DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

brats

brats (brátsŭ) sn bratsã (brá-tsã) –
1: mãdularlu-a omlui tsi nchiseashti di la mãnã shi s-dutsi pãnã la umir;
2: furtia tsi poati si s-tsãnã cu un i dauãli aesti mãdulari (bratsã); brãtsat, brãtsatã, bãrtsat, bãltsat;
3: misurã veaclji ca pihea i cotlu (lungã ca di la cot pãnã la mãnã i pãnã la mithca-a dzeadzitilor);
(expr: lu-aprochi cu bratsãli dishcljisi = lu-aprochi cu tutã vrearea, cu inima dishcljisã)
{ro: braţ, cot}
{fr: bras, brassée, coudée}
{en: arm, armful, cubit}
ex: mi doari bratslu; omlu ari doauã bratsã; el lucreadzã cu bratsãli; tsi s-facã mãratlu cu doauã bratsã mash; uhtarea bratslu-nj leagã; dã-nj un brats (furtii) di leamni; doauã bratsã (doauã misuri di brats di la cot la dzeadziti) di pãndzã; un brats (unã misurã) di scutic

§ bratseta (bra-tsé-ta) adv – s-dzãtsi cãndu omlu imnã “di brats” cu cariva; di brats, brats la brats
{ro: la braţ}
{fr: à bras}
{en: holding one’s arm}
ex: noi u-avem tr-arshini s-ljai nveasta bratseta (di brats) shi s-ti priimnji

§ brãtsat (brã-tsátŭ) sn brãtsati/brãtsate (brã-tsá-ti) –
1: dipãrtarea tsi s-acatsã cu doauãli bratsã teasi dit-unã parti tu-alantã (di la dzeaditili-a unui brats la-atseali a alãntui);
2: furtia tsi poati si s-tsãnã cu un i dauãli bratsã; brats; bãrtsat; brãtsatã, bãltsatã; surghits
{ro: distanţa dela degetele unui braţ la degetele celuilalt, când braţele sunt întinse în direcţie opusă; braţ}
{fr: êtendue des deux bras; brassée}
{en: distance between de fingers of one hand to the fingers of the other when the arms are stretched in the opposite direction; armful}
ex: deadi soarli trei brãtsati; un brãtsat di leamni (leamni purtati cu dauã bratsi); bãgai tu pãhnii doauã brãtsati di earbã; misurai un brãtsat di pãndzã

§ brãtsatã (brã-tsá-tã) sf brãtsati/brãtsate (brã-tsá-ti) – (unã cu brãtsat)

§ bãrtsat1 (bãr-tsátŭ) sn bãrtsati/bãrtsate (bãr-tsá-ti) – (unã cu brãtsat)
ex: tradzi funea dauã bãrtsati; noauãdzãtsi-noauã di bãrtsati vrea s-lu hidzearim tu loc

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

culupan

culupan (cu-lu-pánŭ) sn culupani/culupane (cu-lu-pá-ni) – cumatã lungã shi strimtã di pãndzã cu cari si nfashi natslji dupã tsi s-amintã shi suntu ninga njits; culpan, scutic, scutã, spargan, spargãn, militsã, miljitsã, speasi, fashi, nfãshimindu
{ro: scutec, faşă}
{fr: maillot, couche (pour emmailloter les enfants)}
{en: diaper}
ex: cu dauã culupani nfãshai feata; culupanili (scutili) vor lari

§ culpan (cul-pánŭ) sn culpani/culpane (cul-pá-ni) – (unã cu culupan)
ex: aflãm mãrata-nã featã tu culpani aspindzuratã di gardu

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

fashi/fashe

fashi/fashe (fá-shi) sf fãsh (fắshĭ) – cumatã (filii) lungã shi ngustã (di carti, pãndzã, cheali, carni, etc.) tãljatã (aruptã, scoasã) dit unã cumatã ma mari (cu cari si-anvãrteashti, s-leagã, si nvãrtushadzã tsiva); cumatã lungã shi strimtã di pãndzã cu cari si nfashi njitslji; pãndzã lungã shi strimtã cu cari s-leagã arãnjlji di pi truplu-a omlui; cumatã, bucatã, filii, scutic, scutã, culpan, culupan, spargan, spargãn, speasi, militsã, miljitsã, nfãshimindu
{ro: faşă, fâşie, scutec, bandă, felie; bucată}
{fr: maillot, bande, bandelette, tranche, morceau}
{en: swaddling band (clothes), narrow band, strip, slice, piece}
ex: adu fasha (scuta, culupanea) si nfash ficiuriclu; li tãljai lungu ca fasha; fashi (cumatã lungã shi strimtã) aruptã dit paltul a meu; nu-lj ligai ghini fasha; trets fasha sum tini; unã carotsã cu nishti fãsh di pãndzã; arupea di nãsh fãsh (filii, cumãts) di carni; cum strigã, fãsh-fãsh (surii-surii); u scoasi soacrã-sa fãsh-fãsh (cumãts, cumãts); fãsh, fãsh (filii, filii) u disicã; s-ti-adarã fãsh (filii, cumãts); fãsh-filii (cumãts, cumãtici) li scoasirã; fãsh ãntredz di nãvai si scula nsus; fãsh-fãsh u scoasirã (u featsirã cumãts)

§ nfash (nfáshĭŭ) (mi) vb I nfãshai (nfã-shĭáĭ), nfãsham (nfã-shĭámŭ), nfãshatã (nfã-shĭá-tã), nfãsha-ri/nfãshare (nfã-shĭá-ri) – anvãrtescu un njic tu fashi; lj-bag a njiclui un culupan; lj-alãxescu scuta-a njiclui; anvãrtescu unã fashi pristi tsiva (unã mãnã, cicior, aranã, etc.); (fig: nfash = (trã muljari) amintu, fac njic)
{ro: înfăşa; naşte}
{fr: emmailloter; naître}
{en: swaddle (infant), put on diaper; give birth}
ex: nat ãn leagãn sã nu nfashi; muljarea, cãndu s-apruchea sã nfashi (fig: s-amintã njic), s-dutsea tu pãduri di nfãsha (fig: aminta natlu); nveasta nfãshe (bãgã culpani la; icã fig: amintã) doi ficiori; tora lu nfãshai (lj-bãgai fasha)

§ nfãshedz (nfã-shĭédzŭ) (mi) vb I nfãshai (nfã-shĭáĭ), nfãsham (nfã-shĭámŭ), nfãshatã (nfã-shĭá-tã), nfãshari/nfãshare (nfã-shĭá-ri) – (unã cu nfash)

§ nfãshat (nfã-shĭátŭ) adg nfãshatã (nfã-shĭá-tã), nfãshats (nfã-shĭátsĭ), nfãsha-ti/nfãshate (nfã-shĭá-ti) – (natlu) a curi ãlj s-ari bãgatã un culupan; (mãnã, aranã, cicior, etc.) ligat cu-unã fashi

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

miljitsã

miljitsã (mi-ljí-tsã) sf miljitsã (mi-ljí-tsã) – cumatã lungã shi strimtã di pãndzã cu cari si nfashi natslji dupã tsi s-amintã; mili-tsã, spargan, spargãn, culpan, culupan, scutic, scutã, speasi, fashi, nfãshimindu
{ro: scutec, faşă}
{fr: maillot, couche (pour emmailloter les nourrissons)}
{en: swaddling clothes, diaper}

§ militsã (mi-lí-tsã) sf militsã (mi-lí-tsã) – (unã cu miljitsã)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

palju-

palju- (pá-ljĭu-) prifixu – zbor (prifixu) cari aspuni cã unã hiintsã i un lucru nu easti bun (easti arãu, easti veclju, easti strãmbu, nu s-uidiseashti ghini, etc.)
{ro: cuvânt care denotă că ceva sau careva nu este bun, este de calitate inferioară}
{fr: mot qui exprime quelque chose de basse, de mauvaise qualité}
{en: word which implies that something is bad or of lower quality}
ex: palju-oai (oai slabã, nibunã, fãrã tinjii mari la vindeari); li vindui tuti palju-oili; palju-oaminj (oaminj nearushinats, arãi, fãrã tinjii) tsi suntu!; palju-scutic (scutic nibun); li mulgu tu-unã palju-gãleatã (gãleatã veaclji, nibunã); s-nãiri, cum un palju-ficior (ficior di-aradã, vagabondu) si-sh arãdã di amirãlu?; stãtea arucutitã cu curlu cãtrã soari, teasã ca vãrnã palju-dosã (dosã nearushinatã); tesh sum gortsu ca tsiva palju-cãnj; ãl tricurã fãrã s-patã tsiva sh-cu palju-calj; shcljupicãnda, ca vãrã palju-gumar arãnjos; cum ti-aspun la muljarea-a-ta, di tsi palju-soi hii; trã un palju-drac s-jilim tuts?

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

scutic

scutic (scú-ticŭ) sn scutitsi/scutitse (scú-ti-tsi) – pãndzã groasã sh-ascurã; cumatã lungã shi strimtã di pãndzã cu cari si nfashi natslji dupã tsi s-amintã; scutã, culpan, culupan, spargan, spargãn, militsã, miljitsã, speasi, fashi, nfãshimindu
{ro: pânză mai groasă; scutec, faşă}
{fr: étoffe grossière; maillot, couche (pour emmailloter les enfants)}
{en: rough cloth, coarse fabric; diaper}
ex: cu scutic (pãndzã groasã sh-ascurã) adari sãmarili; nu shtiu cum trapsi s-umplã un sumar cu palji shi lj-arupsi chealea shi scuticlu; nu-nj plãndzi, feata-nj, ma tsãni scuticlu aestu s-ts-anvãrteshtsã ficiorlji; lj-bãgash scuticlu (culupanlu) a njiclui?

§ scutã (scú-tã) sf scuti/scute (scú-ti) – cumatã lungã shi strimtã di pãndzã cu cari si nfashi natslji dupã tsi s-amintã; scutic, culpan, culupan, spargan, spargãn, militsã, miljitsã, fashi, nfãshimindu
{ro: scutec, faşă}
{fr: maillot, couche (pour emmailloter les enfants)}
{en: swaddling clothes, diaper}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

spargan

spargan (spár-ganŭ) sn spargani/spargane (spár-ga-ni) – cumatã lungã shi strimtã di pãndzã cu cari si nfashi natslji dupã tsi s-amintã; spargãn, culpan, culupan, scutic, scutã, militsã, miljitsã, speasi, fashi, nfãshimindu
{ro: scutec, faşă}
{fr: maillot, couche (pour emmailloter les enfants)}
{en: swaddling clothes, diaper}
ex: pri spargan bãgat

§ spargãn (spár-gãnŭ) sn spargãni/spargãne (spár-gã-ni) – (unã cu spargan)

§ spãrgãnami/spãrgãname (spãr-gã-ná-mi) sf fãrã pl – multimi di spargani; chirolu tsi natslji poartã spargani
{ro: mulţime de scutec}
{fr: quantité de langes)}
{en: multitude of diapers}
ex: ficiuritslji dit spãrgãnami (chirolu tsi purta scuti)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

tramã

tramã (trá-mã) sf trãnj (trắnjĭ) – hirlu tsi s-treatsi prit hirili teasi tu-arãzboi (prisuprã i sum usturã), cãndu s-tsasi tu-arãzboi
{ro: tramă}
{fr: trame}
{en: woof, weft}
ex: ne tramã, ne usturã nu s-aleadzi

§ trãmedz (trã-médzŭ) vb I trãmai (trã-máĭ), trãmam (trã-mámŭ), trãmatã (trã-má-tã), trãmari/trãmare (trã-má-ri) – trec trama prit hirili teasi (ustura) ditu-arãzboi; tsas; (fig: trãmedz = chindisescu)
{ro: pune tramă, ţese}
{fr: tramer, tisser}
{en: weave}

§ trãmat (trã-mátŭ) adg trãmatã (trã-má-tã), trãmats (trã-mátsĭ), trãmati/trãmate (trã-má-ti) – (hirlu) tsi easti tricut prit hirili teasi (urdzãtura) tu arãzboi; tsãsut
{ro: cu trama pusă, ţesut}
{fr: tramé, tissé}
{en: weaved}

§ trãmari/trãmare (trã-má-ri) sf trãmãri (trã-mắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-trãmeadzã; tsãseari
{ro: acţiunea de a pune tramă; de a ţese}
{fr: action de tramer, de tisser}
{en: action of weaving}

§ trimedz (tri-médzŭ) vb I trimai (tri-máĭ), trimam (tri-mámŭ), trimatã (tri-má-tã), trimari/trimare (tri-má-ri) –
1: fac trama s-treacã prit hirili teasi tu-arãzboi (ustura); trãmedz;
2: stulsescu unã pãndzã (tsãsãturã) cu cusuturi fapti cu aclu sh-cu hiri di tuti bueili; chindisescu
{ro: pune trama; broda}
{fr: tisser la trame; broder}
{en: weave; embroider}
ex: cu veardi li trimam (chindiseam)

§ trimat (tri-mátŭ) adg trimatã (tri-má-tã), trimats (tri-mátsĭ), trimati/trimate (tri-má-ti) – tsi easti trãmat, tsãsut; tsi easti chindisit
{ro: ţesut; brodat}
{fr: tissé; brodé}
{en: weaved; embroidered}

§ trimari/trimare (tri-má-ri) sf trimãri (tri-mắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-trimeadzã

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn