|
|
scutel
scutel (scu-télŭ) sm scutelj (scu-téljĭ) – om multu avut cu njilj di oi, cãpri, calj, etc.; cap di fãlcari, ma multi fumelj tsi sta shi s-mutã cu el tu muntsã sh-tu cãmpu; celnic, cilnicã, chihãe
{ro: mare proprietar în turme de oi; căpetenie de mai multe familii (fălcari)}
{fr: grand propriétaire de moutons; chef de tribu ou de plusieurs familles (“fãlcãri”)}
{en: large owner of sheep; tribal head of several families (“fãlcãri”)}
afendi
afendi (a-fén-di) sm invar –
1: bãrbat cari ari njits; numa tsi lj-u da a aishtui bãrbat njitslj-a lui; afendu, tatã, patera, baba, andic;
2: omlu tsi easti dus la unã sculii maxus adratã (iu easti nvitsat sh-deapoea hirotunusit) tra s-aibã ndreptul s-lituryiseascã la bisearicã shi s-facã tuti arãdzli crishtineshti; preftu, afendu, pãrinti, pãpã, popã
{ro: tată; preot}
{fr: père; prêtre}
{en: father; priest}
ex: ghini dzãtsea mana, ore afendi; afendi (tata) nu yini adz
§ afendu (a-fén-du) sm afendzã (a-fén-dzã) –
1: atsel trã cari lucreadzã cariva; afindico, domnu, nicuchir, chihãe;
2: tatã, afendi, baba, andic, patera;
3: preftu, afendi, pãrinti, pãpã, popã
{ro: stăpân; tată; preot}
{fr: maître; père; prêtre}
{en: boss; father; priest}
ex: tsi va dzãcã afendu-nju? (domnul, afindicolu-a meu?); afendul (nicuchirlu) a gumarlui; s-mãcã mã-ta shi afendu-tu (tatã-tu); cã nj-am mamã shi nj-am afendu (tatã); turmili a afendu-sui (a tatã-sui); afendul (preftul?, tatãl?), ea-l iu yini; afendul (preftul) intrã tu bisearicã; s-lji spunj a unui afendu (preftu) amãrtiili tsi-ai faptã; la afendul (preftul) tradzi ndreptu; vedz, afendu (pãrinte), dzãtsi Costa
§ afindico (a-fin-di-có) sm afindicadz (a-fin-di-cádzĭ) – atsel trã cari lucreadzã cariva; afendu, domnu, nicuchir, chihãe
{ro: stăpân}
{fr: maître}
{en: boss}
ex: vinji afindicolu; s-bãnedz afindico!
§ afindilji/afindilje (a-fin-dí-lji) sf afindilj (a-fin-díljĭ) – zbor di tinjii (la impirativ) cu cari-lj si greashti a unui om ma mari, a unui om tinjisit, a unui om di la chivernisi, etc.; afendilji, afindii, efendim, dumnilji, tini
{ro: domnule, domnia-ta}
{fr: monsieur, mon seigneur, (ta, sa, votre, leur) seigneurie}
{en: sir, your grace, (your) lordship}
ex: un om ca afindilja-ts (ca dumnilja-a ta, ca tini); banã la afindilja-ts!; afindilja-ts, iu ti duts?
§ afendilji/afendilje (a-fen-dí-lji) sf afendilj (a-fen-díljĭ) – (unã cu afindilji)
celnic
celnic (cél-nicŭ) sm celnits (cél-nitsĭ) – om multu avut cu njilj di oi, cãpri, calj, etc.; cap di fãlcari (ma multi fumelj tsi sta shi s-mu-tã cu el tu muntsã sh-tu cãmpu); cilnicã, chihãe, scutel
{ro: mare proprietar în turme de oi; căpetenie de mai multe familii (fălcari)}
{fr: grand propriétaire de moutons; chef de tribu ou de plusieurs familles (“fãlcari”)}
{en: large owner of sheep; tribal head of several families (“fãlcari”)}
ex: celniclu di la noi ari noauã njilj di oi shi tut ahãti cãpri; deadi di-unã featã mushatã di celnic avdzãt; armãnlu sh-oarfãn s-hibã, tut pi celnic va sh-u-aducã; n hoarã nu-l bagã, shi di casa-a celniclui ãntreabã; eara tuts celnits, cu cupii ninumirati; si s-arugã la un celnic shi s-featsi picurar; trei anj di dzãli ãlj pãscu oili a celniclui; ghiftul sh-celnic, la cãrbunj va-lj hibã mintea
§ cilnicã (cil-ni-cắ) sm cilnicadz (cil-ni-cádzĭ) – (unã cu celnic)
ex: nu-ts dau hilji di cilnicã; cã-s ficiori di cilnicadz; cilnicadzlji trag nãinti
§ cilnicoanji/cilnicoanje (cil-ni-cŭá-nji) sf cilnicoanji/cilnicoanje (cil-ni-cŭá-nji) – muljari di cilnicã
{ro: nevastă de celnic}
{fr: femme de “celnic”}
{en: “celnic”’s wife}
§ cilnicami/cilnicame (cil-ni-cá-mi) sf fãrã pl – multimi di celnits; soea di banã tsi u treatsi un celnic; cilnicatã
{ro: mulţime de celnici; viaţă de celnic}
{fr: nombre de “celnits”; vie menée par un “celnic”}
{en: number of “celnits”; life of a “celnic”}
ex: cilnicamea sh-u lo fricã; cilnicame, cilnicame, pãnã sh-cãnjlji va lã moarã!; tutã bana-lj, cilnicami (banã di celnic); cilnicamea ari (celnitslji au) adusã mari ghineatsã tu horli a noastri
§ cilnicatã (cil-ni-cá-tã) sf cilnicãts (cil-ni-cắtsĭ) – tehni di celnic; banã di celnic; nicuchiratã di celnic; cilnicami
{ro: meserie de celnic; viaţă de celnic}
{fr: métier de “celnic”; vie menée par un “celnic”}
{en: profession of a “celnic”; life of a “celnic”}
chihãe
chihãe (chi-hã-ĭé) sm chihãeadz (chi-hã-ĭádzĭ) –
1: om multu avut cu njilj di oi, cãpri, calj, etc.; cap di fãlcari, di ma multi fumelj tsi sta shi s-mutã cu el tu muntsã sh-tu cãmpu; celnic, cilnicã, scutel;
2: om tsi ari (tsi-lj s-ari datã) putearea sã zburascã shi s-facã lucri tu loclu a unui altu om, icã s-bagã ipugrafia trã el, ma s-hibã ananghi
{ro: mare proprietar în turme de oi; căpetenie de mai multe familii (fălcari); împuternicit}
{fr: grand propriétaire de moutons; chef de tribu ou de plusieurs familles (“fãlcari”); mandataire}
{en: large owner of sheep; tribal head of several families (“fãlcari”); proxy, authorized agent}
ex: easti chihãelu a pãshelui (atsel a curi pãshelu lj-ari datã putearea)
§ chihãoa-nji/chihãoanje (chi-hã-ŭá-nji) sf chihãoanji/chihãoanje (chi-hã-ŭá-nji) – muljari di chihãe
{ro: nevastă de chihăe}
{fr: femme de “chihãe”}
{en: “chihãe”’s wife}
§ chihãilji/chihãilje (chi-hã-í-lji) sf chihãilj (chi-hã-íljĭ) –
1: catandisea shi bana di chihãe;
2: putearea tsi u ari cariva ca sã zburascã shi s-facã lucri tu loclu a unui altu om, icã s-bagã ipugrafia trã el, ma s-hibã ananghi
{ro: starea şi viaţa dusă de un “chihãe”; împuternicit}
{fr: état et vie d’un “chihãe”; mandataire}
{en: life of a “chihãe”; proxy, authorized agent}
ex: multsi-armãnj avurã chihãilja-a multor (putearea si zburascã shi s-bagã ipugrafia trã multsã) oaminj mãri dit amirãrilja-a noastrã
§ parachihãe (pá-ra-chi-hã-ĭé) sm para-chihãeadz (pá-ra-chi-hã-ĭádzĭ) – caplu-a picurarlor di la unã stani
{ro: căpetenia ciobanilor de la o stână}
{fr: berger en chef}
{en: head of shepherds}
ex: vinji parachihãelu la oi
scuteali/scuteale
scuteali/scuteale (scu-teá-li) sf scutelj (scu-téljĭ) – cuvatã ma njicã (pheat ahãndos) trã apã, lapti, etc.
{ro: covăţea}
{fr: petite coupe, écuelle}
{en: small bowl}