|
|
arad
arad (a-rádŭ) (mi) vb III shi II arash (a-ráshĭŭ), arãdeam (a-rã-deámŭ), arasã (a-rá-sã), aradiri/aradire (a-rá-di-ri) shi arãdea-ri/arãdeare (a-rã-deá-ri) – talj cu xurafea (cu machina di-aradiri) perlu (di pi fatsã, trup i cap); cur (cu cãtsutlu) asprilj a unui pescu; cur perlji di pi unã cheali di pravdã; scot un petur suptsãri di pi fatsa-a unui lucru (cu cãstura, arenda, mãna, spilarea, etc.); ashtergu (scot) gramatili ngrãpsiti pri unã acoalã i lemnu; sursescu, xursescu, bãrbirisescu, bãrbirsescu; (fig: arad = ahulescu, pusputescu di-aproapea)
{ro: rade, bărbieri; răzui}
{fr: raser; gratter, râper}
{en: shave; rasp, grate, scrape}
ex: va nj-aradã (surseascã) barba; unã tsi lu-arãdea (ãl xursea); pri la per lishor lu-aradi (fig: lu-ahuleashti); arash (curai) scãndurli di laspi; ts-arãshesh (tsã sursish, tãljash) barba
§ aras (a-rásŭ) adg arasã (a-rá-sã), arash (a-ráshĭ), arasi/arase (a-rá-si) – tsi-lj s-ari tãljatã perlu di pi fatsã (trup i cap, cu xurafea i machina di-arãdeari); sursit, xursit, bãrbirisit, bãrbirsit
{ro: ras, bărbierit}
{fr: rasé, gratté}
{en: shaved}
§ aradiri/aradire (a-rá-di-ri) sf aradiri (a-rá-dirĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva aradi tsiva; arãdeari, xursiri, sursiri, bãrbirisiri, bãrbirsiri
{ro: acţiunea de a rade, de a bărbieri; radere, bărbierire}
{fr: action de raser, de gratter, de toucher}
{en: action of shaving, of touching}
§ arãdeari4/arãdeare (a-rã-deá-ri) sf arãderi (a-rã-dérĭ) – (unã cu aradiri)
§ arãsãturã (a-rã-sã-tú-rã) sf arãsãturi (a-rã-sã-túrĭ) – atsea tsi-ari faptã un om tsi s-ari arasã; urma alãsatã (pri fatsã, lemnu, acoalã, etc.) dupã aradirea-a unui lucru; cumãtsli tsi-armãn (armãsãturli) di la aradirea-a unui lucru
{ro: răzătură}
{fr: râpure}
{en: raspings, gratings}
arinde
arinde (a-rin-dé) sm arindedz (a-rin-dédzĭ) – hãlati tsi ari un i dauã cãtsuti astãsiti pi-unã cumatã di lemnu, cu cari omlu (ma-rangolu) aradi (arindiseashti) unã fatsã di scãndurã tra s-u facã ischi; rinde, rindeauã, strug, rucani, arucani
{ro: rindea}
{fr: rabot}
{en: (bench) plane}
§ rinde (rin-dé) sm rindedz (rin-dédzĭ) – (unã cu arinde)
§ rindeauã (rin-deá-ŭã) sf rindei (rin-déĭ) – (unã cu arinde)
§ arindisescu (a-rin-di-sés-cu) vb IV arindisii (a-rin-di-síĭ), arindiseam (a-rin-di-seámŭ), arindisitã (a-rin-di-sí-tã), arindisiri/arindisire (a-rin-di-sí-ri) – omlu (marangolu) tsi lucreadzã (da) cu-arindelu tra s-ischeadzã scãndurili; arãndisescu, arundisescu, struguescu, aruncãsescu, arucãnsescu
{ro: struji}
{fr: raboter}
{en: plane}
§ arindisit (a-rin-di-sítŭ) adg arindisitã (a-rin-di-sí-tã), arindisits (a-rin-di-sítsĭ), arindisiti/arindisite (a-rin-di-sí-ti) – (fatsã, lemnu, scãndurã) tsi easti datã (ischeatã) cu arindelu; arãndisit, arundisit, struguit, aruncãsit, arucãnsit
{ro: strujit}
{fr: raboté}
{en: planed}
§ arindisiri/arindisire (a-rin-di-sí-ri) sf arindisiri (a-rin-di-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-arindiseashti tsiva; arãndisiri, arundisiri, struguiri, aruncãsiri, arucãnsiri
{ro: acţiunea de a struji; strujire}
{fr: action de raboter}
{en: action of planing}
§ arãndisescu (a-rãn-di-sés-cu) vb IV arãndisii (a-rãn-di-síĭ), arãndiseam (a-rãn-di-seámŭ), arãndisitã (a-rãn-di-sí-tã), arãndisiri/arãndisire (a-rãn-di-sí-ri) – (unã cu arindisescu)
§ arãndisit (a-rãn-di-sítŭ) adg arãndisitã (a-rãn-di-sí-tã), arãndisits (a-rãn-di-sítsĭ), arãndisiti/arãndisite (a-rãn-di-sí-ti) – (unã cu arindisit)
§ arãndisiri/arãndisire (a-rãn-di-sí-ri) sf arãndisiri (a-rãn-di-sírĭ) – (unã cu arindisiri)
cãrpã
cãrpã (cắr-pã) sf cãrpi (cắr-pi) – cumatã di pãndzã veaclji (armasã poati di la cãmesh i pantaloni aruptsã) cu cari muljerli mpeaticã stranjii (ashtergu vasili aspilati i pulbirea din casã, etc.); peaticã, peatic, peticã, petic, pãrtalã, pãrtalji, cãrcãshinã, shoganã, shuganã, pãciurã, pãcivurã, recichiu, ciolj, letscã
{ro: cârpă, zdreanţă}
{fr: chiffon, petit morceau de toile; haillon, loque}
{en: rag, scrap, patch, dish cloth}
ex: cãmeasha s-featsi cãrpã
§ cãrpaci (cãr-pácĭŭ) sm cãrpaci (cãr-pácĭ) – atsel tsi mpeaticã sh-mirimitiseashti stranjili arupti (pãputsãli arupti, etc.); mpiticãtor, mbalumati
{ro: cârpaci}
{fr: ravaudeur, savetier}
{en: man who mends or patches things; cobbler}
peaticã
peaticã (peá-ti-cã) sf peatitsi/peatitse (peá-ti-tsi) –
1: cumatã di pãndzã veaclji (armasã poati di la vãrã pantaloni i cãmeashi aruptã) cu cari muljerli mpeaticã stranjili arupti (ashtergu vasili aspilati i pulbirea din casã); cãrpã, peatic, peticã, petic, pãrtalã, pãrtalji, cãrcãshinã, shoganã, shuganã, pãciurã, pãcivurã, recichiu, ciolj, letscã;
2: cumatã di pãndzã tsi s-tsãni nduplicatã tu gepi (di bãrbats) i tu ceantã (di muljeri) sh-cu cari omlu sh-ashteardzi fatsa icã sh-suflã narea, etc.; mãndilã, distimeli, destemeli, destemeali, tistimeli, testemeli, shimii, shamii, civrei, ciuvre, cimber;
3: cumatã di pãndzã cu cari muljarea sh-acoapirã caplu, perlu i gusha; mãndilã, baltsu, cãftani, ciceroanã, tsitsiroanji, distimeli, lãhurã, lãhuri, cãlimcheari, cãlimcheri, vlashcã, poshi, tarpoashi, pihitsã, pischiri, bãrbulj;
(expr:
1: sh-aflã saclu, peatica; cum i saclu, acshi-i sh-peatica = s-dzãtsi trã doi oaminj (muljeri) tsi s-u-aduc, s-uidisescu ghini;
2: expr: peaticã pristi peaticã = stranji pãrtãloasi, arupti)
{ro: petec, cârpă, zdreanţă; batistă; năframă}
{fr: chiffe, chiffon, petit morceau de toile; haillon, loque; mou-choir; fichu}
{en: rag, scrap, patch; handkerchief; headscarf}
ex: cu-unã peaticã-lj ligã arana; minãm peatitsili (mãndilili, shamiili) tu vimtu; chirui peatica (mãndila, distimelea); si-ts lau peatica (distimelea) pitreatsi
§ peticã (pé-ti-cã) sf petitsi/petitse (pé-ti-tsi) – (unã cu peaticã)
ex: ligãm simintsa tu unã peticã (cãrpã, distimeli); cu petica-arucatã si-lj tsãnã-aumbratã; purta pri cap nã peticã (baltsu, vlashcã) albã
§ peatic (peá-ticŭ) sn peatitsi/pea-titse (peá-ti-tsi) – (unã cu peaticã)
ex: leagã-nj cicioarli cu peatitsi; imnam dispuljat cu cioaljili di pri mini peatic di peatic; shi-l tricu dinaparti di arãu ca un peatic; nu va s-lu disfac aestu peatic pãnã nu va-nj ved sor-mea
§ petic (pé-ticŭ) sn petitsi/petitse (pé-ti-tsi) – (unã cu peaticã)
ex: lj-bãgã un petic ma nu s-cunoashti; stranjlu-aestu ari multi petitsi; s-agioacã cu-unã topã di petitsi
§ mpeatic (mpeá-ticŭ) (mi) vb I mpiticai (mpi-ti-cáĭ), mpiticam (mpi-ti-cámŭ), mpiticatã (mpi-ti-cá-tã), mpitica-ri/mpiticare (mpi-ti-cá-ri) – bag un peatic; mirimitisescu cu peatitsi un lucru aruptu i aspartu (stranj, pãrpodz, pãputsã arupti, lucri asparti, etc.);
scãlsescu
scãlsescu (scãl-sés-cu) vb IV scãlsii (scãl-síĭ), scãlseam (scãl-seámŭ), scãlsitã (scãl-sí-tã), scãlsiri/scãlsire (scãl-sí-ri) –
1: zgrãm sh-u-ameastic tsara di pri fatsa-a loclui (cu mãnjli, ungljili, dintana, zurnãlu, etc.); arãm; sap sh-u scot earba dit grãdinã; sãrcljedz, plivescu, prãshescu;
2: lucredz lemnul (cheatra, gljatsa, etc.) tra s-adar agalmi di oaminj (prãvdzã, lucri, etc.); pilichisescu, plichisescu;
(expr: gãljina sh-tu grãn s-u badz, tut va scãlseascã = omlu sh-fatsi lucrili tsi shtii sh-atumtsea cãndu nu mata ari ananghi; yiftul, sh-celnic, la cãrbunj va-lj hibã mintea; yiftul sh-vãsilje, amonea sh-cãfta)
{ro: scurma; pråşi; curăţa; sculpta}
{fr: fouiller; gratter; nettoyer; sarcler; sculpter}
{en: dig; search; scrape; clean; hoe (weeds); carve}
ex: u ved gãljina tsi scãlseashti loclu dit ubor; cucotlu, scãlsindalui (arãmãndalui), scãlsindalui aflã nã flurii; multi-nj scãlsi; scãlsescu (cur) erghili dit grãdinã; scãlseashti templul
§ scãlsit (scãl-sítŭ) adg scãlsitã (scãl-sí-tã), scãlsits (scãl-sítsĭ), scãlsiti/scãlsite (scãl-sí-ti) –
1: (loclu) tsi easti arãmat; arãmat; (grãdina) tsi easti curatã di erghi; sãrcljat, plivit, prãshit;
2: lemnul (cheatra, gljatsa, etc.) tsi easti pilichisit; pilichisit, plichisit
{ro: scurmat; pråşit; curăţat; sculptat}
{fr: fouillé; gratté; nettoyé; sarclé; sculpté}
{en: digged; searched; scraped; cleaned; hoed (weeds); carved}
ex: udai cu momili scãlsiti (pilichisiti mushat)
§ scãlsiri/scãlsire (scãl-sí-ri) sf scãlsiri (scãl-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva scãlseashti; arãmari, sãrcljari, pliviri, prãshiri; pilichisiri, plichisiri
{ro: acţiunea de a scurma, de a pråşi; de a curăţa; de a sculpta; scurmare; prăşire; curăţare; sculptare}
{fr: action de fouiller; de gratter; de nettoyer; de sarcler; de sculpter}
{en: action of digging; of searching; of scraping; of cleaning; of hoeing (weeds); of carving}
ex: bumbaclu va scãlsiri (curari di erghi)
scorpiu
scorpiu (scor-píŭ) sm scorpii (scor-píĭ) – numã datã la ma multi turlii di pangu (merimagã) tsi ari dinãpoi unã soi di ac cu virin cu cari ntsapã dushmanjlji tra si s-apãrã; scorpionã. scorpioanã, scurpidã, scrac
{ro: scorpion}
{fr: scorpion}
{en: scorpion}
§ scorpionã (scor-pi-ó-nã) sf scorpioni/scorpione (scor-pi-ó-ni) – (unã cu scorpiu)
§ scorpioanã (scor-pi-ŭá-nã) sf scor-pioani/scorpioane (scor-pi-ŭá-ni) – (unã cu scorpiu)
§ scurpidã (scur-pí-dã) sf scurpidz (scur-pídzĭ) – (unã cu scorpiu)
(expr:
1: fag ca spida shi ca scurpida = fug unãshunã, agonja, di nu mi ved cãtã iu mi duc;
2: bagã scurpida = adutsi lãetsli tuti, moartea, urghiili)
ex: iu intrã hulera, scurpida bãgã; fug featili ca spida shi ca scurpida
§ scrap (scrápŭ) sm scrachi (scráchĭ) – (unã cu scorpiu)
§ shcrac (shcrácŭ) sm shcrats (shcrátsĭ) – (unã cu scorpiu)
ex: mi mãshcã shcraclu
§ scurpisit2 (scur-pi-sítŭ) adg scurpisitã (scur-pi-sí-tã), scurpisits (scur-pi-sítsĭ), scurpisi-ti/scurpisite (scur-pi-sí-ti) – ntsãpat di scurpidã;
(expr: easti scurpisit = easti ca ntsãpat (mãshcat) di scurpidã; corbu, curbisit, shcret, mãrat, stuhinat, tihilai, lupusit, etc.)
{ro: înţepat de scorpion; nenorocit}
{fr: mordu par un scorpion; malheureux}
{en: stung by a scorpion; unfortunate}
ex: scurpisita (fig: mãrata, curbisita) Bodã eara urutã
xistrii/xistrie
xistrii/xistrie (csis-trí-i) sf xistrii (csis-tríĭ) – hãlati (soi di cheaptin) cu cari s-curã (s-cheaptinã) perlu-a prãvdzãlor (ma multu a caljlor); histrii, sistrã
{ro: ţesală}
{fr: étrille}
{en: curry, horse-comb}
§ histrii/histrie (his-trí-i) sf histrii (his-tríĭ) – (unã cu xistrii)
§ sistrã (sís-trã) sf sistri/sistre (sís-tri) – (unã cu xistrii)
§ xistrã (csís-trã) sf xistri/xistre (csís-tri) – hãlati (soi di cutsut) cu cari s-aradi di-aloat cãpistearea dupã frimintari; hãlati cu cari s-aradi fatsa-a unui lucru (di murdãrilji, di gljatsa di pri geami, di bueaua veaclji di pri lemnu, di coaja di pri pãtãts, etc.); histrã, rendã, rendi, rendzã, arendã, arendzã
{ro: răzuitoare}
{fr: râcloir, râpe}
{en: scraper}
§ histrã (hís-trã) sf histri/histre (hís-tri) – (unã cu xistrã)
§ xistrisescu (csis-tri-sés-cu) vb IV xistrisii (csis-tri-síĭ), xistriseam (csis-tri-seámŭ), xistrisitã (csis-tri-sí-tã), xistrisiri/xistrisire (csis-tri-sí-ri) – cur (cheaptin, vurtsusescu) chealea-a unei pravdã (di-aradã un cal) cu xistria; sistrisescu, histrisescu
{ro: ţesăla}
{fr: étriller}
{en: curry (horse)}
§ xistrisit (csis-tri-sítŭ) adg xistrisitã (csis-tri-sí-tã), xistrisits (csis-tri-sítsĭ), xistrisiti/xistrisite (csis-tri-sí-ti) – (pravdã) tsi easti curatã (chiptinatã, vurtsusitã) cu xistria; sistrisit, histrisit
{ro: ţesălat}
{fr: étrillé}
{en: curried (horse)}
§ xistrisiri/xistrisire (csis-tri-sí-ri) sf xistrisiri (csis-tri-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu unã pravdã easti xistrisitã; sistrisiri, histrisiri, timari
{ro: acţiunea de a ţesăla; ţesălare}
{fr: action d’étriller}
{en: action of currying (horse)}
§ nixistrisit (nic-sis-tri-sítŭ) adg nixistrisitã (nic-sis-tri-sí-tã), nixistrisits (nic-sis-tri-sítsĭ), nixistrisiti/nixistrisite (nic-sis-tri-sí-ti) – (pravdã) tsi nu easti xistrisitã
zgrãnji/zgrãnje
zgrãnji/zgrãnje (zgrắ-nji) sf zgrãnji/zgrãnje (zgrắ-nji) – unã ca ploaci cu unglji gribuiti shi ntsãpãtoasi cari s-aflã la mitca-a cicioarilor di pulj, cãtushi shi alti prãvdzã, tri apãrari tu-alumtã; zgrãi, unglji; (fig: zgrãnji = unglji tsi ntsapã shi zgrãmã chealea)
{ro: gheară}
{fr: griffe, serre}
{en: claw (cats, birds)}
§ zgrãi/zgrãe (zgrắ-i) sf zgrãi (zgrắĭ) – (unã cu zgrãnji)
ex: dintanea tsi lj-eara njicã, di nu putea s-da pi pulj, trãgãndalui cu zgrãili ca s-u scoatã, lji si featsi lungã sh-groasã
§ zgrãm (zgrắmŭ) (mi) vb I zgrãmai (zgrã-máĭ), zgrãmam (zgrã-mámŭ), zgrãmatã (zgrã-má-tã), zgrãma-ri/zgrãmare (zgrã-má-ri) – cu unã zgrãnji (unglji, cutsut, lucru tsi talji, lucru cu mitcã, etc.) fac unã aranã (alas unã urmã) neahãndoasã, suptsãri shi lungã pri fatsa-a unui lucru; nji scarchin chealea (gãrnutslu, arana cu zgaibã) cu unglja, cãndu mi mãcã; scarchin, zgãir, arãm;
(expr: mi zgrãm aclo iu nu mi mãcã = (i) mi mintescu aclo iu nu-am ananghi; mi mintescu tu lucrili tsi nu-ambudyisescu cu tsiva; (ii) mi fac cã mi zgrãm tu-un loc (tsi nu mi mãcã) tra s-am chirolu s-mi minduescu ma ghini, cã nu shtiu tsi s-dzãc, tsi s-fac, etc.;
2: cavai di cari cu unglja-lj nu si zgrãmã = easti greu cãndu omlu nu poati sã shi ndreagã singur huzmetea, shi ari ananghi di-un altu tra s-lu-agiutã;
3: nu-ts zgrãmã zgaiba cã va tsã curã sãndzili = nu-adu muabetea ti lucri tsi pot s-dishcljidã arãnj veclji tsi nu va ti-arãseascã)
{ro: zgăria, scărpina}
{fr: gratter, égratigner}
{en: scrape, scratch}
ex: grochi nu-adarã sh-pri-iu arãmã, fatsi tuts tra sã si zgrãmã (angucitoari: puriclu); frãndzi-ts ungljili, zgrãmã-ts dzeaditli; mi zgrãmai la cicior cã mi mãca chealea; zgrãmã-l pi pãltari; cum mi zgrãmam acshi, di nu shteam iu nj-u caplu; si zgrãmã iu nu-l mãcã,
(expr: s-featsi cã si zgrãmã), cã nu shtea tsi s-facã; veadi el, cã nã featã si tut zgrãma la ureaclji; frati-su acãtsã sã si zgrãmã n cap, aclo iu nu-l mãca; mi zgrãmã cãtusha pisti mãnã
§ zgrãmat (zgrã-mátŭ) adg zgrãmatã (zgrã-má-tã), zgrãmats (zgrã-mátsĭ), zgrãmati/zgrãmate (zgrã-má-ti) – (fatsa) tsi-lj s-ari faptã unã aranã (tsi-lj s-ari alãsatã urmã) cu zgrãnja (unglja, cãtsutlu, prnura, etc.); scãrchinat, zgãirar, arãmat
aradŭ
RO:a răzui
EN:to scour, to scrape
FR:curer
Dictsiunar Armãn-Romãn-Englez-Francez - Mariana Bara 2015
(a)scarkinŭ
RO:
EN:to scrape
FR:gratter
Dictsiunar Armãn-Romãn-Englez-Francez - Mariana Bara 2015
bileaie
RO:belea
EN:mess, scrape
FR:malchance; malheur
Dictsiunar Armãn-Romãn-Englez-Francez - Mariana Bara 2015
peaticŭ, peaticã
RO:cârpă, petic; batistă
EN:rag, scrap; handerchief
FR:chiffon, mouchoir
Dictsiunar Armãn-Romãn-Englez-Francez - Mariana Bara 2015