DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

cundandir

cundandir (cun-dán-dirŭ) sn cundandiri/cundandire (cun-dán-di-ri) – dulumã (ilechi, ceachet, scurtacã, peshli, etc.) cu mãnits
{ro: vestă cu mâneci}
{fr: gilet à manches}
{en: vest with sleeves}

§ cundoandir (cun-dŭán-dirŭ) sn cundoandiri/cundoandire (cun-dŭán-di-ri) – soi di pãndzã dit cari s-fatsi cundandirlu
{ro: materialu din care se face “cundandirul”}
{fr: sorte de toile dont on fait le gilet}
{en: material from which on makes this vest}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

geachet

geachet (gĭa-chĭétŭ) sn geacheturi (gĭa-chĭé-turĭ) – stranj scurtu fãrã mãnits i gulir tsi s-poartã di muljeri pristi cãmeashi shi sum jachetã; cichet, ceachet, tsichet, scurtac, scurtacã, shcurtac, shcurtacã, ilecã, ilechi, sãrãcuci, pesh, pishli, peshli
{ro: ilic, vestă (fără mâneci)}
{fr: veston très court, gilet (sans manche)}
{en: vest (without sleeves)}
ex: un geachet tru cari pitrundea tuti vimturli; geacheturli mi stringu

§ ceachet (cĭa-chĭétŭ) sn ceacheturi (cĭa-chĭé-turĭ) – (unã cu geachet)
ex: ceachetlu lj-easti mushat; cu ceachetlu strimtu pri truplu ca vlãstar

§ cichet (ci-chĭétŭ) sn cicheturi (ci-chĭé-turĭ) – (unã cu geachet)

§ tsichetã (tsi-chĭé-tã) sf tsicheturi (ci-chĭé-turĭ) – (unã cu geachet)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

ilecã

ilecã (i-lé-cã) sf ilechi (i-léchĭ) – stranj scurtu fãrã mãnits i gulir tsi s-poartã pristi cãmeashi shi sum jachetã i paltu; ilechi, scurtac, scurtacã, shcurtac, shcurtacã, sãrãcuci, cichet, ceachet, geachet, tsichet, pesh, pishli, peshli
{ro: ilic, vestă fără mâneci}
{fr: gilet sans manche}
{en: vest without sleeves}
ex: shi scoasi ileca cã easti caldu; ilecã di hrisozmã (ilechi lucratã cu hiri di-amalamã)

§ ile-chi/ileche (i-lé-chi) sf ilechi (i-léchi) – (unã cu ilecã)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

pesh

pesh (péshĭŭ) sn peshuri (pé-shĭúrĭ) – stranj scurtu fãrã mãnits i gulir tsi s-poartã pristi cãmeashi shi sum jachetã i paltu; peshli, pishli, scurtac, scurtacã, shcurtac, shcurtacã, ilecã, ilechi, sãrãcuci, cichet, ceachet, geachet, tsichet, mintean, cundush
{ro: mintean, vestă}
{fr: gilet, pan, (du vêtement) derrière}
{en: vest}
ex: o, lai Chita, peshlj-arosh; giuvãrats, peshlj-arosh

§ peshli (pesh-lí) sm(?) pl(?) – (unã cu pesh)

§ pishli (pish-lí) sm(?) pl(?) – (unã cu pesh)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

sãcachi/sãcache

sãcachi/sãcache (sã-cá-chi) sãcãchi (sã-cắchĭ) – stranj tsi-acoapirã partea di nsus a truplui di om, di-arada cu mãnits sh-gulir; partea di nsus di la unã custumi di stranji di bãrbat (partea di nghios suntu pantalonili); ceachet, cichet, sãrãcuci, shcurtacã, etc.
{ro: veston}
{fr: veston}
{en: jacket}

§ sãrãcuci/sãrãcuce (sã-rã-cú-ci) sf sãrãcuci (sã-rã-cúcĭ) – stranj shcurtu di muljari tsi s-poartã pristi bluzã shi sum jachetã i paltu; saricã ma njicã; scurtac, scurtacã, shcurtac, shcurtacã, ilecã, ilechi, cichet, ceachet, geachet, tsichet, pesh, pishli, peshli
{ro: bolero, ilic}
{fr: jaquette en laine}
{en: bolero (short jacket)}
ex: dulamadz cu sãrãcuci

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

scurtu1

scurtu1 (scúr-tu) adg scurtã (scúr-tã), scurtsã (scúr-tsã), scur-ti/scurte (scúr-ti) – (cali, lucru) tsi nu easti lungu; (cali) tsi s-fatsi agonja tu niheamã chiro; tsi tsãni (dãnãseashti) putsãn chiro; (om) njic tu boi;
(expr: cu minti scurtã, scurtu di minti = tsi nu mindueashti ghini, ca oaminjlji dishteptsã, itsrã, mintimenj)
{ro: scurt}
{fr: court, bref}
{en: short, brief}
ex: om scurtu (njic tu boi); nu-avu tsi s-facã cu eali cã suntu scurti; coadã lungã sh-minti scurtã
(expr: s-dzãtsi trã muljeri cã au perlu lungu ma nu suntu sh-ahãntu mintimeni)

§ scundu (scún-du) adg scundã (scún-dã), scundzã (scún-dzã), adg scundi/scunde (scún-di) – (om) tsi easti shcurtu, njic (di boi); (om, lucru) tsi nu para easti-analtu; scurtu, scurtabec, scurtabac, scurtac, shcurtu, shcurtabac, apus, njic, minut
{ro: scund}
{fr: court, petit (de taille)}
{en: short, small (in height)}
ex: lã freadzim scunda nucã

§ shcurtu1 (shcúr-tu) adg shcurtã (shcúr-tã), shcurtsã (shcúr-tsã), shcurti/shcurte (shcúr-ti) – (unã cu scurtu1)
ex: pãrãmithlu a meu easti shcurtu (nu tsãni multu chiro); lu-aduchi cã easti shcurtu di minti
(expr: cã nu para easti mintimen, dishteptu); shcurtul di minti lj-aspuni cum sta luguria; ari cusitsi lundzi sh-minti shcurtã
(expr: easti ca glarecicã)

§ Scurtu2 (Scúr-tu) sm fãrã pl – andoilu mes a anlui (nai ma scurtul mes dit an cu 28 di dzãli trei anj cu-arada, shi 29 ampatrulea); Shcurtu, Flivar, Fivruar
{ro: Februarie}
{fr: Février}
{en: February}
ex: dit Scurtu (meslu Flivar) masturlji ahiurhescu si s-mindueascã trã ducã

§ Shcurtu2 (Shcúr-tu) sm fãrã pl – (unã cu Scurtu2)
ex: Shcurtul (Flivarlu) atsel arãulu; Shcurtul (meslu Flivar) s-moalji chirolu

§ scurtedz (scur-tédzŭ) (mi) vb I scurtai (scur-táĭ), scurtam (scur-támŭ), scurtatã (scur-tá-tã), scurta-ri/scurtare (scur-tá-ri) – fac ma scurtu; njicshuredz lundzimea-a unui lucru; shcurtedz, scurtichedz, shcurtichedz, njicshuredz, adun;

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn