DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

artirsescu2

artirsescu2 (ar-tir-sés-cu) vb IV artirsii (ar-tir-síĭ), artirseam (ar-tir-seámŭ), artirsitã (ar-tir-sí-tã), artirsiri/artirsire (ar-tir-sí-ri) – fac ma scumpu; crescu tinjia (pãhãlu) a unui lucru; scunchescu, scunghescu, atãrdisescu
{ro: scumpi}
{fr: hausser le prix, enchérir}
{en: increase price}
ex: yipturli li-artirsirã (li scunchirã); artirsii calu (alinai tinjia-a calui; icã pãltii di primansus trã cal)

§ artirsit2 (ar-tir-sítŭ) adg artirsitã (ar-tir-sí-tã), artirsits (ar-tir-sítsĭ), artir-siti/artirsite (ar-tir-sí-ti) – tsi s-ari scunchitã, scunchit, scunghit, atãrdisit
{ro: scumpit}
{fr: enchéri}
{en: increased price}

§ artirsiri2/artirsire (ar-tir-sí-ri) sf artirsiri (ar-tir-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu si scuncheashti tsiva; scunchiri, scunghiri, atãrdisiri
{ro: scumpi; scumpire}
{fr: action d’enchérir}
{en: action of increasing price}

§ artirisescu2 (ar-ti-ri-sés-cu) vb IV artirisii (ar-ti-ri-síĭ), artiriseam (ar-ti-ri-seámŭ), artirisitã (ar-ti-ri-sí-tã), artirisiri/artirisire (ar-ti-ri-sí-ri) – (unã cu artirsescu2)

§ artirisit2 (ar-ti-ri-sítŭ) adg artirisitã (ar-ti-ri-sí-tã), artirisits (ar-ti-ri-sítsĭ), artirisiti/artirisite (ar-ti-ri-sí-ti) – (unã cu artirsit2)

§ artirisiri2/artirisire (ar-ti-ri-sí-ri) sf artirisiri (ar-ti-ri-sírĭ) – (unã cu artirsiri2)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

atãrdisescu

atãrdisescu (a-tãr-di-sés-cu) vb IV atãrdisii (a-tãr-di-síĭ), atãrdi-seam (a-tãr-di-seámŭ), atãrdisitã (a-tãr-di-sí-tã), atãrdisiri/atãr-disire (a-tãr-di-sí-ri) – (mi) fac ma scumpu; crescu tinjia (pãhãlu) a unui lucru; scunchescu, scunghescu, artirsescu, artirisescu
{ro: scumpi}
{fr: enchérir}
{en: increase price}

§ atãrdisit (a-tãr-di-sítŭ) adg atãrdisitã (a-tãr-di-sí-tã), atãrdisits (a-tãr-di-sítsĭ), atãrdisiti/atãrdisite (a-tãr-di-sí-ti) – faptu cama scumpu di cum eara; cu tinjia (pãhãlu) criscutã; scunchit, scunghit, artirsit, artirisit
{ro: scumpit}
{fr: enchéri}
{en: with increased price}

§ atãrdisi-ri/atãrdisire (a-tãr-di-sí-ri) sf atãrdisiri (a-tãr-di-sírĭ) – crish-tearea-a pãhãlui, scunchiri, scunghiri, artirsiri, artirisiri
{ro: acţiunea de a scumpi; scumpire}
{fr: action d’enchérir, renchérissement}
{en: action of increasing price}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

sari/sare

sari/sare (sá-ri) sf fãrã pl – lugurii albã (tsi easti ca un crustal multu njic tu videari) tsi s-tucheashti lishor tu apã (tsi s-bagã tu mãcari tra s-lji da unã nustimadã bunã shi, cãndu easti bãgatã multã tu-unã mãcari, pescu, cash, etc. u fatsi s-nu s-aspargã shi s-dãnãseascã multu chiro); (fig:
1: sari = fisi, hiri, veti, haractir; expr:
2: sari albã = sari scoasã dit loc;
3: sari lai = sari scoasã dit apa di-amari;
4: sari amarã = unã pulbiri albã (“sulfat di magnezii”) tsi s-lja ca yitrii di-atselj tsi au capsi sh-nu pot s-easã nafoarã;
5: sari di limonji = limontus, unã soi di crustal cari s-adavgã tu mãcari (tu loc di limonji) tra sã-lj da acrimi;
6: om fãrã sari = om anustu tsi easti fãrã haractir, hari, i nustimadã;
7: mãcãm pãni sh-sari deadun = him oaspits bunj, nã cunushtem di multu chiro;
8: ca sarea cu piperlu s-duc = neg deadun, s-uidisescu;
9: lj-es ninti (lu-aprochi) cu pãni shi sari = lu-aprochi cu multã tinjii;
10: cãndu ari sari, nu-ari piper; sh-cãndu ari piper, nu-ari sari = (i) easti multu oarfãn, ftoh; (ii) zbor tsi s-dzãtsi tr-atsel tsi nu poati sã sh-facã lucrul cã totna-lj lipseashti tsiva;
11: si s-facã tuti apã sh-sari = s-li ashtirdzem, s-li agãrshim tuti;
12: alag ca oili dupã sari = alag cu multã mirachi dupã un lucru tsi voi multu s-lu am;
13: hir di sari = putsãnã sari;
14: tãxeashti marea cu sarea = tãxeashti tut tsi-lj treatsi prit minti mash ca sã sh-agiungã scupolu;
15: sari ntr-oclji = zbor tsi si spuni-a atsilui cari dzãtsi cã ari vidzutã tsiva tsi nu s-ari faptã)
{ro: sare; natură, fire}
{fr: sel; nature, caractère}
{en: salt; nature, character}
ex: ca oili dupã sari alagã; mãcari fãrã sari, gustu nu-ari; nu s-bagã sari tu itsi mãcari; nu-ari sari mãcarea aestã; sarea-i bunã tu hirturã; cu-unã mãnatã di sari, nu sã nsarã arãulu; shicãlu s-tsã hibã, ca sarea tu mãcari; s-nji dai un hir di sari
(expr: putsãnã sari); cu sari sh-cu piper tu mãcarea-a hiljlui di-amirã; sari, sh-altu tsi! dzãsi moasha
(expr: cãt trã sari, lja-ts mintea cã nu-ts dau, dzãsi moasha); ari mãcatã cu mini pãni sh-sari
(expr: him oaspits buni sh-di multu chiro); ashi lã-i sarea (fig: fisea, haractirlu) a lor; hai tora, apã shi sari tuti
(expr: s-agãrshim tuti) cãti dzãtsem

§ sãrãtor1 (sã-rã-tórŭ) sm sãrãtori (sã-rã-tórĭ) shi sn sãritoari/sãritoare (sã-ri-tŭá-ri) – unã hãlati njicã cu sari nuntru (tsi s-tsãni pri measã) dit cari oaminjlji pot sã scoatã shi s-arucã sari tu mãcari; pungã njicã tu cari s-bagã sarea tra s-poatã omlu s-u poartã cu el

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

scumpu

scumpu (scúm-pu) adg scumpã (scúm-pã), scunchi (scún-chi), scumpi/scumpe (scúm-pi) –
1: tsi custuseashti multu; tsi ari unã mari tinjii (pãhã); tsi nu easti eftin;
2: tsi easti aproapi sufliteashti di cariva; dash, dashur, ahar, ahãr, vrut, durut, sãrmai, yem, curbani, geanã, lele;
(expr:
1: esti scumpu (tu videari = s-veadi arari ori, nu s-para veadi;
2: scumpu la tãrtsã sh-eftin la fãrinã = zbor tsi s-dzãtsi atumtsea cãndu cariva da multu trã lucri tsi nu-ahãrzescu multu, ma nu va s-da cãt lipseashti trã lucri buni tsi dealihea ahãrzescu)
{ro: scump; drag}
{fr: cher, d’un prix élevé, dispendieux; chéri, bien-aimé}
{en: expensive, highly priced; dear, beloved}
ex: scumpa (tsi custuseashti multu) lugurii ti-acatsã ma eftin; lugurii di-atseali scumpili (cu tinjii mari); lucri marsini, ma scumpi (tsi custusescu multu); tuti-aesti li-acumpãrash scumpi; videam mash lucri scumpi, tuti di-amalamã shi di yeamãndzã; nj-ari furatã ahãti lucri scumpi; easti scumpã lugurii; ts-alãsash loclu a tãu mushat shi scumpu (durut), s-ti tradz aoa; s-lj-aflã nveastã cum prindi, trã scumpul (dashlu, vrutlu) a ljei; scumpa-nj (vruta-nj) featã fudzi din casã; tsi nj-ai, scumpã (vrutã), di-nj ti dirinj shi-nj ti deapiri pri un plãngu?; un scumpu easti; ti featsish scumpu tu videari
(expr: nu para ti videm multi ori)

§ scumpea-ti/scumpeate (scum-peá-ti) sf scumpets (scum-pétsĭ) – catas-tisea tu cari lucrili tuti suntu scumpi; scumpeti, scumpeatic, scumpii
{ro: scumpete}
{fr: cherté}
{en: expensiveness}
ex: estan easti scumpeati multã di pãni; agiumsi ahãntã scumpeati, cã amirãlu nu avea cu tsi s-hrãneascã oastea-lj

§ scumpe-ti/scumpete (scum-pé-ti) sf scumpets (scum-pétsĭ) – (unã cu scumpeati)
ex: easti mari scumpeti, nu pots s-ti-aprochi di tsiva

§ scumpeatic (scum-peá-ticŭ) sn scumpeatitsi/scumpeatitse (scum-peá-ti-tsi) – (unã cu scumpeati)

§ scumpii/scumpie (scum-pí-i) sf scumpii (scum-píĭ) – (unã cu scumpeati)

§ scunchescu (scun-chĭés-cu) (mi) vb IV scunchii (scun-chíĭ), scuncheam (scun-chĭámŭ), scunchitã (scun-chí-tã), scunchi-ri/scunchire (scun-chí-ri) – (mi) fac cama scumpu di cum earam; crescu tinjia (pãhãlu) a unui lucru; atãrdisescu, artirsescu, artiri-sescu;

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn