DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

arucani/arucane

arucani/arucane (a-ru-cá-ni) sf arucãnj (a-ru-cãnjĭ) – hãlati tsi ari un i dauã cãtsuti astãsiti pi-unã cumatã di lemnu, cu cari omlu (marangolu) aradi (strugueashti) unã fatsã di scãndurã tra s-u facã ischi; rucani, arinde, rinde, rindeauã, strug
{ro: rindea}
{fr: rabot}
{en: (bench) plane}

§ rucani/rucane (ru-cá-ni) sf rucãnj (ru-cãnjĭ) – (unã cu arucani)

§ arucanizmã (a-ru-cá-niz-mã) sf arucanizmati/arucanizmate (a-ru-ca-níz-ma-ti) – pulbirea di lemnu tsi-armãni dupã tsi s-lucreadzã lemnul cu prionea i arucanea
{ro: rumeguş}
{fr: sciure de bois}
{en: sawdust}
ex: arucanizmati di lemnu

§ arucãnsescu (a-ru-cãn-sés-cu) vb IV arucãnsii (a-ru-cãn-síĭ), arucãnseam (a-ru-cãn-seámŭ), arucãnsitã (a-ru-cãn-sí-tã), arucãnsiri/arucãnsire (a-ru-cãn-sí-ri) – omlu (marangolu) tsi lucreadzã (da) cu-arucanea tra s-ischeadzã scãndurili; aruncãnescu, arindisescu, arãndisescu, arundisescu, struguescu
{ro: struji}
{fr: raboter}
{en: plane}

§ arucãnsit (a-ru-cãn-sítŭ) adg arucãnsitã (a-ru-cãn-sí-tã), arucãnsits (a-ru-cãn-sítsĭ), arucãnsiti/arucãnsite (a-ru-cãn-sí-ti) – lemnul (scãndura) tsi easti datã cu-arucanea; aruncãsit, arindisit, arãndisit, arundisit, struguit
{ro: strujit}
{fr: raboté}
{en: planed}

§ arucãnsiri/arucãnsire (a-ru-cãn-sí-ri) sf arucãnsiri (a-ru-cãn-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-arucãnseashti tsiva; aruncãsiri, arindisiri, arãndisiri, arundisiri, struguiri
{ro: acţiunea de a struji; strujire}
{fr: action de raboter}
{en: action of planing}

§ aruncãsescu (a-run-cã-sés-cu) vb IV aruncãsii (a-run-cã-síĭ), aruncãseam (a-run-cã-seámŭ), aruncãsitã (a-run-cã-sí-tã), aruncãsiri/aruncãsire (a-run-cã-sí-ri) – (unã cu arucãnsescu)
ex: aruncãsi (lj-deadi cu arucanea, u strugui) scãndura

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

chivuri/chivure

chivuri/chivure (chi-vú-ri) sf chivuri (chi-vúrĭ) – cutia tu cari sã ngroapã mortul; chiuvuri, cufciug, xilucrevat, sinduchi, sfinduchi, cutii, scamnu
{ro: coşciug, sicriu}
{fr: bière, cercueil}
{en: coffin}
ex: cari lu-adarã, nu-lj lipseashti, ãl dimãndã cari nu va, sh-cari-l poartã necã-l veadi (angucitoari: chivurea); lji ngrupã fãrã chivuri (cufciug); s-nji dai nãshti scãnduri s-lj-adrãm chivurea; lj-adrarã chivurea tra s-lu ngroapã

§ cãvuri/cãvure (cã-vú-ri) sf cãvuri (cã-vúrĭ) – loclu iu si ngroapã un mortu; murmintu, mãrmintu, mirmintu, groapã
{ro: mormânt}
{fr: tombe, sépulcre}
{en: tomb, grave}

§ chiuvuri/chiuvure (chĭu-vú-ri) sf chiuvuri (chĭu-vúrĭ) – (unã cu chivuri)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

crivati/crivate

crivati/crivate (cri-vá-ti) sf crivãts (cri-vắtsĭ) – momila din casã (patlu di lemnu i metal) pri cari omlu sh-ashtearni tra s-doarmã noaptea (di-aradã pri unã strozmã); pat, yitachi, ashtirnut, culcush, strozmã
{ro: pat, culcuş}
{fr: lit}
{en: bed}
ex: yin la mini tu crivati (ashtirnut); di-alunei crivati (pat, culcush, ashtirnut) ãlj fatsi; durnja pi-unã crivati (pat) di lemnu di nuc

§ xilucrevat (csi-lu-cré-vatŭ) sn xilucrevati/xilucrevate (csi-lu-cré-va-ti) – cutia tu cari sã ngroapã mortul; chivuri, cufciug, sinduchi, sfinduchi, cutii, scamnu
{ro: coşciug, sicriu}
{fr: bière, cercueil}
{en: coffin}
ex: cari lu-adarã, nu-lj lipseashti, ãl dimãndã cari nu va, sh-cari-l poartã necã-l veadi (angucitoari: xilucrevat)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

cufciug

cufciug (cuf-cĭúgŭ) sn cufciuguri (cuf-cĭú-gurĭ) shi cufciu-dzi/cufciudze (cuf-cĭú-dzi) – cutia tu cari sã ngroapã mortul; chivuri, xilucrevat, sinduchi, sfinduchi, cutii, scamnu
{ro: coş-ciug, sicriu}
{fr: bière, cercueil}
{en: coffin}
ex: cari lu-adarã, nu-lj lipseashti, ãl dimãndã cari nu va, sh-cari-l poartã necã-l veadi (angucitoari: cufciuglu)

§ cufciugar (cuf-cĭu-gárŭ) sm cufciugari (cuf-cĭu-gárĭ) – omlu tsi fatsi i vindi cufciuguri
{ro: coşciugar}
{fr: l’hommes qui fait ou vend des bières, coffretier}
{en: man who makes or sells coffins}

§ ncufciug (ncuf-cĭúgŭ) (mi) vb I ncufciugai (ncuf-cĭu-gáĭ), ncufciugam (ncuf-cĭu-gámŭ), ncufciugatã (ncuf-cĭu-gá-tã), ncufciugari/ncufciugare (ncuf-cĭu-gá-ri) – bag mortul tu cufciug; (fig: ncufciug = bag tsiva tu-unã sinduchi, tu-unã chivuri)
{ro: pune în cosciug}
{fr: mettre dans le cercueil}
{en: lay someone in the coffin}
ex: lu ncufciugarã mortul aseara; li ncufciugai (fig: li bãgai tu sinduchi lucrili) sh-buni sh-arali

§ ncufciugat (ncuf-cĭu-gátŭ) adg ncufciugatã (ncuf-cĭu-gá-tã), ncufciugats (ncuf-cĭu-gátsĭ), ncufciugati/ncufciugate (ncuf-cĭu-gá-ti) – tsi easti bãgat tu cufciug
{ro: pus în cosciug}
{fr: mis dans le cercueil}
{en: layed in the coffin}

§ ncufciugari/ncufciugare (ncuf-cĭu-gá-ri) sf ncufciugãri (ncuf-cĭu-gắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu si ncufciugã cariva
{ro: acţiunea de a pune în cosciug}
{fr: action de mettre dans le cercueil}
{en: action of laying someone in the coffin}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

cutii/cutie

cutii/cutie (cu-tí-i) sf cutii (cu-tíĭ) – hãlati, tsi sh-u-adutsi cu-unã soi di sfinduchi (di-aradã multu ma njicã), tu cari s-tsãn (s-vindu, s-poartã, etc.) lucri ca curdelji (cãmesh, etc.);
(expr:
1: cutii (di mortu) = sfinduchea tu cari sã ngroapã mortul; chivuri, xilucrevat, sinduchi, sfinduchi, cufciug, scamnu;
2: gurã di cutii = hasã, mushatã, ndilicatã, etc.)
{ro: cutie; cosciug}
{fr: boîte; cercueil}
{en: box; coffin}
ex: tu cutia di-asimi suntu nãshti stranji hrisusiti; disfatsi cutia shi easi di nuntru un shoaric; gurã di cutii
(expr: hasã, ndilicatã), pirushana-a mea; trã niheam di oarã cutia di mortu
(expr: chivurea) fu adratã

§ cuticã (cu-tí-cã) sf cutitsi/cutitse (cu-tí-tsi) – cutii njicã; cutici
{ro: cutiuţă}
{fr: petite boîte}
{en: small box}
ex: unã cutii, cuticã (cutii njicã), cu mãrdzeali-aroshi mplinã (angucitoari: aroida)

§ cutici/cutice (cu-tí-ci) sf cutitsi/cutitse (cu-tí-tsi) – (unã cu cuticã)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã