Dictsiunar

carti/carte (cár-ti) sf cãrtsã (cắr-tsã) –
1: luguria (acoala) faptã dit mãtsinarea-a leamnilor sh-alichirea cumãtslor tsi es dit aestã mãtsinari, ufilisitã la scriari; acoalã, coalã, hãrtii, frãndzã;
2: zboarã scriati pi-unã acoalã pitricutã cu om (cu poshta) la cariva tra sã-lj si da hãbãri; acoala pri cari suntu scriati aesti zboarã; pistulii, scriitoari, scriturã;
3: acoali ligati deadun tu cari s-au scriatã puizii, spuneri, nvitsãturi, etc.; vivlii, chitachi;
4: acoali ligati deadun tu cari s-au scriatã arãdz di numi, di isãchi, etc.; tifteri, catastih, catalog, condicã, aradã, chitapi;
5: acoalã datã di chivernisi ca mãrtirilji cã un lucru easti dealihea ashi cum easti scriat tu-acoalã (tu cari s-aspuni, bunãoarã, iu shi cãndu s-ari amintatã, nsuratã i moartã omlu, etc.);
6: carti dit gioclu di cãrtsã; hãrtachi;
7: parã adrat dit unã acoalã di carti (tu loc tra s-hibã adrat dit un metal ca bãcãri, asimi i malãmã); (fig:
1: carti = nvitsãturã, culturã, sculii; expr:
2: om cu carti; om tsi nvitsã carti = om ãnvitsat, tsi ari faptã sculii multã;
3: l-tricui tu cartea-a mortsãlor = pistipsescu cã muri, cã ari moartã; l-tricui tu psihuharti;
4: u leg cartea di cãrnicocilu di par = mi-alas di carti, di nvitsãturã)
{ro: hârtie; scrisoare; carte, registru, act, carte de joc, monedă de hârtie}
{fr: papier; lettre; livre, régistre, acte (d’état civile), carte de jeu, monnaie}
{en: paper; letter; book, register, legal document, playing card, paper money}
ex: boatsi nu-ari sh-multi greashti (angucitoari: cartea); gãljina-i albã sh-oauãli lãi (angucitoari: cartea); carti (acoalã) trã scriari; caftã carti (acoalã) sh-cundilj; slãghi feata ca cartea (acoala, hãrtia); firidzli alãchiti cu cãrtsã (acoali); loai doauã coali di carti (hãrtii) albã, di carti vinitã; cãmeasha easti albã ca cartea (ca unã acoalã); di tr-atsea vã scrisim carti (pistulii); pitricui carti (pistulii) tu xeani; lo Budash nã carti (scriitoari) lai; adar nã carti (scriu nã pistulii, scriturã) tra s-lj-u pitrec; cãti frãndzã ari cartea (vivlia) aestã?; mi dush n pãzari di-acumpãrai nã carti (vivlii); cãftarã cãrtsã (vivlii) armãneshti di bisearicã cari s-hibã scriati cu gramati latinicheshti; pri tuts nã tricurã tu carti (tifteri); lu-avea tricutã tu cartea
(expr: arada, psihuhartea) a mortsãlor; cãrtsãli trã America li scosh; dusi sã nveatsã carti; easti om cu carti
(expr: tsi s-ari dusã la sculii, tsi easti nvitsat); ari carti (fig: nvitsãturã) dunjaea; mash di carti (fig: di sculii, di nvitsãturã) s-nu-armãnã orbu; nãoarã s-nu-am sh-eu nã carti (di gioc, hãrtachi)!; nu s-alasã di cãrtsã (agiucarea cu cãrtsãli di gioc) agiucãtorlu; trapshu unã carti (hãrtachi, carti di-agioc) shi-nj ishi un as

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã ma multu/ptsãn

cuscru

cuscru (cús-cru) sm, sf cuscrã (cús-crã), cuscri (cús-cri), cus-cri/cuscre (cús-cri) – ashi cum easti soea aprucheatã (dadã, tatã, frats, surori, cusurinj, etc.) a bãrbatlui (a muljariljei) cu soea aprucheatã a muljariljei a lui (a bãrbatlui a ljei); cuscur;
(expr: di cãtrã la cuscra = tsi nu easti sh-ahãntu bun; tsi easti prostih, apcu)
{ro: cuscru}
{fr: parents proche du mari (de la mariée) avec ceux de la mariée (du mari)}
{en: im-law; close relatives of the man (wife) with those of his wife (her husband)}
ex: nchisirã cuscrilj cu flamburli, cu fãrtatslji, s-ducã la nveasta; cuscrilj u loarã feata s-u-aducã la pãlati; tricurã cuscrilj prit un arãu astrãchit; vinjirã cuscrilj shi cuscrili; mi dush la cuscrul Yeani; feata-a cuscrului Culush; s-bãnedz cuscre! sh-tini cuscrã!; intrã cuscrilj tu udai

§ cuscur (cús-curŭ) sm, sf cuscrã (cús-crã), cuscuri (cús-curĭ) shi cuscãri (cús-cãrĭ), cuscãri/cuscãre (cús-cã-ri) shi cuscri/cuscre (cús-cri) – (unã cu cuscru)
ex: shi nchisirã cuscãrlji; lj-acljimã tuts cuscãrlji; trapsi cu cuscãrlji

§ cuscroanji/cuscroanje (cus-crŭá-nji) sf cuscroanji/cuscroanje (cus-crŭá-nji) – muljarea cari, dzua di numtã s-dutsi cu nveasta nauã la casa-a grambolui
{ro: femeia care în ziua de nuntă se duce cu mireasa la casa mirelui}
{fr: femme qui, le jour des noces, va avec la mariée à la maison du marié}
{en: woman who, the day of the wedding, accompanies the bride to the house of the groom}

§ cuscrami/cuscrame (cus-crá-mi) sf fãrã pl – multimi di cuscri; cuscrimi
{ro: mulţime de rude “cuscri”}
{fr: nombre des parents par affinité}
{en: multitude of in-laws}
ex: eara ahãtã cuscrami, cum nu-am vidzutã la altã numtã

§ cuscrimi/cuscrime (cus-crí-mi) sf fãrã pl – (unã cu cuscrami)
ex: yini cuscrimea niveastã s-u lja

§ cuscrilji1/cus-crilje (cus-crí-lji) sf cuscrilji/cuscrilje – turlia di soi tsi s-fatsi namisa di soea ma aprucheatã a grambolui cu soea ma aprucheatã a nveastãljei nauã; (fig: cuscrilji = uspitsãlji)

{ro: cuscrie}
{fr: sorte de parentée qui se crée entre les beaux-parents et les plus proches du marié et de la mariée}
{en: in-law relationship; the kind of relationship created between the parents and the other close relatives of the groom and the bride}
ex: sã shtii, cã di-aoa sh-ninti, s-asparsi cuscrilja (fig: uspitsãlja); muri nveasta, dusi cuscrilja; nu avem vãrnã vinã icã cuscrilji cu gretslji

§ para-cuscru (pá-ra-cús-cru) sm, sf paracuscrã (pá-ra-cús-crã), paracuscri (pá-ra-cús-cri), paracuscri/paracuscre (pá-ra-cús-cri) – frati i sorã di-unã soi prit ncurunari
{ro: frate sau soră a unei rude prin căsătorie}
{fr: frère ou soeur d’un parent ou d’une parente par affinité}
{en: brother or sister of a relative by marriage}
ex: paracuscri vãrã sutã

§ ncuscredz (ncus-crédzŭ) (mi) vb I ncus-crai (ncus-cráĭ), ncuscram (ncus-crámŭ), ncuscratã (ncus-crá-tã), ncuscrari/ncuscrare (ncus-crá-ri) – (mi) fac cuscru cu cariva dãnda-lj feata ti nveastã (i ficiorlu trã gambro); (fig: nã ncuscrãm = nã fãtsem oaspits bunj)
{ro: încuscri}
{fr: s’apparenter, s’allier}
{en: become related (in-laws)}
ex: si ncuscrãm (s-nã fãtsem cuscri) easti-a noastrã vreari; nã ncuscrãm (nã featsim cuscri) cu nãs

§ ncuscrat (ncus-crátŭ) adg ncuscratã (ncus-crá-tã), ncuscrats (ncus-crátsĭ), ncuscrati/ncuscrate (ncus-crá-ti) – tsi s-ari faptã cuscru cu cariva
{ro: încuscrit}
{fr: apparenté, allié}
{en: who became related (in-laws)}

§ ncuscrari/ncuscrare (ncus-crá-ri) sf ncuscrãri (ncus-crắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu si ncuscreadzã lumea
{ro: acţiunea de a se încuscri; încuscrire}
{fr: action de s’apparenter, de s’allier}
{en: action of becoming related (in-laws)}

§ ncuscrescu (ncus-crés-cu) (mi) vb IV ncuscrii (ncus-críĭ), ncuscream (ncus-creámŭ), ncuscritã (ncus-crí-tã), ncuscriri/ncuscrire (ncus-crí-ri) – (unã cu ncuscredz)
ex: dupã ahãtã cachi tsi sh-avurã, si ncuscrirã (s-featsirã cuscri)

§ ncuscrit (ncus-crítŭ) adg ncuscritã (ncus-crí-tã), ncuscrits (ncus-crítsĭ), ncuscriti/ncuscrite (ncus-crí-ti) – (unã cu ncuscrat)

§ ncuscri-ri/ncuscrire (ncus-crí-ri) sf ncuscriri (ncus-crírĭ) – (unã cu ncuscrari)

§ discuscrescu (dis-cus-crés-cu) (mi) vb IV discuscrii (dis-cus-críĭ), discuscream (dis-cus-creámŭ), discuscritã (dis-cus-crí-tã), discuscriri/discuscrire (dis-cus-crí-ri) – aspargu cuscrilja tsi-aveam cu cariva (cã tinirlji tsi sh-avea datã zborlu si sã ncurunã, li-asparsirã)
{ro: strica încuscrirea}
{fr: annuler les plans d’apparentement}
{en: cancel plans for becoming in-laws}

§ discuscrit (dis-cus-crítŭ) adg discuscritã (dis-cus-crí-tã), discuscrits (dis-cus-crítsĭ), discuscriti/discuscrite (dis-cus-crí-ti) – tsi-lj s-asparsi cuscrilja cu cariva
{ro: care a stricat încuscrirea}
{fr: qui a annulé les plans d’apparentement}
{en: who has cancelled the plans for becoming in-laws}

§ discuscriri/discuscrire (dis-cus-crí-ri) sf discuscriri (dis-cus-crírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-aspardzi nã cuscrilji
{ro: acţiunea de a strica încuscrirea}
{fr: action de annuler les plans d’apparentement}
{en: action of cancelling plans for becoming in-laws}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã ma multu/ptsãn

discuscrit

discuscrit (dis-cus-crítŭ) adg – vedz tu cuscru

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: cuscru

eazi

eazi (ĭá-zi) sf fãrã pl – zboari scriati; partea-a pãrãlui cari easti scriatã (partea tsi nu-aspuni un cadru); gheazã; scriturã
{ro: scriere; partea scrisă de la un ban}
{fr: écriture; écriture d’une monnaie}
{en: writing; written part of a coin}
ex: ari cãdzutã eazi (partea scriatã), nu tura (partea cu cadur)

§ eazagi (ĭa-za-gí) sm eazageadz (ĭa-za-gĭádzĭ) – un tsi lucreadzã trã chivernisi (cumpanii, sutsatã, etc.) cu tsãnearea-a cãrtsãlor; gramatico, grãmãtic
{ro: secretar}
{fr: secrétaire}
{en: secretary}

§ gheazã (ghĭá-zã) sf fãrã pl – (unã cu eazã)
ex: tsi ljai, turã (partea cu cadur) i gheazã (partea scriatã)?

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã

filã

filã (fí-lã) sf fili/file (fí-li) – acoala cu cari suntu fapti cãrtsãli (librili, vivlia); frãndzã, padzinã
{ro: foaie, pagină de carte}
{fr: feuille, page d’un livre}
{en: page of a book}
ex: lj-arupsi unã filã (frãndzã) dit carti; cãti fili (frãndzi) ai nvitsatã?; ea dishcljidi la fila (padzina, frãndza) patru suti

§ filadã (fi-lá-dhã) sf filãdz (fi-lắdzĭ) – ma multi acoali, ligati la un loc tra s-aspunã ca unã carti goalã (fãrã scrituri) pri cari omlu poati sã ngrãpsescã cu mãna; tetradiu, tifteri, catastih, catalog, condicã, bãzmãtã, carti
{ro: caiet}
{fr: cahier}
{en: notebook, writing (exercise) book}
ex: scria tuti cãti-lj si tihisea tu-unã filadã; avea filada mplinã cu cãntitsi

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã

gramã

gramã (grá-mã) sf gramati/gramate (grá-ma-ti) – semnu dit alfabet tsi-aspuni unã boatsi; (fig:
1: gramã = (i) soea di scriari tsi u fatsi cariva; (ii) carti, scriturã, scriitoari pitricutã (loatã di) la cariva;
2: gramã, gramati = carti, nvitsãturã, sculii; expr:
3: cu mãnata li mãcã gramatili = nveatsã ghini la sculii;
4: li ncarcã pri cucot gramatli = nu nveatsã tsiva, nu s-acatsã sculia di el;
5: luplu lu-adutsea la gramati sh-el dzãtsea “loarã cior oili” = zbor tsi s-dzãtsi tr-atsel tsi nu easti ti sculii, tsi nu lu-ariseashti cartea)
{ro: literă; pl: litere, carte, învăţătură, educaţie}
{fr: lettre; pl: lettres, enseignement, instruction, école}
{en: letter; pl: letters, education, school}
ex: carti albã sh-gramã lai; mash trã gramã, alãsats-lu; gra-matili (fig: cartea, nvitsãtura) nu au mardzini; cari toarnã frãndzãli, gramati (fig: carti) nu nveatsã; shtia multã gramã (fig: carti, sculii); lj-cunoscu grama (fig: soea di scriari); nu-ari gramã (scriari) ahãt mushatã ca frati-tu; loai unã gramã (fig: carti, scriturã, scriitoari) aeri; nu loai vãrnã gramã (fig: carti scriatã) di mãna-a lui

§ gramatichii/gramatichie (gra-ma-ti-chí-i) sf gramatichii (gra-ma-ti-chíĭ) – nomurli tsi-aspun cum easti unã limbã adratã, cum s-leagã zboarãli dit idyea fumealji (ca zbor shi zburãscu bunãoarã), cum s-alãxescu zboarãli (cãndu trec di la singular la plural i di la masculin la fiminin, bunãoarã), cum s-leagã zboarãli un cu-alantu tra s-aspunã unã idei, minduiri, etc.; cartea tsi aspuni aesti reguli
{ro: gramatică}
{fr: grammaire}
{en: grammar}

§ grãmãti-chii/grãmãtichie (grã-mã-ti-chí-i) sf grãmãtichii (grã-mã-ti-chíĭ) – (unã cu gramatichii)

§ gramatico (gra-ma-ti-có) sm gramaticadz (gra-ma-ti-cádzĭ) – un tsi lucreadzã trã chivernisi (cumpanii, sutsatã, etc.) cu tsãnearea-a cãrtsãlor; grãmãtic, eazagi
{ro: secretar}
{fr: secrétaire}
{en: secretary}

§ grãmãtic (grã-mã-tícŭ) sm grãmãtits (grã-mã-títsĭ) –
1: gramatico, eazagi;
2: un tsi scrii cãrtsã di isturii (spuneri, puizii, pãrmiti, etc.); scriitor

{ro: secretar; scriitor}
{fr: secrétaire; écrivain}
{en: secretary; writer}
ex: zburãi cu grãmãticlu (gramaticolu) di la giudets; intrã grãmãtic la un avucat; cãtu-l simnarã tu tifteri shi suschirã grãmãticlu nãoarã

§ grãmãticã (grã-mã-tí-cã) sf grãmãtitsi/grãmãtitse (grã-mã-tí-tsi) – feaminã (muljari i pravdã) tsi easti faptã s-aibã puteari tsi easi nafoarã di nomurli a fisiljei; mãyipsitã, amãyipsitã, mãghipsitã, mãndipsitã, nãmãtisitã, numãtsitã, ncãntatã, cãntatã, umbratã
{ro: fermecată, vrăjită, măeastră}
{fr: ensorcelée, enchantée}
{en: bewitched, who is under a spell, enchanted}
ex: feata njicã sh-grãmãticã (mãyipsitã, cãntatã, umbratã), grãmãticã di (featã njicã tsi s-dutsi sã nveatsã carti la) sculii; hãrãcasta grãmãticã (mãyipsitã)

§ grãmãtipsescu (grã-mã-tip-sés-cu) (mi) vb IV grãmãtipsii (grã-mã-tip-síĭ), grãmãtipseam (grã-mã-tip-seámŭ), grãmãtipsitã (grã-mã-tip-sí-tã), grãmãtipsiri/grãmãtipsire (grã-mã-tip-sí-ri) – nvets sã scriu shi sã dyivãsescu; nvets carti; lu nvets carti
{ro: (se) instrui}
{fr: enseigner, s’instruire}
{en: teach, learn, educate}

§ grãmãtipsit (grã-mã-tip-sítŭ) adg grãmãtipsitã (grã-mã-tip-sí-tã), grãmãtipsits (grã-mã-tip-sítsĭ), grãmãtipsi-ti/grãmãtipsite (grã-mã-tip-sí-ti) – tsi ari nvitsatã carti (el singur i pri cariva altu); tsi s-ari dusã la sculii shi easti om nvitsat
{ro: instruit}
{fr: enseigné, instruit}
{en: learned, who is educated}

§ grãmãtipsiri/grãmãtipsire (grã-mã-tip-sí-ri) sf grãmãtipsiri (grã-mã-tip-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-grãmãtipseashti cariva
{ro: acţiunea de a (se) instrui}
{fr: action d’enseigner, de s’instru-ire}
{en: action of teaching, of learning, of educating}

§ agramat (a-grá-matŭ) adg agramatã (a-grá-ma-tã), agramats (a-grá-matsĭ), agramati/agramate (a-grá-ma-ti) – tsi nu shtii si scrii icã sã dghivã-seascã; tsi nu-ari faptã sculii (carti)
{ro: analfabet}
{fr: illettré}
{en: analphabet}
ex: easti un om agramat (fãrã carti, tsi nu s-ari dusã la sculii)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã ma multu/ptsãn

ipugrãfii/ipugrãfie

ipugrãfii/ipugrãfie (i-pu-grã-fí-i) sf ipugrãfii (i-pu-grã-fíĭ) – numa-a omlui scriatã cu mãna-a lui tu-unã carti (acoalã), ca semnu cã-atseali aspusi tu carti suntu scriati (aspusi, pricunuscuti, shtiuti ca) dealihea di el; cundilj, cundiljauã
{ro: iscălitură}
{fr: signature}
{en: signature}

§ ipugrãpsescu (i-pu-grãp-sés-cu) vb IV ipugrãpsii (i-pu-grãp-síĭ), ipugrãpseam (i-pu-grãp-seámŭ), ipugrãpsitã (i-pu-grãp-sí-tã), ipugrãpsiri/ipugrãpsire (i-pu-grãp-sí-ri) – nji ngrãpsescu numa cu mãna-a mea (tra s-aspun, multi ori, cã am dghivãsitã shi pricunuscutã atseali scriati tu carti); simnedz, simiusescu
{ro: semna, iscăli}
{fr: signer, souscrire}
{en: sign}

§ ipugrãpsit (i-pu-grãp-sítŭ) adg ipugrãpsitã (i-pu-grãp-sí-tã), ipugrãpsits (i-pu-grãp-sítsĭ), ipugrãpsiti/ipugrãpsite (i-pu-grãp-sí-ti) – (carti) pri cari s-veadi numa ipugrãpsitã; simnat, simiusit
{ro: semnat}
{fr: signé, souscrit}
{en: signed}

§ ipugrãpsiri/ipugrãpsire (i-pu-grãp-sí-ri) sf ipugrãpsiri (i-pu-grãp-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva sh-bagã numa scriatã cu mãna-a lui; simnari, simiusiri
{ro: acţiunea de a semna; semnare}
{fr: action de signer, de souscrire}
{en: action of signing}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã

irade

irade (i-ra-dé) sm iradedz (i-ra-dédzĭ) – leadzi scriatã shi datã di sultan; iradei
{ro: iradea}
{fr: rescrit du sultan}
{en: edict issued by the sultan}

§ iradei/iradee (i-ra-dé-i) sf iradei (i-ra-déĭ) – (unã cu irade)

§ iradeauã (i-ra-deá-ŭã) sf iradeali/iradeale(?) (i-ra-deá-li) – (unã cu irade)
ex: amirãlu deadi trã aestã ipotisi nã iradeauã (leadzi)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã

ncuscrit

ncuscrit (ncus-crítŭ) adg – vedz tu cuscru

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: cuscru

ngrãpsescu

ngrãpsescu (ngrãp-sés-cu) (mi) vb IV ngrãpsii (ngrãp-síĭ), ngrãp-seam (ngrãp-seámŭ), ngrãpsitã (ngrãp-sí-tã), ngrãpsiri/ngrãpsire (ngrãp-sí-ri) – bag seamni (gramati) pi unã acoalã tra s-aspun (pã-rãstisescu) bots (zboarã shi minduiri); nj-bag numa tu un catalog, tifteri, tu unã aradã di numi (ca, bunãoarã, tra s-mi duc la unã sculii, univirsitati); grãpsescu, scriu, ascriu, scriescu, scriir; (fig: ngrãpsescu = bag bueauã (cundiljedz ocljilj), mushutsãscu, stulsescu, zugrãfsescu, cundiljedz)
{ro: scrie}
{fr: écrire}
{en: write}
ex: lj-am ngrãpsitã dauã cãrtsã

§ ngrãpsit (ngrãp-sítŭ) adg ngrãpsitã (ngrãp-sí-tã), ngrãpsits (ngrãp-sítsĭ), ngrãpsiti/ngrãpsite (ngrãp-sí-ti) – tsi ari seamni (gramati) bãgati pi unã acoalã tra s-aspunã (pãrãstiseascã) bots (zboarã shi minduiri); tsi sh-ari bãgatã numa tu un catalog (tifteri, tu unã aradã di numi tra si s-ducã la unã sculii, univirsitati, etc.); grãpsit, scriat, ascriat, scrit, scriirat
{ro: scriat}
{fr: écrit}
{en: written}

§ ngrãpsiri/ngrãpsire (ngrãp-sí-ri) sf ngrãpsiri (ngrãp-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu si scrii tsiva; grãpsiri, scriari, ascriari, scriri, scriirari; seamnili (zboarãli) tsi suntu scriati pri acoalã; scriiturã, scrieturã; fig: mushutsãri, stulsiri, zugrãfsiri, cundiljari
{ro: acţiunea de a scrie; scriere}
{fr: action d’écrire; écriture}
{en: action of writing; writing}
ex: ngrãpsirea nu u ari mushatã

§ grãpsescu (grãp-sés-cu) (mi) vb IV grãpsii (grãp-síĭ), grãpseam (grãp-seámŭ), grãpsitã (grãp-sí-tã), grãpsiri/grãpsire (grãp-sí-ri) – (unã cu ngrãpsescu)
ex: lj-grãpsii tra s-yinã s-lu veadã tatã-su

§ grãpsit (grãp-sítŭ) adg grãpsitã (grãp-sí-tã), grãpsits (grãp-sítsĭ), grãpsiti/grãpsite (grãp-sí-ti) – (unã cu ngrãpsit)
ex: avea un oclju lai grãpsit (fig: cundiljat, zugrãfsit)

§ grãpsiri/grãpsire (grãp-sí-ri) sf grãpsiri (grãp-sírĭ) – (unã cu ngrãpsiri)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã