DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

chindisescu

chindisescu (chin-di-sés-cu) vb IV chindisii (chin-di-síĭ), chin-diseam (chin-di-seámŭ), chindisitã (chin-di-sí-tã), chindisiri/chin-disire (chin-di-sí-ri) –
1: stulsescu unã pãndzã (distimeli, arochi, cãmeashi, etc.) cu cusuturi fapti cu aclu shi hiri (di tuti bueili) cari-aspun lucri tsi arãsescu ocljilj (lilici, frãndzã, yimishi, pulj, etc.); vizuescu;
2: mushitsãscu un lucru cu buisirea-a lui; cundiljedz, chindrisescu, ncãrdzelj, stulsescu, mushutsãscu; (fig: chindisescu = amintu (pãradz); anchirdãsescu, ãnchirdãsescu, nchirdãsescu, chirdãsescu)
{ro: broda; vopsi}
{fr: broder; peindre}
{en: embroider; paint}
ex: chindisii unã mãndilã; chindisirã (buisirã) vatra; avea casa chindisitã (zugrãfsitã); chin-disea (ncãrdzilja) mushat pãrpodzli; pitritsea feata sã nveatsã la sculjo, sã mplãteascã shi s-chindiseascã; nj-chindisirã (fig: nj-amintarã, nji nchirdãsirã) tuts pãradzlji

§ chindisit (chin-di-sítŭ) adg chindisitã (chin-di-sí-tã), chindisits (chin-di-sítsĭ), chindisi-ti/chindisite (chin-di-sí-ti) – tsi easti stulsit cu cusãturi di ac i buei di lucri tsi arãsescu ocljilj; vizuit, cundiljat, chindrisit, ncãrdziljat, stulsit, mushutsãt
{ro: brodat, vopsit}
{fr: brodé, peint; bigarré, panaché}
{en: embroidered, painted}
ex: distimeli chindisitã, stri niori arucutitã (angucitoari: curcubeulu); voi oclji chindisits (buisits, cundiljats, scriats)

§ chindisiri/chindisire (chin-di-sí-ri) sf chindisiri (chin-di-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu un lucru s-chindiseashti; vizuiri, cundiljari, chindrisiri, ncãrdzi-ljari, stulsiri, mushutsãri
{ro: acţiunea de a broda, de a vopsi}
{fr: action de broder, de peindre}
{en: action of embroidering, of painting}

§ nchindisescu (nchin-di-sés-cu) vb IV nchindisii (nchin-di-síĭ), nchindiseam (nchin-di-seámŭ), nchindisitã (nchin-di-sí-tã), nchindisiri/nchindisire (nchin-di-sí-ri) – (unã cu chindi-sescu)
ex: la colindi nchindisim (stulusim) culindarili; lji nchin-disim sufrãntsealili

§ nchindisit (nchin-di-sítŭ) adg nchindisitã (nchin-di-sí-tã), nchindisits (nchin-di-sítsĭ), nchindisiti/nchindisite (nchin-di-sí-ti) – (unã cu chindisit)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

mpiltescu

mpiltescu (mpil-tés-cu) vb IV mpiltii (mpil-tíĭ), mpilteam (mpil-teámŭ), mpiltitã (mpil-tí-tã), mpiltiri/mpiltire (mpil-tí-ri) – bag deadun hiri sh-li shuts i li-anvãrtescu un tu-alantu (di lãnã, tra s-fac pãrpodz, di per tra s-fac cusitsi, etc.); mplitescu, amplãtescu, mplãtescu, plitescu
{ro: împleti}
{fr: natter}
{en: plait, braid}
ex: tsintsi surãritsã tu-unã ghiurdinitsã, s-avinã, tut s-avinã shi nu pot sã s-agiungã (angucitoari: cãrlidzli di mpiltiri); tsintsi surãritsã, tu-unã cãmãshitsã aclo s-avinã, tra si s-acatsã (angucitoari: atsili di mpiltiri); mpilteashti pãrpodz; lji mpilti nã curunã di flori

§ mpiltit (mpil-títŭ) adg mpiltitã (mpil-tí-tã), mpiltits (mpil-títsĭ), mpiltiti/mpiltite (mpil-tí-ti) – (hiri) bãgati deadun, shutsãti i anvãrtiti un tu-alantu; mplitit, amplãtit, mplãtit, plitit
{ro: împletit}
{fr: natté}
{en: plaited, braided}
ex: avea un rugoz mpiltit mushat

§ mpiltiri/mpiltire (mpil-tí-ri) sf mpiltiri (mpil-tírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva mpilteashti; mplitiri, amplãtiri, mplãtiri, plitiri
{ro: acţiunea de a împleti; împletire}
{fr: action de natter}
{en: action of plaiting, of braiding}
ex: mpiltirea nu easti un lucru greu

§ mplitescu (mpli-tés-cu) vb IV mplitii (mpli-tíĭ), mpliteam (mpli-teámŭ), mplititã (mpli-tí-tã), mplitiri/mplitire (mpli-tí-ri) – (unã cu mpiltescu)
ex: easti ninga njicã, nu poati si shi mpliteascã cusitsa

§ mplitit (mpli-títŭ) adg mplititã (mpli-tí-tã), mplitits (mpli-títsĭ), mpliti-ti/mplitite (mpli-tí-ti) – (unã cu mpiltit)

§ mplitiri/mplitire (mpli-tí-ri) sf mplitiri (mpli-tírĭ) – (unã cu mpiltiri)
ex: mplitirea (mpiltirea-a perlui) a nveastãljei atsea noaua s-fatsi cu cãntitsi

§ amplãtescu1 (am-plã-tés-cu) vb IV amplãtii (am-plã-tíĭ), amplãteam (am-plã-teámŭ), amplãtitã (am-plã-tí-tã), amplãti-ri/amplãtire (am-plã-tí-ri) – (unã cu mpiltescu)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

noi

noi (nóĭ) pr pirs I (plural, masculin shi fiminin, numinativ shi acuzativ; acuzativlu poati s-aibã shi zborlu “pri” nãinti ma, di-aradã, s-avdi fãrã el) – zbor tsi tsãni loclu a atsilui tsi zburashti shi a pareiljei dit cari fatsi parti sh-trã cari zburashti; (forma shcurtã) nã, n (-n, n-)
{ro: noi, pe noi, ne}
{fr: nous}
{en: us}
ex: avem noi tora multi veri; noi cu inima ambarã; noi nã him picurari; noi avdzãm tuti cãti s-au faptã; turnats-vã sh-la noi

§ nã2 (nắ) shi n2 (-n, n-) ((i) pr pirs I: plural, masculin shi fiminin, acuzativ; forma shcurtã di la pronuma pirsunalã “noi” tsi-lj s-adavgã multi ori tra s-lji nvãrtushadzã noima; (ii) pr refl I: plural, masculin shi fiminin, acuzativ) – pri noi
{ro: me, pe noi}
{fr: nous}
{en: us}
ex: nã (pri noi) dusim acasã; nã (nã = pri noi) vidzut noi (pri noi)?; nã (nã = pri noi) curmarã di la sculjo; scoati-nã (nã = pri noi) tu soari; nã (nã = pri noi) pitricu pãnã acasã; nã (nã = pi noi) vidzut noi (noi = pri noi)?; n-avea (n = nã, pri noi) loatã cu elj; n-asculta (n = nã, pri noi) shi fãtsea tut tsi-lj cãftam

§ a noauã3 (nŭá-ŭã) pr pirs I (plural, masculin shi fiminin, ginitiv shi dativ a pronumãljei pirsunalã “noi”; ari totna shi zborlu “a” nãinti) – zbor tsi tsãni loclu-a atsilui tsi zburashti shi a pareiljei dit cari fatsi parti sh-trã cari zburashti; a nauã; (forma shcurtã) nã, n (-n, n-)
{ro: nouă, ne}
{fr: à nous, nous}
{en: to us, us}
ex: a noauã nã deadi cali; dzã-nã sh-a noauã un zbor bun

§ a nauã3 (ná-ŭã) pr pirs I – (unã cu a noauã3)

§ nã3 (nã) shi n3 (n-) ((i) pr pirs I: plural, masculin shi fiminin, ginitiv shi dativ; forma shcurtã di la pronuma pirsunalã “a noauã3” tsi-lj s-adavgã multi ori tra s-lji nvãrtushadzã noima; (ii) pr refl I: plural, masculin shi fiminin, dativ) – a noauã; a nauã
{ro: nouă}
{fr: à nous; nous}
{en: to us; us}
ex: a noauã nã (nã = a noauã) deadi cali; dzã-nã (nã = a noauã) sh-a noauã un zbor bun; nã (nã = a noauã) u curmarã apa; nã (nã = a noauã) pitricurã nelu; nã (nã = a noauã) freadzi pocilu; el n-aspuni (n = nã, a noauã) un bun lucru; n-adusirã (n = nã, a noauã) nelu nãpoi; n-avea (n = a noauã, nã avea) dzãsã multi zboarã

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

papsi/papse

papsi/papse (páp-si) sf pãpsuri (pắp-surĭ) – astãmãtsirea (curmarea) di la lucrul tsi-l fatsi cariva cati dzuã; dzãlili (stãmãnjli) tsi li lja cariva di la lucru cati an (tra s-dizvurseascã); chirolu tsi sã ncljidi sculia tri ndoi mesh cãndu ficiorlji trec dit unã taxi (clasã) tu altã; pafsi
{ro: vacanţă}
{fr: vacance}
{en: vacation}

§ pafsi/pafse (páf-si) sf pãfsuri (pắf-surĭ) – (unã cu pafsi)
ex: fac pafsi (astãmãtsescu lucrul) ndauã dzãli sh-deapoea ljau diznou; ari pafsi dauã stãmãnj ti adunarea-a ayinjlor; estan nu-avum pafsi; loarã pafsi tra s-discurmã; s-turnarã di la sculjo, cã avea loatã pafsi

§ pãpsescu (pãp-sés-cu) vb IV pãpsii (pãp-síĭ), pãpseam (pãp-seámŭ), pãpsitã (pãp-sí-tã), pãpsiri/pãpsire (pãp-sí-ri) – dãnãsescu (curmu, astãmãtsescu) un lucru tsi s-fatsi tu-atsea oarã (tsi s-minã, tsi sã ndreadzi, etc.); chindruescu (fac cunachi) tu-unã cali tsi-u fac; pupsescu, pãfsescu, pãxescu, pushescu, astãmãtsescu, dãnãsescu, curmu, pupusescu, chindruescu, chindurescu, acumtinescu, acundin, acundisescu, ascumtin, etc.;
(expr: pãpsea-ts moara (gura) = ncljidi-ts gura, nu scoati altu zbor, tats)
{ro: opri}
{fr: arrêter, cessé}
{en: stop}
ex: cãndu (astãmãtsi) pãpsi boi arãzboilu; lj-pãpsirã (astãmãtsirã) tora durerli tuti; ca s-pãpseascã di ngrãnja shi mãcãtura tsi lã intrã; di cara-lj tricu frica sh-pãpsi suflitlu s-lji batã

§ pãpsit (pãp-sítŭ) adg pãpsitã (pãp-sí-tã), pãpsits (pãp-sítsĭ), pãpsiti/pãpsite (pãp-sí-ti) – (lucru) tsi s-ari curmatã di fãtseari (di minari, di ndridzeari, etc.); tsi ari chindruitã (tu-unã cali); pupsit, pãfsit, pãxit, pushit, astãmãtsit, dãnãsit, curmat, pupusit, chindruit, chindurit, acumtinat, acumtinit, acun-dinat, acundisit, ascumtinat; etc.
{ro: oprit}
{fr: arrêté, cessé}
{en: stopped}

§ pãpsiri/pãpsire (pãp-sí-ri) sf pãpsiri (pãp-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu-astãmãtseashti tsiva; pupsiri, pãfsiri, pãxiri, pushiri, astãmãtsiri, dãnãsiri, curmari, pupusiri, chindruiri, chinduriri, acumtinari, acumtiniri, acundinari, acundisiri, ascumtinari

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

sãrbãtoari/sãrbãtoare

sãrbãtoari/sãrbãtoare (sãr-bã-tŭá-ri) sf sãrbãtori (sãr-bã-tórĭ) – dzuã tsi easti tsãnutã tra si s-aducã aminti (si s-yiurtiseascã) numa-a un ayi (un lucru mari tsi s-featsi, etc.); dzuã astãsitã di stat ca s-hibã unã dzuã pisimã, cãndu lumea nu lucreadzã (poati s-facã tsi va, s-aibã arihati, etc.); yiurtii;
(expr:
1: sãrbãtoari lishoarã = sãrbãtoari njicã, cu njicã simasii, cari nu s-tsãni di-aradã i s-tsãni mash di putsãnã lumi;
2: sãrbãtoari greauã = sãrbãtoari mari tsi lipseashti tsãneari shi easti yiurtisitã di-aradã di tutã dunjaea;
3: sãrbãtorli = sãrbãtoari tsi s-tsãni ma multi dzãli ca, bunãoarã, dzãlili (sãrbãtorli) di Crãciun, dzãlili (sãrbãtorli) di Pashti;
4: sãrbãtorli, lãlãtori, shi lãlãtorli, sãrbãtori = zbor tsi s-dzãtsi ti muljerli cari, cãndu easti s-lucreadzã, eali s-priimnã shi cãndu easti trã priimnari, eali aspun mirachi ti lucru;
5: nu s-acatsã sãrbãtorlji di fucãradz = fucãradz nu li-aduchescu sãrbãtorli, cã lipseashti si s-alumtã cu nivoljli)
{ro: sărbătoare}
{fr: fête (religieuse)}
{en: (religious) holiday}
ex: cãndu yin sãrbãtorli
(expr: di Crãciun i di Pashti); mãni easti sãrbãtoari greauã
(expr: sãrbãtoari mari), nu s-lucreadzã; cãlãtorlu sh-lãndzitlu nu-au pãreasinj shi sãrbãtori; cãndu yinea vãrã sãrbãtoari, hevrili lu-acãtsa; cãdzu nã sãrbãtoari lishoarã, njicã shi nu avea sculii; plãmsirã di harauã sh-u featsirã sãrbãtoari mari; tu hoara-atsea s-fãtsea nã sãrbãtoari mari; la pãlatea-a amirãlui, nã sãrbãtoari mari; nã dzuã, pirindu-sãrbãtoari, fudzi di la sculjo

§ sãrbãturescu1 (sãr-bã-tu-rés-cu) (mi) vb IV sãrbãturii (sãr-bã-tu-ríĭ), sãrbãtuream (sãr-bã-tu-reámŭ), sãrbãturitã (sãr-bã-tu-rí-tã), sãrbãturiri/sãrbãturire (sãr-bã-tu-rí-ri) – tsãn unã dzuã di sãrbãtoari (numã, ayi, etc.); aspun haraua tsi u-aduchescu unã dzuã (di-aradã di sãrbãtoari) cu unã ziafeti tsi u fac; yiurtisescu, pãniyirsescu
{ro: sărbători}
{fr: fêter}
{en: celebrate, keep a holiday (saint’s day, name day); entertain}
ex: vurgãramea sãrbãtureashti cu multã sãltãnati ayilji Cosma shi Chiril; cãndu va s-sãrbãturim sh-noi Ayiu-Sava?

§ sãrbãturit (sãr-bã-tu-rítŭ) adg sãrbãturitã (sãr-bã-tu-rí-tã), sãrbãturits (sãr-bã-tu-rítsĭ), sãrbãturi-ti/sãrbãturite (sãr-bã-tu-rí-ti) – (dzua di sãrbãtoari) tsi easti tsãnutã; (omlu) tri cari s-fatsi unã ziafeti ti numa-a lui; yiurtisit, pãniyirsit

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

sculii/sculie

sculii/sculie (scu-lí-i) sf sculii (scu-líĭ) – loclu (casa) cu dascalj iu s-dutsi lumea cãndu va sã nveatsã carti (sã scrii shi sã dyivãseascã); scolii, sculjo, mectepe
{ro: şcoală}
{fr: école}
{en: school}
ex: adrarã nã sculii mari; nu pot s-ti ljau, cã va cheri di la sculii; doilji ficiori s-dutsea la sculii shi nvitsa; ãlj pitricu la sculii, sã s-facã oaminj; nãs ãl pitreatsi la sculii sã nveatsã carti; nu vru s-njargã earã la sculii; ca ficiori, cãt isha di sculii nafoarã; na-lj shi ficiorlji a muljarãljei iu yin di la sculii; nã dzuã s-turnã plãmtu di la sculii, cã sh-arãdea ficiorlji cu nãs

§ sculjo (scu-ljĭó) sm sculjadz (scu-ljĭádzĭ) – (unã cu sculii)

§ scolii/scolie (sco-lí-i) sf scolii (sco-líĭ) – (unã cu sculii)

§ scolarhiu (sco-lar-híŭ) sn scolarhiuri (sco-lar-hí-urĭ) – sculia di mesi (trã ficiorlji shi featsili di 11-18 di-anj) tsi yini dupã protslji patru anji di sculii primarã (7-10 anj) shi ninti ca si s-ducã tinirlji la univirsitati; liceu, yimnaziu
{ro: liceu}
{fr: licée}
{en: middle school, high school}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

urdin1

urdin1 (úr-dinŭ) (mi) vb I urdinai (ur-di-náĭ), urdinam (ur-di-námŭ), urdinatã (ur-di-ná-tã), urdinari/urdinare (ur-di-ná-ri) – mi min (alag) dit un loc tu altu; mi duc multi ori tu idyiul loc; alag multu prit lumi; trec, alag, imnu, cur, mi duc, njergu, etc.;
(expr: (calea) nu s-urdinã = (calea) nu easti bunã trã tritseari, imnari, urdinari pri ea)
{ro: circula, frecventa}
{fr: circuler; s’enfiler, se succéder}
{en: circulate, move about}
ex: multu urdinj (ti duts, trets pri) la cafine; urdinãm (tritsem) pit purtitsa dit bãhce; urdinã (s-duc shi s-ved) fratslji tora, cã sã mbunarã; urdinã (easi nafoarã, alagã) tora di doauã dzãli; acãtsã s-urdinã (si s-ducã cati dzuã) la sculjo; cãrvãnj ntredz urdina (tritsea) preanarga; s-urdinarã (tricurã) carishti cãti feati di nicuchiri; s-urdinarã (tricurã) gioni di gioni pãnã di un; nu au urdinatã (nu s-au dusã) pri-aclo; cari urdinarã (tricurã cu-arada), urdinarã di cum deadi soarili pãnã seara; cãljurli nu s-urdinã
(expr: nu suntu buni trã imnari pri eali)

§ urdinat1 (ur-di-nátŭ) adg urdinatã (ur-di-ná-tã), urdinats (ur-di-nátsĭ), urdinati/urdinate (ur-di-ná-ti) – (om) tsi easti alãgat; (loc) tu cari s-dutsi shi-sh treatsi oara multã dunjai; (om) cari ari ishitã multu tu lumi; (om) tsi-lj si fatsi vizitã multi ori; tricut, alãgat, curat, imnat, etc.
{ro: circulat, frecventat}
{fr: circulé; fréquenté}
{en: circulated, visited frequently}

§ urdina-ri1/urdinare (ur-di-ná-ri) sf urdinãri (ur-di-nắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva urdinã icã un loc easti urdinat multi ori; vizitari (loc, oaminj) multi ori cu-arada; alãgari, tritseari, dutseari, etc.
{ro: acţiunea de a circula, de a frecventa; circulare, frecventare}
{fr: action de circuler; de s’enfiler, de se succéder; fréquentation}
{en: action of circulating, of moving about; frequentation}

§ niurdinat1 (ni-ur-di-nátŭ) adg niurdinatã (ni-ur-di-ná-tã), niurdinats (ni-ur-di-nátsĭ), niurdinati/niurdinate (ni-ur-di-ná-ti) – (om) tsi nu easti urdinat; (om) tsi nu easti alãgat; (loc) iu nu s-dutsi multã dunjai sã-sh treacã oara; (om) cari nu ari ishitã multu tu lumi; (om) tsi nu-lj si fatsi vizitã multi ori; nitricut, nealãgat, nicurat, nicãlcat, niimnat, etc.

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

vimtu

vimtu (vím-tu) sn vimturi (vím-turĭ) –
1: aerã, air, hãvai, hãvã, erã;
2: minari di-aerã, furtunã;
(expr:
1: ljau vimtu = adilj, ljau anasã; inshii (mi priimnu) nafoarã s-adilj niheamã vimtu (sã-nj treacã oara, cã nu fãtseam tsiva, cã bizdirseam ãn casã, cã fãtsea cãldurã n casã, etc.);
2: nj-ljau (nj-fac, ãlj dau) vimtu = l-fac lucrul cu zvorizmã, paramazmã, fuzmã, vantsu;
3: loai vimtu = arcurai, hivrii;
4: nj-lja caplu (mintea) vimtu = am pirifãnj, am glãrinj tu cap (tu minti);
5: easti loat di vimtu = easti glar, chirut;
6: easti vimtu-avinã (vimtu-adunã) = un tsi nu easti bun trã tsiva, tsi nu fatsi tsiva, etc.;
7: tsi vimtu ti-adutsi pri-aoa? = tsi ti-adutsi aoa la noi?; cum di vinjish pri-aoa; cum tihisish ca s-yinj? etc.;
8: zburãscu cum suflã vimtul = nu zburãscu ndreptu, cum lipseashti sh-cum minduescu, ma zburãscu cum mi-arãseashti, cum u va atsel tsi-ascultã, cum u caftã catastasea;
9: zburãscu tu vimtu = geaba zburãscu, cã nu hiu ascultat;
10: bati vimtu = zburashti naljurea;
11: nu suflã vimtu curat = nu-anjurzeashti ghini, caishti tsi va pãtsãm;
12: vimtul bati shi muntili aurlã = un fatsi lucrul sh-altu s-alavdã cu-aestu lucru;
13: dã-lj vimtu = alasã-l s-fugã, sãlãghea-l;
14: fudzi (ca) vimtu = fudzi multu-agonja;
15: ãlj suflã vimtu tu pungã = nu-ari paradz tu pungã; easti multu oarfãn, ftoh;
16: aruc paradzlji tu vimtu = lj-aspargu paradzlji mash ca s-glindisescu, fãrã s-ved dealihea vãrã hãiri, ti tsiva dip;
17: cu vimtu bãneadzã = zbor tsi s-dzãtsi tr-atsel tsi easti multu slab, cã mãcã dip putsãn)
{ro: aer, climă; vânt}
{fr: air, climat}
{en: air, climate; wind}
ex: tsi-i cãt loclu mari sh-altu-ahãt ma mari, sh-pali trup nu ari (angucitoari: vimtul); cu ocljilj nu s-veadi, cu ureaclja s-avdi (angucitoari: vimtul); muma-a mea sh-a meu tatã, frati-nju zurlu-lj disparti (angucitoari: vimtul); analtu-i tata, groasã-i dada, zurlu-i frati-nju (angucitoari: tserlu, loclu, shi vimtul); peturi pisti peturi pãnã n tser, si li-arneshti cu meturi tut nu cher, ma cãndu yini atsel fãrã trup, pri tuti li mãcã ca un lup (angucitoari: vimtul sh-niorlji); s-nu-aladz tu vimtu, s-nu-arãtseshti; vimtu seaminj, furtunã adunj; estan avum vimturi furtunoasi; trãdzea un vimtu mari shi vrea s-neacã unã cãravi; treatsi un vimtu caldu shi-l culcã tu somnu; cum sufla vimtul, lj-adusi n casã nã frãndzã; u-azbuirã vimtul sh-u-adusi n pãduri tu-unã vuloagã mushatã; vãrã arburi uscat tsi cãdea di vimtu di oarã-oarã!; acãtsã sã-lj treamburã carnea di pri nãsã ca nã frundzã scuturatã di vimtu; ca vimtul (agonja ca vimtul) s-hiumuseashti shi-lj lja caplu a frati-sui; bati vimtul tu hãvani (?expr: ?easti oarfãn, ftoh?); laea di featã s-prifeatsi nã scãntealji shi azbuirã, azbuirã, loatã di vimtu (faptã s-azboairã); [bãgats oarã cã aoatsi nu avem expresia: “easti glarã, chirutã”!]; lã deadirã vimtu

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn