21: limbi-nj si dutsi gura; nj-talji limba; am mari limbã; ca limãdurã-nj si dutsi limba = zburãscu multi, vruti sh-nivruti, agonja, tut chirolu sh-fãrã s-astãmãtsescu;
22: nj-crescu peri pri limbã; nj-apreasi limba peri; nji scoasi limba peri; nji scoasi peri sum limbã; etc. = cilistisescu multu, trec prit multi vasani, mi munduescu;
23: sh-tu limba-a puljlor shtii s-greascã = zbor tsi va s-aspunã cã cariva easti multu nvitsat, cã shtii sã zburascã multi limbi;
24: va tsã talji limba preftul = zbor tsi s-dzãtsi a njitslor tra s-nu s-purintã cã va yinã preftul s-lã talji limba)
{ro: limbă, limba de foc, limba de la balanţă, etc.}
{fr: langue, language, flamme, poids d’une balance romaine, battant d’une cloche, etc.}
{en: tongue, language, flame, etc.}
ex: un pornic njic (peatic njic di cheali cu cari sã mpeaticã pãputsãli) dzuã, noapti, amolj shadi (angucitoari: limba); un pornic dzuã sh-noapti tu apã shadi, sh-ni s-neacã, ni putridzashti (angucitoari: limba); tru apã stau, niputridzãtã, duchescu tsi-i bunã shi urutã, escu dultsi shi amarã, ngrop tsi s-matsinã la moarã (angucitoari: limba); oasi nu-ari sh-oasi frãndzi (angucitoari: limba); di fatsiri nu-am ni limbã, nitsi gurã sã zburãscu, ma la tuts lã spun sã shtibã, cusurli-a lor shi nu s-nãirescu (angucitoari: yilia); hiljlu bashi tatãl (angucitoari: limba di cãmbanã); boulu s-leagã di coarni sh-omlu di limbã; omlu limba (zburãrea) l-fatsi, limba (zburãrea) lu-aspardzi; limba ndreadzi, limba-aspardzi; limba (grailu) a omlui s-va; cari sh-alasã limba (grailu)-a lui, s-lu-ardã pira-a focului; cunoashti multi limbi; fridzea nã limbã di caprã; cara s-ti purintsã ti preasinj va s-tsã talji preftul limba; limba-a noastrã easti mushatã cã easti a noastrã; ari nvitsatã multi limbi cã easti alãgat; cari sh-aveaglji limba, caplu-a lui sh-aveaglji; talji limba ma-arãu di coardã; limba dultsi, multi buni adutsi; limba n gurã u-anvãrteshti, la mãseaua tsi ti doari; limba-amãrashti, limba ndultseashti; asudai, sum limbã; mash sum limbã nu eara ud; lj-scutea limba nafoarã
(expr: sh-pizuea di el) shi sh-arãdea di nãs; calu scoasi limbi, limbi di foc
(expr: calu alãga multu di canda lj-insha foc din gurã); limbi, limbi-lj si dutsi gura
(expr: zburashti multi sh-dipriunã fãrã s-astãmãtseascã); alasã-mi pri mini s-lu trag di limbã
(expr: s-lu discurfusescu, s-aflu tsi shtii shi nu va s-nã li dzãcã); limba atsea njica; dzãsi cu limbã di moarti
(expr: dzãsi tu oara tsi lji ncljidea ocljilj; alãsã nã dimãndari tu oara tsi murea); shi nu poati s-tsãnã tsiva, cã-l mãcã limba
(expr: nu poati si sta shi s-nu dzãcã tsiva, nu poati s-tsãnã misticadz); imnã aushlu cu limba scoasã di curmari
(expr: multu avursit, nicusit, cãpãit, mizi putea s-lja anasã di curmari); pri limbã nj-easti, sh-nu pot s-lu dzãc
(expr: nu pot s-nj-aduc aminti un zbor, cu tuti cã-l cunoscu ghini); imna cu limba scoasã
(expr: multu agunjisit); ashteaptã cu limba scoasã
(expr: nu ari arãvdari, mizi poati s-ashteaptã); un cot u scoati limba
(expr: u dutsi multu greu); lj-apreasi limba peri
(expr: cilistisi multu, tricu prit multi vasani); s-aflã cu tuti limbili di pristi loc anvitsati
(expr: s-aflã cã li shtia tuti limbili, cã stia multi lucri, cã eara multu nvitsat); limba apã-lj lasã n gurã
(expr: ãlj curã balili, zilipseashti multu); lji si dizligã limba di giurat
(expr: putea sã zburascã tora cã fu dizligat di giuratlu faptu); azboairã ca vimtul dupã elj, cu limba scoasã nã palmã
(expr: multu avursit, mizi putea s-lja anasa); cu budza cripatã, cu limba scrumatã (multu cãnjisit, nvirinat)

§ limbu-shi/limbushe (lim-bú-shi) sf limbushi/limbushe (lim-bú-shi) – limbã njicã
{ro: limbuţă}
{fr: petite langue}
{en: little tongue}

§ limbutsescu (lim-bu-tsés-cu) adg limbutseshcã (lim-bu-tsésh-cã), limbutseshtsã (lim-bu-tsés-tsã), limbutseshti (lim-bu-tsésh-ti) – tsi lu-ariseashti sã zburascã multi; tsi nu-lj tatsi gura dip; tsi lãfuseashti (bãndureadzã, bãbãleashti, fãrfãreadzã, dãrdãreashti) tut chirolu; limbar, zburyearcu, zburyearic, lafãzan, polilog, bãbãljar, fafaljar, farfaljar, farfara, farafurã, fãrfar, fãrfãrã, dãrdãrã, dãrdãros
{ro: vorbăreţ}
{fr: loquace, bavard}
{en: talkative, loquacious}
ex: featã limbutseshcã

§ limbar (lim-bárŭ) adg limbarã (lim-bá-rã), limbari (lim-bárĭ), limbari/limbare (lim-bá-ri) – (unã cu limbutsescu)
ex: easti nã featã limbarã (tsi u-arãseashti multu ca sã zburascã)

{ro: scrumat, ars}
{fr: carbonisé, brûlé, boucané}
{en: carbonized, charred, burned}
ex: mãcarea easti scrumatã (s-ari arsã, acãtsatã la foc); arsã, frate, shi scrumatã; suflit scrumat
(expr: nvirinat, cripat) sh-tuchit ca n foc; cu budza cripatã, cu limba scrumatã
(expr: multu cãnjisit, nvirinat)

§ scruma-ri/scrumare (scru-má-ri) sf scrumãri (scru-mắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu si scrumeadzã tsiva; ascrumari, shcrumari, nscrumari, ardeari, ardiri la foc
{ro: acţiunea de a scruma, de a arde; scrumare, carbonizare}
{fr: action de carboniser, de brûler, de boucaner}
{en: action of carbonizing, of charring, of burning}

§ discrumedz dis-cru-médzŭ) (mi) vb I discrumai dis-cru-máĭ), discrumam dis-cru-mámŭ), discrumatã dis-cru-má-tã), discruma-ri/discrumare dis-cru-má-ri) – cur un lucru (carni arsã, tengiri afumatã, etc.) di scrumlu-acãtsat
{ro: curăţa de scrum}
{fr: nettoyer le résidu carbonisé de toute chose brulée}
{en: clean carbonized remains from burned things}
ex: discrumai carnea ninti ca s-u mãc

§ discrum dis-crúmŭ) (mi) vb I discrumai dis-cru-máĭ), discrumam dis-cru-mámŭ), discrumatã dis-cru-má-tã), discrumari/discrumare dis-cru-má-ri) – (unã cu discrumedz)

§ discrumat dis-cru-mátŭ) adg discrumatã dis-cru-má-tã), discru-mats dis-cru-mátsĭ), discrumati/discrumate dis-cru-má-ti) – (scrumlu, lucrul scrumat) tsi easti curat
{ro: curăţat de scrum}
{fr: nettoyé (le résidu carbonisé de toute chose brulée)}
{en: cleaned (carbonized remains from burned things)}

§ discruma-ri/discrumare dis-cru-má-ri) sf discrumãri dis-cru-mắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu scrumlu easti curat
{ro: acţiunea de a curăţa de scrum}
{fr: action de nettoyer le résidu carbonisé de toute chose brulée}
{en: action of cleaning carbonized remains from burned things}

§ ascrum (as-crúmŭ) (mi) vb I ascrumai (as-cru-máĭ), ascrumam (as-cru-mámŭ), ascrumatã (as-cru-má-tã), ascruma-ri/ascrumare (as-cru-má-ri) – (unã cu scrumedz)
ex: ascrumã
(expr: lu misticã, suflã) niheamã foclu

§ ascrumat (as-cru-mátŭ) adg ascrumatã (as-cru-má-tã), ascrumats (as-cru-mátsĭ), ascruma-ti/ascrumate (as-cru-má-ti) – (unã cu scrumat)

§ ascruma-ri/ascrumare (as-cru-má-ri) sf ascrumãri (as-cru-mắrĭ) – (unã cu scrumari)

§ shcrum1 (shcrúmŭ) sn shcrumuri (shcrú-murĭ) – (unã cu scrum1)

§ shcrumedz (shcru-médzŭ) (mi) vb I shcru-mai (shcru-máĭ), shcrumam (shcru-mámŭ), shcrumatã (shcru-má-tã), shcrumari/shcrumare (shcru-má-ri) – (unã cu scrumedz)

§ shcrum2 (shcrúmŭ) (mi) vb I shcrumai (shcru-máĭ), shcrumam (shcru-mámŭ), shcrumatã (shcru-má-tã), shcrumari/shcrumare (shcru-má-ri) – (unã cu scrumedz)

§ shcrumat (shcru-mátŭ) adg shcrumatã (shcru-má-tã), shcrumats (shcru-mátsĭ), shcruma-ti/shcrumate (shcru-má-ti) – (unã cu scrumat)
ex: trupuri di mãniclji shcrumati (fapti cãrbunj, aguditi) di sfulgu; shcrumat (arsu, mãrãnghisit) di vint sh-di soari; shcrumatã (arsã, cripatã) lj-easti budza di soari; unã lacrimã shcrumatã (ardzãtoari); suflit shcrumat di har (arsu di moarti)

§ shcrumari/shcrumare (shcru-má-ri) sf shcrumãri (shcru-mắrĭ) – (unã cu scrumari)

§ nscrumedz (nscru-médzŭ) (mi) vb I nscrumai (nscru-máĭ), nscrumam (nscru-mámŭ), nscrumatã (nscru-má-tã), nscruma-ri/nscrumare (nscru-má-ri) –
ex: pita nj-si nscrumã (nji s-arsi tu cireap)

§ nscrum2 (nscrúmŭ) (mi) vb I nscrumai (nscru-máĭ), nscrumam (nscru-mámŭ), nscrumatã (nscru-má-tã), nscruma-ri/nscrumare (nscru-má-ri) – (unã cu nscrumedz)
ex: vedz s-nu li nscrumedz; si nscrumarã tuti vasili

§ nscrumat (nscru-mátŭ) adg nscrumatã (nscru-má-tã), nscrumats (nscru-mátsĭ), nscruma-ti/nscrumate (nscru-má-ti) – (unã cu scrumat)
ex: avea ghelili nscrumati, nu putui s-mãc

§ nscrumari/nscrumare (nscru-má-ri) sf nscrumãri (nscru-mắrĭ) – (unã cu scrumari)