DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

acumpãr

acumpãr (a-cúm-pãrŭ) (mi) vb I acumpãrai (a-cum-pã-ráĭ), acum-pãram (a-cum-pã-rámŭ), acumpãratã (a-cum-pã-rá-tã), acumpãra-ri/acumpãrare (a-cum-pã-rá-ri) – plãtescu (dau pãradz) tra s-ljau un lucru; acumpru, ancumpãr, ancupãr, cumpru, cumpãr, cupãr; (fig:
1: acumpãr = (i) aduchescu, ascultu; (ii) pistipsescu, nvets lucri; (iii) caftu s-aflu tsi shtii, lu shpiunedz; expr:
2: acumpãr multi sh-vindu putsãni = ascultu multu shi zburãscu putsãn;
3: (om) tsi ti vindi sh-ti-acumpãrã = (om) tsi poati s-ti-arãdã cu zboarãli;
4: zboarãli li ari acumpãrati = zburashti putsãn, cu putsãni zboarã; zboarãli-lj suntu scumpi, canda-lj suntu acum-pãrati)
{ro: cumpăra}
{fr: acheter}
{en: buy}
ex: acumpãrã doi sats di pãni; ca s-acumpãrã cari di cari; acumpãrai un cal; preftul lu-acumpãrã (fig: aduchi) cãts pãradz fatsi; acumpãrai (fig: aduchii) tuti cãti li zbura; acumpãrã-l (fig: caftã s-vedz, mutrea, aflã, aduchea) trã tsi vinji; tini nu zbura, acumpãrã (fig: ascultã)!; omlu cu minti acumpãrã (fig: nveatsã) di la altsã, nu vindi; vrea s-mi-acumpãrã (s-mi shpiuneadzã shi s-aflã di la mini) cum u dutsim, cum fatsim, tsi zburãm; acumpãrã cama multi sh-vindi putsãni
(expr: ma multu s-ascultsã dicãt si zburãshti)

§ acumpãrat (a-cum-pã-rátŭ) adg acumpãratã (a-cum-pã-rá-tã), acumpãrats (a-cum-pã-rátsĭ), acumpãrati/acumpãrate (a-cum-pã-rá-ti) – lucru loat tu loclu-a pãradzlor dats; acumprat, ancumpãrat, ancupãrat, cum-prat, cumpãrat, cupãrat
{ro: cumpărat}
{fr: acheté}
{en: bought}

§ acumpãrari/acumpãrare (a-cum-pã-rá-ri) sf acumpãrãri (a-cum-pã-rắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva acumpãrã; acumprari, ancumpãrari, ancupãrari, cumprari, cumpãrari, cupãrari, etc.
{ro: acţiunea de a cumpăra; cumpărare}
{fr: action d’acheter}
{en: action of buying}
ex: la acumpãrari dishcljidi-ts ocljilj

§ acumpru (a-cúm-pru) vb I acumprai (a-cum-práĭ), acumpram (a-cum-prámŭ), acumpratã (a-cum-prá-tã), acumprari/acumprare (a-cum-prá-ri) – (unã cu acumpãr)
ex: acumpru din hoarã un cal; li-acumpri
(expr: pistipseshti tsi tsã si spuni) sh-cama groasi

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

ahar

ahar (a-hárŭ) adg aharã (a-há-rã), ahari (a-hárĭ), ahari/ahare (a-há-ri) – tsi easti aproapi sufliteashti (cu vreari) di cariva; ahãr, vrut, durut, dash, dashur, scumpu, sãrmai, yem, curbani, geanã, lele
{ro: drag}
{fr: cher, chéri, bien-aimé}
{en: dear, beloved}
ex: ursea cu sãnãtati, aharã (vrutã) Ghiulã; nu shtii, aharã (vrutã) vitsinã?; aidi aharã (dasha-a mea), tsi amãnash?; tsi spunj, aharã (scumpã)?; aharã (vrutã) cuscrã, ti tsãnj mari!

§ ahãr (a-hắrŭ) adg ahãrã (a-hắ-rã), ahãri (a-hắrĭ), ahãri/ahãre (a-hắ-ri) – (unã cu ahar)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

anticã

anticã (an-tí-cã) sf antitsi/antitse (an-tí-tsi) – lucru veclju tsi ahãrzeashti multu trã vicljimea, mushuteatsa, tinjia-a lui; lucru mushat shi scumpu; (fig: anticã = itsi lucru i hiintsã mushatã)
{ro: antică, lucru vechi, frumos, de valoare}
{fr: antique; toute chose archaïque; de grande valeur; très beau; mauvais sujet}
{en: antique, antic, old, beautiful or valuable things}
ex: am trã vindeari unã anticã (lucru veclju, mushat, tsi ahãrzeashti multu); am unã featã anticã (fig: multu mushatã)

§ anticagi (an-ti-ca-gí) sm anticageadz (an-ti-ca-gĭádzĭ) – om tsi acumpãrã sh-vindi lucri, paradz, cãrtsã veclji, etc.
{ro: anticar}
{fr: antiquaire}
{en: antique dealer}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

aprochi

aprochi (a-próchĭŭ) (mi) vb IV aprucheai (a-pru-chĭaĭ), apru-cheam (a-pru-chĭamŭ), aprucheatã (a-pru-chĭa-tã), apruchea-ri/aprucheare (a-pru-chĭa-ri) – prochi;
1: min tsiva tra s-hibã (icã mi min tra s-hiu; mi fac) cama aproapea di cariva i di tsiva;
2: lu-agiungu di dinãpoi pri cariva tra s-mi-adun cu el; agiungu;
3: lu-alas s-intrã (ãl ljau, l-strãxescu, hiu sinfuni ta s-yinã) cu mini iuva (acasã, la measã, etc.); ljau, dixescu, adixescu, strixescu, strãxescu, ashteptu;
(expr: nu pots s-ti-aprochi di-un lucru = nu pots s-lu-acumpri lucrul, di scumpu tsi easti)
{ro: apropia; ajunge (din urmă); primi, lua}
{fr: (s’)approcher; (re)joindre; atteindre; recevoir, accueillir}
{en: aproach; rejoin, receive}
ex: n-apruchem di muntili-atsel albul; aproachi-ti (yinu cama aproapea) di mini; lamnja s-avea aprucheatã (s-avea minatã tra s-hibã cama aproapea) di nãsh; aprucheash (agiumsish) la nã pãduri; lu-apruchearã (lu-agiumsirã); cãnjlji lu-avea aprucheatã (vinjirã aproapea di el) ca di-aoa pãnã acloea; avea aprucheatã (loatã) unã telegramã; fãrã ca duljatslji di pãrintsã s-aproachi (s-lja, s-dixeascã) vãrnu grai di la hiljlu-a lor; atsea gimii apruche (lo, ãlj si deadi) unã ahtari numã; aestu ficior s-lu-aprucheats (s-lu ash-tiptats, s-lu loats ãn casã) multu ghini; aprucheats-mi (alãsats-mi s-yin, si stau cu voi) aestã searã; nu tsã-l apruchea (nu lu-ashtipta, nu tsã-l loa n casã) vãrnu; apruchem (dhixim) ashi cum dzãts, oaspe Cotu; easti mari scumpeati, nu pots s-ti-aprochi di
(expr: s-acumpri) tsiva; apruche (eara multu aproapea) s-lu batã; lu-aprucheai (agiumshu) ningã casã

§ aprucheat (a-pru-chĭatŭ) adg aprucheatã (a-pru-chĭa-tã), aprucheats (a-pru-chĭatsĭ), apruchea-ti/aprucheate (a-pru-chĭa-ti) – cari s-ari minatã tra s-hibã cama-aproapea di tsiva i cariva; agiumtu (di dinãpoi); alãsat (dixit) tra s-intrã (si sta) n casã; prucheat, agiumtu, loat, dixit, adixit, strixit, strãxit, ashtiptat
{ro: apropiat; ajuns (din urmă); primit, luat}
{fr: approché; (re)joint; atteint; reçu, accueilli}
{en: aproached; rejoined, received}
ex: ficiorlu aestu nã easti multu-aprucheat (multu di-proapea, l-vrem multu)

§ aprucheari/aprucheare (a-pru-chĭa-ri) sf aprucheri (a-pru-chĭérĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-aproachi tsiva (icã easti aprucheat di cariva i tsiva); prucheari, agiundzeari, loari, dixiri, adixiri, strixiri, strãxiri, ashtiptari

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

artirsescu2

artirsescu2 (ar-tir-sés-cu) vb IV artirsii (ar-tir-síĭ), artirseam (ar-tir-seámŭ), artirsitã (ar-tir-sí-tã), artirsiri/artirsire (ar-tir-sí-ri) – fac ma scumpu; crescu tinjia (pãhãlu) a unui lucru; scunchescu, scunghescu, atãrdisescu
{ro: scumpi}
{fr: hausser le prix, enchérir}
{en: increase price}
ex: yipturli li-artirsirã (li scunchirã); artirsii calu (alinai tinjia-a calui; icã pãltii di primansus trã cal)

§ artirsit2 (ar-tir-sítŭ) adg artirsitã (ar-tir-sí-tã), artirsits (ar-tir-sítsĭ), artir-siti/artirsite (ar-tir-sí-ti) – tsi s-ari scunchitã, scunchit, scunghit, atãrdisit
{ro: scumpit}
{fr: enchéri}
{en: increased price}

§ artirsiri2/artirsire (ar-tir-sí-ri) sf artirsiri (ar-tir-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu si scuncheashti tsiva; scunchiri, scunghiri, atãrdisiri
{ro: scumpi; scumpire}
{fr: action d’enchérir}
{en: action of increasing price}

§ artirisescu2 (ar-ti-ri-sés-cu) vb IV artirisii (ar-ti-ri-síĭ), artiriseam (ar-ti-ri-seámŭ), artirisitã (ar-ti-ri-sí-tã), artirisiri/artirisire (ar-ti-ri-sí-ri) – (unã cu artirsescu2)

§ artirisit2 (ar-ti-ri-sítŭ) adg artirisitã (ar-ti-ri-sí-tã), artirisits (ar-ti-ri-sítsĭ), artirisiti/artirisite (ar-ti-ri-sí-ti) – (unã cu artirsit2)

§ artirisiri2/artirisire (ar-ti-ri-sí-ri) sf artirisiri (ar-ti-ri-sírĭ) – (unã cu artirsiri2)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

aruspu1

aruspu1 (a-rús-pu) sm aruschi (a-rúschi) – parã veclju dit Austrii (cãtivãrãoarã nturtsescu di-amalamã); ruspu, arup, rup, flurii, lirã, galbinã, gãlbinushi, etc.
{ro: monedă veche, multe ori de aur}
{fr: ancienne monnaie d’Autriche, ducat, monnaie turque d’or}
{en: coin, gold coin}
ex: mi miscu un aruspu (galbin)

§ ruspu1 (rús-pu) sm ruschi (rúschi) – (unã cu aruspu1)

§ arup2 (a-rúpŭ) sm aruchi (a-rúchĭ) – (unã cu aruspu1)
ex: aflai patru aruchi (paradz veclji dit Austrii)

§ rup2 (rúpŭ) sm ruchi (rúchĭ) – (unã cu aruspu1)

§ aruspu2 (a-rús-pu) adg aruspã (a-rús-pã), aruschi (a-rúschi), aruspi/aruspe (a-rús-pi) – (lucru) tsi ari unã tinjii multu mari; tsi nu-ari pãhã s-lji dai di bun tsi easti; tsi easti multu scumpu; ruspu
{ro: scump, inestimabil}
{fr: cher, inestimable}
{en: dear, expensive}
ex: aruspul (scumpul, dashlu) a meu!; nj-eshti un aruspu; mori tini, flurii, flurii aruspã (scumpã)

§ ruspu2 (rús-pu) adg ruspã (rús-pã), ruschi (rúschi), ruspi/ruspe (rús-pi) – (unã cu aruspu2)
ex: esh moi, flurii ruspã (scumpã); ruspul (scumpul) a meu, ruspa (scumpa) a mea

§ rubii2/rubie (ru-bí-i) sf rubii (ru-bíĭ) – parã veclju di-amalamã cari s-poartã di-aradã digushi di feati shi nveasti tiniri; rubie, ruspu, flurii, lirã, galbinã, gãlbinushi, arubi, arubei, etc.
{ro: monedă veche de aur}
{fr: monnaie d’or}
{en: old gold coin}

§ rubie (ru-bi-ĭé) sm rubiedz (ru-bi-ĭédzĭ) – (unã cu rubii)

§ arubi/arube (a-rú-bi) sf arughi (a-rúghĭ) – (unã cu rubii)
ex: tsi va-nj dai si tsã-l aduc? arubea (fluria) di pi frãmti

§ arubei/arubee (a-ru-béi) sf arubei (a-ru-béĭ) – (unã cu arubi)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

atãrdisescu

atãrdisescu (a-tãr-di-sés-cu) vb IV atãrdisii (a-tãr-di-síĭ), atãrdi-seam (a-tãr-di-seámŭ), atãrdisitã (a-tãr-di-sí-tã), atãrdisiri/atãr-disire (a-tãr-di-sí-ri) – (mi) fac ma scumpu; crescu tinjia (pãhãlu) a unui lucru; scunchescu, scunghescu, artirsescu, artirisescu
{ro: scumpi}
{fr: enchérir}
{en: increase price}

§ atãrdisit (a-tãr-di-sítŭ) adg atãrdisitã (a-tãr-di-sí-tã), atãrdisits (a-tãr-di-sítsĭ), atãrdisiti/atãrdisite (a-tãr-di-sí-ti) – faptu cama scumpu di cum eara; cu tinjia (pãhãlu) criscutã; scunchit, scunghit, artirsit, artirisit
{ro: scumpit}
{fr: enchéri}
{en: with increased price}

§ atãrdisi-ri/atãrdisire (a-tãr-di-sí-ri) sf atãrdisiri (a-tãr-di-sírĭ) – crish-tearea-a pãhãlui, scunchiri, scunghiri, artirsiri, artirisiri
{ro: acţiunea de a scumpi; scumpire}
{fr: action d’enchérir, renchérissement}
{en: action of increasing price}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

bir

bir (bírŭ) sm biri (bírĭ) – zbor cu cari s-diznjardã njitslji, cu noima di “ficior gioni, livendu”; bircu, birciu, etc.
{ro: fiu brav}
{fr: enfant vaillant}
{en: brave child}
ex: birlu (gionili) a meu

§ bircu (bír-cu) adg bircã (bír-cã), birtsi (bír-tsi), birtsi/birtse (bír-tsi) – zbor cu cari s-diznjardã njitslji, cu noima di “gioni, dash, scumpu, vrut”; bir, birciu
{ro: drăguţ, voinic, gentil}
{fr: gentil, joli, brave}
{en: dear, gentle, brave}
ex: soarli, bircul (dashlu), dãdea

§ birciu (bír-cĭu) adg birci/birce (bír-ci), birci (bír-ci), birtsi/birtse (bír-tsi) – (unã cu bircu)

§ biro (bí-ro) sm invar – (vocativlu-a zborlui “bir”) – numã di uspitsãlji cu cari-l cunushtem un om tsi-l lugursim gioni, shi-l tinjisim trã giunaticlu tsi-aspuni
{ro: bade}
{fr: terme d’amicale admiration envers un homme que l’on considère vaillant}
{en: friendly name given to someone considered brave}
ex: aide, o, biro, aide!; sh-di-atsia, vre biro, Catirina; la noi, vre biro-m; aide, biro, curcubetã

§ biroanji/biroanje (bi-rŭá-nji) sf biroanji/biroanje (bi-rŭá-nji) – muljari tsi easti ndruminã, gioni, ca un bãrbat; bãrbatã, bãrbãtoanji, birbeacã
{ro: femeie bravă}
{fr: femme vaillante}
{en: valiant woman}
ex: muljerli-a lor suntu biroanji (birbeatsi)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

bustani/bustane

bustani/bustane (bus-tá-ni) sf bustãnj (bus-tắnjĭ) – grãdinã iu s-crescu zãrzãvãts, ma multu curcubeti, hiumunits, piponj, cãstrã-vets, etc.;
(expr: criscu tu bustani = nu para easti dishteptu, nu-aducheashti lishor, ari caplu ca di curcubetã; niciuplit, om di la oi)
{ro: bostănărie}
{fr: jardin potager}
{en: vegetable garden}
ex: la bustani acumpãrats cãstrãvets, tseapã shi niheamã macheadon; nu easti diparti bustanea s-njardzim s-mãcãm shirchinj; capiti fãrã minduiri tu bustãnj crescu
(expr: easti lishor, cã ari caplu ca di curcubetã)

§ bustãngi (bus-tãn-gí) sm, sf bustãngioanji/bustãn-gioanje (bus-tãn-gĭŭá-nji), bustãngeadz (bus-tãn-gĭádzĭ), bus-tãngioanji/bustãngioanje (bus-tãn-gĭŭá-nji) – atsel tsi creashti i vindi zãrzãvãts (curcubeti, hiumunits, cãstrãvets, etc.);
(expr: s-nu vindzã cãstrãvets la bustãngi = nu caftã s-ti fats cã shtii ma multi di-atsel tsi easti ma shtiut di tini)
{ro: bostangiu}
{fr: jardinier-maraîcher, maraîchère}
{en: vegetable garden grower or seller}
ex: bustãngilu-a nostru n-adutsi shirchinj shi piponj; bustãngilu vindi scumpu veardzãli shi spãnaclu; lja alj di la bustãngilu-a nostru; bustãngioanja cu mãnjli-a ljei n-adunã paparitsili aesti

§ bustangi (bus-tan-gí) sm, sf bustangioanji/bustangioanje (bus-tan-gĭŭá-nji), bustangeadz (bus-tan-gĭádzĭ), bustangioanji/bustangioanje (bus-tan-gĭŭá-nji) – (unã cu bustãngi)

§ bustãnar (bus-tã-nárŭ) sm bustãnari (bus-tã-nárĭ) – nicuchirlu tsi ari (tsãni) unã bustani
{ro: proprietar de bostan}
{fr: propriétaire de jardin potager}
{en: vegetable garden owner}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

cã (cắ) cong – zbor tsi-aspuni cã tsiva s-adavgã la-atseali dzãsi ma ninti, tra s-li limpidzascã (s-li nvãrtushadã, etc.); zbor tsi-l leagã un lucru cu itia di cari s-fatsi; zbor tsi intrã tu ntribarea: cãtse (cã tse)? icã tu apandisea ”cãtse (cã tse)”; cãtse (scriat shi “cã tse”); trãtse (scriat shi “trã tse”); tritse (scriat shi “tri tse”); titse (scriat shi “ti tse”)
{ro: că; căci, fiindcă, pentrucă; pentru ce?... pentrucă}
{fr: que; car, parce que, puisque; pourquoi?... parce que}
{en: that; because; why?... because}
ex: shtea cã curã nã fãntãnã [zborlu “cã”, leagã zborlu “shtea”, cu zboarãli tsi-lj s-adavgã “curã nã fãntãnã”, cari limpidzãscu atseali tsi “shtea” omlu]; cã shtea lãeatsa [zborlu “cã” limpidzashti noima-a zboarãlor di ninti, neaspusi aoa, di zboarãli “shtea lãeatsa” tsi urmeadzã]; cã easti groasã [zbor tsi s-adavgã tra s-aspunã cum easti “lãeatsa”]; ducheai cã suntu tsiva oaminj grei; nji spusirã cã tini murish; cucoate sã-ts cadã creasta, cã nu-nj dishtiptash niveasta [zborlu “cã” leagã zboarãli “s-tsã cadã creasta” di zboarãli “cã nu-nj dishtiptash niveasta” tsi-aspun itia trã cari, cãtse, trã tse]; lji li ded, cã el nji li cãftã; cã, s-fure cã yinj, s-ti ashteptu; agiutor, cã mi nec [zborlu “cã” tsi-aspuni trã cari, trãtse, voi agiutor]; cã tse (tu scriarea-a noastrã: cãtse) nu greshti?, cã nu voi [zborlu “cã” adavgã itia, “nu voi”, trã cari nu greashti, zbor tsi ari noima “itia trã cari, cãtse”]; cã tse (cãtse) nu lu-acumpãri?, cã tse (cãtse) easti scumpu; canda cã [aoa, nu easti ananghi di zborlu “cã”, ma nvãrtushadã noima-a zborlui “canda”, aspunãndului “itia trã cari”] eara di halcumã; canda cã eara ligats; io ti voi cu tuti cã hii arauã; ea cã vinji sh-preftul; Gardani nitsi cã bãneadzã; poati cã eara ghini s-mor; s-easti cã amintsã featã; furi cã nu ari tatã; furesh cã va s-pot; ai cã ficior, ai cã featã furi; nu vor alti si s-minteascã, cã fu featã cã fu nveastã; cã bãgarã i cã nu bãgarã, unã easti

§ cãtse (cã-tsé) prip (scriat cãtivãrãoarã shi “cã-tse”, “cã tse”, scriari neaprucheatã tu-aestu dictsiunar) – trã cari itii?; trã itia cã...; trã tse (scriat shi trãtse)
{ro: pentru ce?; pentru că}
{fr: pourquoi?; parce que}
{en: why?; because}
ex: cãtse (trã cari itii) nu vinjish?, cãtse (trã itia cã) nu putui

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã