DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

gljici

gljici (gljícĭŭ) adg (shi sm) gljici/gljice (gljí-ci), gljici (gljícĭ), gljici/gljice (gljí-ci) –
1: (aloat dit pãni, tigãnj) tsi nu easti ghini coptu; plivuc
2: (fructu) tsi easti ninga veardi (tsi nu s-ari faptã ninga, tsi-i nicoptu); glici, cljici, crud, veardi, nicoptu, neagiumtu, nifaptu
{ro: crud, necopt}
{fr: cru, vert, pas assez mûr}
{en: not well baked (bread); raw (meat); unripe (fruit)}
ex: tigãnj scrumati pisuprã sh-nuntru gljici (aloat nicoptu); merlu nu easti nicã coptu, easti glici (veardi)

§ cljici (cljícĭŭ) adg (shi sm) cljici/cljice (cljí-ci), cljici (cljícĭ), cljici/cljice (cljí-ci) – (unã cu gljici)

§ glici (glícĭŭ) adg glici/glice (glí-ci), glici (glícĭ), glici/glice (glí-ci) – (unã cu gljici)

§ gljitsimacã sf gljitsimãts – pãni nicoaptã ghini; plivuc
{ro: pâine necoaptă}
{fr: pain qui n’est pas bien cuit}
{en: bread not baked well}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

limbã

limbã (lím-bã) sf limbi/limbe (lím-bi) –
1: mãdular dit gura-a omlui tsi lu-agiutã s-measticã shi s-u ngljitã mãcarea din gurã, cu cari aducheashti nustimada-a mãcãrlor shi cu cari zburashti;
2: zboarãli (botsli, seamnili) cu cari omlu sh-aspuni tsi mindueashti (tsi aducheashti, tsi va, tsi caftã, etc.) shi easti aduchit di-alantsã oaminj; grailu (cu tuti zboarãli a lui) zburãt di tuts oaminjlji a unui popul; grai, zburãri; (fig:
1: limbã = lugurii tsi sh-u-adutsi cu limba dit gura-a omlui (tu videari i tu lucrul tsi-l fatsi) ca bunãoarã: (i) limbã di foc (pirã lungã shi suptsãri), (ii) limbã di pãputsã (tsi-agiutã la bãgarea-a pãputsãlor, (iii) limba di cãntari, di zigã, etc. (iv) limba di sãhati, (v) limba di cloput, etc.; expr:
2: cu limba scoasã (unã palmã) = (i) mizi pot s-ljau anasã di alãgari, di curmari; (yin) alãgãndalui; (hiu) multu avursit di-alãgari; (alag) cu multã-agunjii, multu-agunjisit; (ii) u duc multu greu; etc.; (iii) (ashteptu) cu nearãvdari; nu-am dip arãvdari; mizi pot s-ashteptu si s-facã tsiva; etc.;
3: scot limbi di foc = (yin) alãgãndalui; (alag) cu multã-agunjii, multu-agunjisit;
4: nu-am limbã = tac, nu dzãc un zbor;
5: lj-bag piper tu limbã = l-fac s-tacã, s-nu scoatã un zbor;
6: nj-leg limba (cu giurat) = giur cã nu va scot un zbor;
7: nj-dizleg limba (di giurat) = pot (am izini) sã zburãscu tora cã mi dizleg di giuratlu faptu ca s-nu dzãc un zbor; ascap di ipuhreusea tsi u-aveam cu giurat tra s-nu-l dzãc un lucru;
8: nj-si dishcljidi limba = nchisescu sã zburãscu, di-aclo iu nu dzãtseam un zbor;
9: nj-sta icã lu-am (zborlu) pri limbã = lu shtiu ghini zborlu (dip canda lu am pri limbã) sh-va-nj lu-aduc aminti unãshunã, ma trã tora di oarã nj-ascapã;
10: l-trag di limbã = lj-bag ntribãri, l-discos, l-discurfusescu, tra s-aflu tsi mindueashti, tsi misticadz ascumtsã ari tu minti;
11: mãshcã-ts limba; tsãni-ts limba = astãmãtsea, tats, s-nu zburãshti (tsi nu lipseashti); s-tsã parã-arãu cã zburãsh, s-tsã parã-arãu di zboarãli tsi scoasish din gurã;
12: mi mãcã limba = mi pindzi tsiva (mizi pot s-ashteptu) tra s-lu dzãc un zbor; nu pot s-tsãn un mistico;
13: am limba scrumatã = hiu multu cãnjisit, nvirinat;
14: lj-scot limba = nj-arãd, lu shupãr, nj-mi pizuescu di cariva;
15: ari limbã arauã (di nipãrticã) = dzãtsi mash lãets cãndu zburashti; bagã muzavirlãchi;
16: ari njari pri limbã = zburashti dultsi, canda ari njari n gurã;
17: nj-alasã limba apã = zilipsescu multu, nj-curgu balili din gurã;
18: (zbor dzãs) cu limbã di moarti = (zborlu alãsat ca unã dhyeatã) tu oara tsi moari omlu;
19: nji s-acatsã limba = mi ncheadic tu zboarã cãndu grãescu; am stepsu trã u lucru; dzãc minciunj;
20: cu limba oaspi = easti oaspi mash cu gura ma nu sh-cu inima;

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

scrum1

scrum1 (scrúmŭ) sn scrumuri (scrú-murĭ) – luguria (cãrbunili) tsi-armãni dupã tsi s-ardi un lucru; nscrum;
(expr:
1: nj-si fatsi gura scrum di seati = nj-easti multu seati;
2: anjurzeashti scrum = easti oara s-fugã)
{ro: scrum}
{fr: résidu carbonisé de toute chose brulée, cendre}
{en: carbonised remains from burned things; ashes}
ex: u featsi scrum; lj-aniurdzi scrum; lu-aflarã scrum; s-arsi, s-featsi scrum

§ nscrum1 (nscrúmŭ) sn nscrumuri (nscrú-murĭ) – (unã cu scrum1)
ex: mãcarea s-featsi nscrum pi foc, ca duganea; arsirã, s-featsirã nscrum

§ scrumedz (scru-médzŭ) (mi) vb I scrumai (scru-máĭ), scrumam (scru-mámŭ), scrumatã (scru-má-tã), scrumari/scrumare (scru-má-ri) – ardu tsiva sh-u fac scrum; u-acats mãcarea la foc; (vaslu) acatsã scrum cãndu s-ardi mãcarea; mãcarea s-fatsi scrum tu fundul a tingirelui; scrum, ascrum, nscrum, shcrumedz, nscrumedz, ardu;
(expr:
1: scrum foclu = cu suflarea sh-amisticarea-a jarlui, caftu s-lu-aprindu foclu ma ghini;
2: nji si scrumã gura = nj-si fatsi seati;
3: mi scrum di copuslu tsi-l fac = avursescu multu cu copuslu tsi-l fac;
4: cu suflitlu (cu limba, cu gura, etc.) scrumat = nvirinat, cãnjisit)
{ro: scruma, arde}
{fr: carboniser, brûler, boucaner, sentir la fumée (en parlant des mets)}
{en: carbonize, char, burn}
ex: mãcarea s-avea scrumatã (vea acãtsatã scrum); lj-si scrumã gura
(expr: lj-si featsi seati) di-ahãtã cãldurã

§ scrum2 (scrúmŭ) (mi) vb I scrumai (scru-máĭ), scrumam (scru-mámŭ), scrumatã (scru-má-tã), scrumari/scrumare (scru-má-ri) – (unã cu scrumedz)

§ scrumat (scru-mátŭ) adg scrumatã (scru-má-tã), scrumats (scru-mátsĭ), scrumati/scrumate (scru-má-ti) – tsi s-ari arsã shi faptã scrum; (mãcarea, vaslu) tsi s-ari acãtsatã la foc; ascrumat, shcrumat, nscrumat, arsu

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

tsicnã1

tsicnã1 (tsíc-nã) sf tsicni/tsicne – anjurizmã di mãcari shcrumatã i afumatã; anjurizmã di carni pãrjilitã
{ro: miros de mâncare scrumată, de carne arsă (prăjită) pe foc}
{fr: odeur de brulé; roussi de viande}
{en: smell of burnt food, meat, etc.}
ex: anjurzeashti tsicnã (mãcari shcrumatã)

§ tsicnusescu (tsic-nu-sés-cu) (mi) vb IV tsicnusii (tsic-nu-síĭ), tsicnuseam (tsic-nu-seámŭ), tsicnusitã (tsic-nu-sí-tã), tsicnusiri/tsicnusire (tsic-nu-sí-ri) – u ardu (u scrumedz) mãcarea pi foc; pãrjilescu carnea pi foc; anjurzescu mãcarea shcrumatã
{ro: părpăli, afuma, face or mirosi scrum}
{fr: roussir, sentir le roussi}
{en: smoke or smell burnt food, meat, etc.}

§ tsicnusit (tsic-nu-sítŭ) adg tsicnusitã (tsic-nu-sí-tã), tsicnusits (tsic-nu-sítsĭ), tsicnusiti/tsicnusite (tsic-nu-sí-ti) – (mãcari) tsi s-ari afumatã (arsã, shcrumatã) pi foc; tsi anjurdzeashti shcrumatã
{ro: părpălit, afumat, care face or miroase scrum}
{fr: roussi, senti le roussi}
{en: smoked or smelled burnt food, meat, etc.}

§ tsicnusiri/tsicnusire (tsic-nu-sí-ri) sf tsicnusiri (tsic-nu-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu tsiva s-tsicnuseashti
{ro: acţiunea de a părpăli, de a afuma, de a face or mirosi scrum}
{fr: action de roussir, de sentir le roussi}
{en: action of smoking or smelling burnt food, meat, etc.}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã