsiunar Armãn-Romãn-Englez-Francez - Mariana Bara 2015