{ro: solniţă}
{fr: salière; petite bourse dans laquelle on met du sel}
{en: salt cellar}
ex: sari tu sãrãtor; si nsurã Nasta, tsi lu-au tutã lumea ca sãrãtor; ts-u bãgash s-nu-alash sari tu sãrãtor, cum ved mayire!

§ sãrãturã (sã-rã-tú-rã) sf sãrãturi (sã-rã-túrĭ) – sarea tsi s-aflã tu-un lucru (mãcari); mãcari tsi-lj s-ari bãgatã multã sari; ansãrãturã, nsãrãturã
{ro: sărătură}
{fr: salage, salure, salaison}
{en: salinity}
ex: nu-lj deadi s-mãcã sãrãturi (mãcãri cu multã sari)

§ sãlãmurã (sã-lã-mú-rã) sf sãlãmuri/sãlãmure (sã-lã-mú-ri) – apa nsãratã multu tu cari s-tsãni cashlu (turshiili) tra s-nu s-aspargã; salamurã, armã, armirã, ghar, shulirã, shilirã, shalirã
{ro: saramură}
{fr: saumure}
{en: brine}

§ salamurã (sa-la-mú-rã) sf salamuri/salamure (sa-la-mú-ri) – (unã cu sãlãmurã)

§ sãrinji/sãrinje (sã-rí-nji) sf sãrinj (sã-rínjĭ) – loclu iu s-da sari a oilor tra s-u lingã
{ro: locul unde se pune sare ca să o lingă oile}
{fr: endroit avec du sel à lécher pour les mouton}
{en: place with salt for the sheep}
ex: s-dusirã oili la sãrinji

§ nsar2 (nsárŭ) vb I nsãrai (nsã-ráĭ), nsãram (nsã-rámŭ), nsãratã (nsã-rá-tã), nsãrari/nsãrare (nsã-rá-ri) – bag (pispilescu) sari tu mãcari (tra s-u fac cama nostimã); bag sari multã tu mãcãri (cash, carni, etc.) tra s-li fac s-nu s-aspargã shi s-dãnãseascã multu chiro; ansar, pãstosescu, nshulir;
(expr:
1: lu nsar = l-bat multu, lj-dau un shcop bun;
2: nsar lucrili = lã bag unã tinjii ma mari (lã alin tinjia, li scunchescu lucrili ma multu) di cãt fac; li fac lucrili multu scumpi)
{ro: săra}
{fr: saler}
{en: salt}
ex: li nsãrã mãcãrli multu (lã bãgã multã sari); u nsãrai ghini carnea; adzã nsãrãm cashlu; lu nsãrai pri nãs
(expr: lj-ded un shcop)

§ nsãrat (nsã-rátŭ) adg nsãratã (nsã-rá-tã), nsãrats (nsã-rátsĭ), nsãrati/nsã-rate (nsã-rá-ti) – pispilescu sari tu mãcari tra s-hibã cama nostimã; bag sari tra s-li fac mãcãrli s-nu s-aspargã shi s-tsãnã ma multu chiro; ansãrat, pãstosit, nshulirat
{ro: sărat}
{fr: salé}
{en: salted}
ex: nsãrat easti vestul
(expr: multu scumpu); nsãrati
(expr: multu scumpi) suntu adzã tuti luguriili din pãzari

§ nsãrari/nsãrare (nsã-rá-ri) sf nsãrãri (nsã-rắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu sã nsarã tsiva; ansãrari, pãstosiri, nshulirari
{ro: acţiunea de a săra}
{fr: action de saler}
{en: action of salting}
ex: cu nsãrarea-a pãstrãmãlui chirui dzua; cashlu va nsãrari (bãgari sari); va nsãrari
(expr: va bãteari, ari orixi di shcop) atsel om

§ disar (di-sárŭ) vb I disãrai (di-sã-ráĭ), disãram (di-sã-rámŭ), disãratã (di-sã-rá-tã), disãrari/disãrare (di-sã-rá-ri) – scot sarea tutã dit un lucru nsãrat; fac un lucru s-hibã ma putsãn nsãrat; dishulir, dishuliredz
{ro: desăra}
{fr: déssaler}
{en: unsalt; desalinate}
ex: disãrarã cashlu (scoasirã sarea dit cash) cu apã; lj-ded nã undã ca si s-disarã pescul

§ disãrat (di-sã-rátŭ) adg disãratã (di-sã-rá-tã), disãrats (di-sã-rátsĭ), disãrati/disãrate (di-sã-rá-ti) – tsi-lj s-ari scoasã sarea (tutã i unã parti), dishulirat
{ro: desărat}
{fr: déssalé}
{en: unsalted; desalinated}

§ disãrari/disãrare (di-sã-rá-ri) sf disãrãri (di-sã-rắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu un lucru s-disãreadzã, dishulirari
{ro: acţiunea de a desăra; desărare}
{fr: action de déssaler}
{en: action of unsalting; of desalinating}

§ ansar2 (an-sárŭ) vb I ansãrai (an-sã-ráĭ), ansãram (an-sã-rámŭ), ansãratã (an-sã-rá-tã), ansãrari/ansãrare (an-sã-rá-ri) – (unã cu nsar2)
ex: sã-nj dai un hir di sari s-u ansar mãcarea; feata sh-ansãrã shi shi mpipirã mãcãrli; lu-ansãrã ghini
(expr: l-bãtu multu)

§ ansãredz (an-sã-rédzŭ) vb I ansãrai (an-sã-ráĭ), ansãram (an-sã-rámŭ), ansãratã (an-sã-rá-tã), ansãrari/ansãrare (an-sã-rá-ri) – (unã cu ansar2)

§ ansãrat (an-sã-rátŭ) adg ansãratã (an-sã-rá-tã), ansãrats (an-sã-rátsĭ), ansãrati/ansãrate (an-sã-rá-ti) – (unã cu nsãrat)

§ ansãrari/ansãrare (an-sã-rá-ri) sf ansãrãri (an-sã-rắrĭ) – (unã cu nsãrari)

§ nsãrãturã (nsã-rã-tú-rã) sf nsãrãturi (nsã-rã-túrĭ) – sarea tsi s-aflã tu-un lucru (mãcari); mãcari tsi easti multu nsãratã; ansãrãturã, sãrãturã
{ro: sărătură}
{fr: salage, salure, salaison}
{en: salinity}

§ ansãrãturã (an-sã-rã-tú-rã) sf ansãrãturi (an-sã-rã-túrĭ) – (unã cu nsãrãturã)

§ ninsãrat (nin-sã-rátŭ) adg ninsãratã (nin-sã-rá-tã), ninsãrats (nin-sã-rátsĭ), ninsãrati/ninsãrate (nin-sã-rá-ti) – tsi nu easti nsãrat; tsi nu-lj s-ari bãgatã sari; neansãrat
{ro: nesărat}
{fr: qui n’est pas salé}
{en: that is not salted; unsalted}

§ ninsãrari/ninsãrare (nin-sã-rá-ri) sf ninsãrãri (nin-sã-rắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu nu sã nsarã tsiva; neansãrari
{ro: acţiunea de a nu săra}
{fr: action de ne pas saler}
{en: action of not salting}

§ neansãrat (nean-sã-rátŭ) adg neansãratã (nean-sã-rá-tã), neansãrats (nean-sã-rátsĭ), neansãra-ti/neansãrate (nean-sã-rá-ti) – (unã cu ninsãrat)

§ neansãra-ri/neansãrare (nean-sã-rá-ri) sf neansãrãri (nean-sã-rắrĭ) – (nã cu ninsãrari)

§ nisãrat (ni-sã-rátŭ) adg nisãratã (ni-sã-rá-tã), nisãrats (ni-sã-rátsĭ), nisãrati/nisãrate (ni-sã-rá-ti) – (unã cu nin-sãrat)

§ nisãrari/nisãrare (ni-sã-rá-ri) sf nisãrãri (ni-sã-rắrĭ) – (nã cu ninsãrari)

§ paransar2 (pá-ran-sárŭ) vb I paransãrai (pá-ran-sã-ráĭ), paransãram (pá-ran-sã-rámŭ), paransãratã (pá-ran-sã-rá-tã), paransãrari/paransãrare (pá-ran-sã-rá-ri) – bag (pispilescu) multã sari tu mãcari sh-u fac s-hibã multu nsãratã
{ro: săra pea mult}
{fr: trop saler}
{en: salt too much}

§ paransãrat (pá-ran-sã-rátŭ) adg paransãratã (pá-ran-sã-rá-tã), paransãrats (pá-ran-sã-rátsĭ), paransãrati/paransãrate (pá-ran-sã-rá-ti) – tsi-lj s-ari bãgatã multã sari (ma multã di cum lipseashti)
{ro: sărat pea mult}
{fr: qui est trop salé}
{en: salted too much}

§ paransãrari/pa-ransãrare (pá-ran-sã-rá-ri) sf paransãrãri (pá-ran-sã-rắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva bagã ma multã sari di cum lipseashti
{ro: acţiunea de a săra pea mult}
{fr: action de trop saler}
{en: action of salting too much}

(expr: mi scunchii = yin arari ori sh-nu para nã videm multu)
{ro: (se) scumpi}
{fr: enchérir}
{en: increase price}
ex: multu si scunchi (s-featsi ma scumpã) carnea; si scunchirã tuti lucrili (lã criscu tinjia), nipoate; multu ti scunchish
(expr: arari ori ti videm, nu para yinj); va si scuncheascã pãnea

§ scunchit (scun-chítŭ) adg scunchitã (scun-chí-tã), scunchits (scun-chítsĭ), scunchiti/scunchite (scun-chí-ti) – faptu ma scumpu; cu tinjia (pãhãlu) criscutã; atãrdisit, artirsit, artirisit
{ro: scumpit}
{fr: enchéri}
{en: with increased price; made more expensive}

§ scunchiri/scunchire (scun-chí-ri) sf scunchiri (scun-chírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu un lucru si scuncheashti; crishtearea-a pãhãlui; alinarea-a tinjiiljei; atãrdisiri, artirsiri, artirisiri
{ro: acţiunea de a (se) scumpi; scumpire}
{fr: action d’enchérir, renchérissement}
{en: action of increasing price}