|
|
scliro
scliro (scli-ró) adg invar – tsi easti uscat; (lucru) tsi easti greu trã zgrãmari (tãljari, fãtseari guvi, etc.); dur;
(expr: om scliro = om tsi easti aspru, fãrã njilã, arãu, crud, etc.)
{ro: uscat, dur}
{fr: sec, dur, rude}
{en: dry, hard}
ex: pãnea easti scliro (multu uscatã); oaminjlji suntu scliro
(expr: arãi, crudz, fãrã njilã)
cãrãnti
cãrãnti (cã-rắn-ti) sm cãrãntsã (cã-rắn-tsã) – arburi analtu di pãduri, cu frundza uvalã (tsi ari forma-a oului) sh-mardzinea cu dintsã, cu lemnul ca albu, scliro, sãnãtos tsi easti bun trã fãtsearea di adãrãminti, casi, puntsã, etc.; njits alumãchi tiniri di cãrinti tsi s-da ca mãcari a edzlor; crãnti, shcodã, scodã, gaber, gavru, carpin
{ro: carpen; mici rămurele ce se dau ca mâncare iezilor}
{fr: charme, petits rameaux de charme qu’on donne à manger aux chevreaux}
{en: hornbeam, ironwood; small hornbeam branches given as food to the little goats}
ex: s-pari degã di cãrinti (carpin)
§ crãnti (crắn-ti) sm crãntsã (crắn-tsã) – (unã cu cãrãnti)
carpin
carpin (cár-pinŭ) sm carpinj (cár-pinjĭ) – arburi analtu di pãduri, cu frundza uvalã (tsi ari forma-a oului) sh-mardzinea cu dintsã, cu lemnul ca albu, scliro, sãnãtos tsi easti bun trã fãtsearea di adãrãminti, casi, puntsã, etc.; shcodã, scodã, gaber, gavru, cãrãnti, crãnti
{ro: carpen}
{fr: charme}
{en: hornbeam, ironwood}
ex: imnam tu-unã pãduri di carpinj
§ cãrpinish (cãr-pi-níshĭŭ) sn cãrpinishuri (cãr-pi-ní-shĭurĭ) – loc cu multsã carpinj; pãduri di carpinj; gãvruriu
{ro: cărpiniş}
{fr: charmoie}
{en: hornbeam forest}
ex: cãrpinishlu ntreg arusha di cãciulili-a lor; s-featsi nividzut tu cãrpinish
cheatrã
cheatrã (chĭá-trã) sf chetri (chĭé-tri) shi chetsrã (chĭé-tsrã) shi chetsãri (chĭé-tsãrĭ) shi chetsuri (chĭé-tsurĭ) – lucru tsi s-aflã tu loc shi nu s-aspardzi lishor cã easti multu vãrtos shi apa nu poati s-intrã tu el tra s-lu moalji; bãrtsiri, bizbilji, shcãmbã, scarpã, shcarpã, pishtireauã, hãlichi, hãlitsã;
(expr:
1: cheatrã albã; cheatrã acrã = stipsi;
2: cheatrã aroshi = cãrbuni multu curat (tsi easti ca crustalu);
3: cheatra-a calui = cheatrã vinitã;
4: cheatrã miracuni = cheatrã cu cari si sturyisescu cutsutili;
5: cheatrã di moarã = aroatã mari di cheatrã cu cari s-matsinã grãnili la moarã;
6: cheatrã di mirminti (cheatrã) = ploaci di mirminti;
7: cheatrã scumpã = chetsrã njits scoasi dit loc (tsi suntu ca-ageamea di multi hromi) cari suntu lucrati di masturi giuvairgeadz shi ufilisiti la adrarea giuvaricadzlor;
8: (ari cap, easti) ca cheatra = (ari cap, easti) vãrtos, sãnãtos ca cheatra;
9: (om cu) inimã di cheatrã = (om cu) inimã di her, tsi nu-aducheashti vãrã njilã, vreari, etc. ti cari tsi s-hibã; (om cu) inimã di her;
10: sh-chetsrã! = sh-altu tsi; sh-altu tsi vrei!; sh-tsiva dip (zburãri cãndu nu vrei s-dai i s-fats tsiva);
11: aruc chetri = (i) bag zizanji (ntsãpãturi, muzavirlãchi, anghidã, ngrãnji, etc.); (ii) aruc stepsu, cãtigurii pri cariva;
12: bag nã cheatrã n gurã = nu-am tsi s-dzãc, nu scot un zbor dit gurã, ncljid gura, amutsãscu;
13: mãc chetsrã = zburãscu glãrinj, zburãscu-arãu di cariva, dzãc minciunj, cacuzburãscu;
14: yin ca di cheatrã = nu yin dip, nu va yin;
15: ca di cheatrã = (i) tsi easti mash tu (tsi easi mash dit) mintea-a omlui, calpu, minciunos; (ii) vãrnãoarã, mash atumtsea cãndu va mi fac cheatrã;
16: canda li dzãc la chetri zboarãli, canda zburãscu cu chetsrãli; ca di pri cheatrã canda dau = geaba zburãscu cã nu va si s-facã tsi dzãc mini, zburãscu mash ca sã zburãscu cã vãrnu nu mi avdi sh-nu mi-ascultã, etc.;
17: fug sh-va s-aruc cheatra dupã mini; aruc cheatra nãpoi = fug sh-nu va mi tornu nãpoi vãrnã-oarã;
18: nu-armãni cheatrã pristi cheatrã = tuti suntu fapti padi, suntu-azvãrnuiti, nu-armãni dip tsiva dit-un lucru (casã, agru, hoarã, etc.);
19: cheatrã n casã = featã nimãrtatã;
20: am unã cheatrã pi inimã (tu suflit) = am unã mari cripari, hiu multu nvirnat;
21: nj-si lo cheatra di pi inimã = isihãsii, ascãpai di criparea tsi nj-u-aveam tu inimã;
22: fug di-ascapirã chetrili = fug multu-agonja, tra s-nu mi-acatsã atsel tsi mi-avinã;
23: creapã che-tsrãli di-arcoari = easti multã-arcoari;
24: nj-dau caplu di cheatrã = nj-pari arãu di tsi am faptã, mi fac pishman;
25: pãnã sh-chetrili l-plãngu = s-dzãtsi trã un om tsi s-plãndzi tut chirolu, di nai ma njiclu lucru, cã pãnã sh-chetrili-l plãngu!;
cocalã
cocalã (có-ca-lã) sf cocali/cocale (có-ca-li) – partea dit unã yimishi (di-aradã tu mesi) cari easti durã (scliro, corcanã) sh-cari siminatã tu loc fatsi s-creascã un altu pom tsi fatsi idyea soi di yimishi; os, oasã, sãmbur, sãmburi, sãmburã, sumbur, sumbru, sumburi, simintsã
{ro: sămbure}
{fr: noyau, pépin}
{en: pit (of fruit), stone (of cherry, grape)}
ex: mãcarã prunili cu tuti coji shi cocali (oasi)
cuã
cuã (cú-ã) sf cuã (cú-ã) – partea (mardzinea) di pãni tsi easti scliro, ma durã ca di njedz; coaji di pãni
{ro: pieliţă, coaje de pâine}
{fr: croûte (de pain)}
{en: crust of bread}
ex: mi-arãseashti cua
dur2
dur2 (dúrŭ) adg durã (dú-rã), duri (dúrĭ), duri/dure (dú-ri) – lucru (fatsã) tsi easti greu trã zgrãmari (tãljari, fãtseari guvi, etc.); scliro, vãrtos
{ro: dur}
{fr: dur}
{en: hard}
gavru
gavru (gá-vru) sm gavri (gá-vri) – arburi analtu di pãduri, cu frundza uvalã (tsi ari forma-a oului) sh-mardzinea cu dintsã, cu lemnul ca albu, scliro, sãnãtos tsi easti bun trã fãtsearea di adãrãminti, casi, puntsã, etc.; carpin, shcodã, scodã, cãrãnti, crãnti
{ro: carpen}
{fr: charme}
{en: hornbeam, ironwood}
ex: acumpãrãm leamni di gavru
§ gãvruriu (gã-vru-ríŭ) sn gãvruriuri (gã-vru-rí-urĭ) – loc cu multsã gavri; pãduri di gavri; cãrpinish
{ro: cărpiniş}
{fr: charmoie}
{en: hornbeam forest}
§ gaber (gá-berŭ) sm gaberi (gá-berĭ) – (unã cu gavru)
ihtisescu
ihtisescu (ih-ti-sés-cu) (mi) vb IV ihtisii (ih-ti-síĭ), ihtiseam (ih-ti-seámŭ), ihtisitã (ih-ti-sí-tã), ihtisiri/ihtisire (ih-ti-sí-ri) – fac unã lugurii si s-alãxeascã dit catastasea vãrtoasã (scliro, durã) tu cari s-aflã, tu-unã catastasi di muljiturã (ca dzamã, apã, bunãoarã); tuchescu; (fig: (aveari, negurã, etc.) s-ihtiseashti = (aveari, negurã, grai, ascheri, foc, etc.) cheari, s-aspardzi, s-dutsi, si stifuseashti, s-fatsi afanã, cãipuseashti)
{ro: (se) topi}
{fr: (se) fondre}
{en: melt}
ex: nu s-avea ihtisitã (tuchitã) neaua di pi muntsã; mi ihtisii (nj-si featsi afanã tutã avearea, u loai trã hima) cu-ahãti hãrgi, va s-armãn pit cãljuri
§ ihtisit (ih-ti-sítŭ) adg ihtisitã (ih-ti-sí-tã), ihtisits (ih-ti-sítsĭ), ihtisiti/ihtisite (ih-ti-sí-ti) – tsi easti faptu s-hibã muljiturã (dit catastasea durã tsi u-avea unã lugurii nãinti); tuchit
{ro: topit}
{fr: fondu}
{en: melted}
§ ihtisiri/ihtisire (ih-ti-sí-ri) sf ihtisiri (ih-ti-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-tucheashti tsiva; tuchiri
{ro: acţiunea de a (se) topi; topire}
{fr: action de (se) fondre}
{en: action of melting}
oasã
oasã (ŭá-sã) sf oasi/oase (ŭá-si) – partea dit unã yimishi a unui pom, di-aradã tu mesi, cari easti durã (scliro, corcanã) sh-cari siminatã tu loc fatsi s-creascã un altu pom tsi fatsi idyea soi di yimishi; partea di nãuntru di la nãscãnti fructi, cu anvãliturã limnoasã, tu cari s-aflã simintsa; os, cocalã, sãmbur, sãmburi, sãmburã, sumbur, sumbru, sumburi, simintsã, puponj
{ro: săm-bure}
{fr: noyau, pépin}
{en: pit (of fruit), stone (of cherry, grape)}
ex: nu tsãni oasa (sãmburile) di cireashi n gurã, ta s-nu tsiva di u-ascapits fãrã s-vrei
§ os2 (ósŭ) sn oasi/oase (ŭá-si) – (unã cu oasã)
os1
os1 (ósŭ) sn oasi/oase (ŭá-si) –
1: partea albã dit truplu-a omlui tsi easti scliro (durã, sãnãtoasã, vãrtoasã, corcanã, etc.), cari deadun cu alti pãrtsã tsi sh-u-aduc cu ea, poati s-lu facã omlu sã sta ndreptu (mprostu, pi cicioari, deadzitli sã sta ndreapti sh-teasi, etc.);
2: (la plural mash) pãrtsãli-a truplui tsi-armãn nihunipsiti dupã moartea-a omlui; pãrtsãli-a truplui di ayi tsi-armãn dupã moarti nihunipsiti tu loc sh-trã cari lumea pistipseashti cã fac ciudii; moashti, lipsan, lipsanã;
(expr:
1: os di curdelji = hãlati tsi undzeashti cu-unã lingurã sh-lu-agiutã omlu tra sã-sh bagã ma lishor curdeljili n cicior;
2: nj-bagã (nj-intrã) frica tu oasi = mi-aspari (mi-aspar) multu;
3: lj-frãngu oasili; lj-molj oasili = l-bat sãnãtos;
4: hiu cheali sh-oasi; nj-si ved oasili; nj-numiri oasili = hiu ahãntu slab cã nu s-veadi dip carni pri mini, mash oasi sh-chealea tsi li-anvileashti;
5: nj-armãn (nj-alas, nj-putridzãscu) oasili tu-un loc = mor, lji ncljid ocljilj;
6: nj-agiumsi cãtsutlu la os; nj-agiumsi pãn la os; nj-si deadi di os = nu mata pot s-li-aravdu dip, atseali tsi-am pãtsãtã;
7: nj-poati oslu = escu gioni, pot s-lu fac un lucru, etc.;
8: lj-dau s-aroadã un os; lj-dau mash oasi = lj-dau tsi-armãni, armãsãturi; nu-lj dau tsiva;
9: lj-arod oasili = lj-ljau tut tsi ari sh-nu lu-alas cu tsiva;
10: Dumnidzã ljartã-ts oslu = s-ti ljartã Dumnidzã;
11: lj-ayisi oslu = fatsi mãri bunets;
12: stranjlu lj-acatsã oslu = stranjlu-lj tsãni cãldurã;
13: cari poati, oasi aroadi, shi cari nu, ne carni moali = atsel tsi poati s-aibã hãiri di la un lucru va-l dispoalji, sh-nu va s-alasã tsiva tr-atselj tsi nu pot)
{ro: os; oseminte}
{fr: os; ossements, reste(s), dépouille, reliques}
{en: bone; bones, remains (of dead)}
ex: oasi nu-ari sh-oasi frãndzi (angucitoari: limba); multi-nj poati oslu
(expr: hiu multu gioni, pot s-fac multi); Dumljartã-ts oasili a tatã-tui
(expr: Dumnidzã s-lu ljartã tatã-tu); vedz cã mash cheali sh-oasi-nj hiu
(expr: slãghii multu); aoatsi s-nj-alas oasili
(expr: s-mor, s-lji ncljid ocljilj); sade oasi-lj deadi
(expr: lj-deadi mash lucri di cari nu-ari-ananghi, nu-lj deadi tsiva dip); nj-aroasirã oasili
(expr: nj-loarã tut tsi-aveam, nu nj-alãsarã tsiva); chiurcul aestu lj-acatsã oslu
(expr: lj-tsãni cãldurã); nj-intrã arcoarea pãnã tu oasi
(expr: nj-intrã arcoarea ahãndos, nj-easti multu-arcoari)