DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

filarghir

filarghir (fi-lár-ghirŭ) adg filarghirã (fi-lár-ghi-rã), filarghiri (fi-lár-ghirĭ), filarghiri/filarghire (fi-lár-ghi-ri) – (om) tsi sh-adunã (aproapea tuts) paradzlji tsi lj-amintã (s-hãrseashti cu elj sh-aspardzi multu putsãnj, cãt cama putsãnj!, trã casa, hrana shi stra-njili di cari ari ananghi); filaryir, sclinciu, scljinciu, shcljinciu, cimbros, sãraf, zãraf, nichez, stres, tsãnut, titiz
{ro: zgârcit}
{fr: avare}
{en: miser}
ex: omlu filarghir nu-adunã vãrãoarã trã nãs

§ filarghirii/filarghirie (fi-lar-ghi-rí-i) sf filarghirii (fi-lar-ghi-ríĭ) – harea tsi u-ari omlu tra s-lji va multu paradzlji tsi lj-amintã, s-lji tsãnã shi s-nu lj-aspargã trã lucri di cari ari multã ananghi (sh-cari-l fatsi tra s-hibã scljinciu); filaryirii, shcljinceami, sclinceami, sclingiureatsã, schingiureatsã, nichizlãchi, titizlãchi
{ro: zgârcenie}
{fr: avarice}
{en: avarice}
ex: filarghiria dutsi omlu la multi urãtets

§ filaryir (fi-lár-yirŭ) adg filaryirã (fi-lár-yi-rã), filaryiri (fi-lár-yirĭ), filaryiri/filaryire (fi-lár-yi-ri) – (unã cu filarghir)

§ filaryirii/filaryirie (fi-lar-yi-rí-i) sf filaryirii (fi-lar-yi-ríĭ) – (unã cu filarghirii)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

ibreti/ibrete

ibreti/ibrete (i-bré-ti) sf ibrets (i-brétsĭ) –
1: atsea tsi aducheashti omlu cãndu s-aspari multu; aspãreari multu mari; pãvrii, lãhtarã, ceash, fricã, asparyiu, asparizmã, frixi, trom, trumarã, cutrom;
2: paradigmã (exemplu) di pãvria tsi poati s-u aducheascã tu suflit cariva, cãndu easti fuvirsit cu moartea (vãsãnipsiri, munduiri, pidimadz, schingiuri, etc.), di oaminj multu arãi
{ro: exemplu de teroare}
{fr: exemple (concernant la terreur); terreur}
{en: example of terror}
ex: s-da ibreti (pãvrii, ceash; exemplu di pãvrii) la dunjauã, s-nu lja sh-altsã calea-a lui

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

mundã2

mundã2 (mún-dã) sf mundzã (mún-dzã) – dureari mari aduchitã di trup i di suflit; munduiri, vasan, pidimo, tiranj, schingiu, zahmeti, zieti
{ro: caznă, tortură, suferinţă}
{fr: effort, torture, peine}
{en: effort, torture, pain}
ex: fãrã mundã (vasan) tsiva nu s-fatsi

§ munduescu (mun-du-ĭés-cu) (mi) vb IV munduii (mun-du-íĭ), mundueam (mun-du-ĭámŭ), munduitã (mun-du-í-tã), mundui-ri/munduire (mun-du-í-ri) – fac pri cariva s-aducheascã unã mari dureari trupeascã i sufliteascã; caftu sh-mi pidipsescu s-fac un lucru greu; culãsescu, pidipsescu, vãsãnipsescu, tirãnsescu
{ro: (se) trudi, (se) căzni, (se) chinui}
{fr: souffrir, peiner, torturer, martyriser}
{en: suffer, torture}
ex: s-nã munduim (s-nã pidipsim, vãsãnipsim) 40 di dzãli ca profitlu Ilia; amãrtioslu va s-lu mundu-escu (s-lu culãsescu, s-lu fac si s-pidipseascã); dushmanjlji lu munduirã (l-pidipsirã) ca Hristolu; mi munduescu (mi pidipsescu) s-mi-alin sh-nu pot; mi munduii (trapshu multi) pi loclu-aestu

§ munduit (mun-du-ítŭ) adg munduitã (mun-du-í-tã), munduits (mun-du-ítsĭ), munduiti/munduite (mun-du-í-ti) – tsi aducheashti unã mari dureari sufliteascã i trupeascã; culãsit, pidipsit, vãsãnipsit, tirãnsit
{ro: trudit, căznit, chinuit}
{fr: supplicié, torturé}
{en: suffered, tortured}
ex: loc munduit shi pidipsit; ãlj da tru mãnjli a munduitslor di dhemunj; munduit (cu vasani greali) tricu bana-aestã

§ munduiri/munduire (mun-du-í-ri) sf mun-duiri (mun-du-írĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva easti munduit; culãsiri, pidipsiri, vãsãnipsiri, tirãnsiri
{ro: acţiunea de a se trudi, de a se căzni, de a se chinui; trudire, căznire, chinuire; caznă}
{fr: action de torturer; torture, peine, supplice}
{en: action of torturing; torture, pain, supplice}
ex: munduirea-a mea sh-a loclui va s-u spun

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

nichez

nichez (ni-chĭézŭ) adg nichezã (ni-chĭé-zã), nichezi (ni-chĭézĭ), nichezi/nicheze (ni-chĭé-zi) – (om) tsi sh-adunã (aproapea tuts) paradzlji tsi lj-amintã, s-hãrseashti cu elj sh-aspardzi multu putsãnj (cãt cama putsãnj!) trã casa, hrana shi stranjili di cari ari ananghi; sclinciu, scljinciu, shcljinciu, cimbros, filaryir, sãraf, zãraf, stres, tsãnut, titiz
{ro: zgârcit}
{fr: avare}
{en: miser}
ex: omlu-aestu easti multu nichez (scljinciu); nu easti nichezã, ma cu ziga n bãrnu

§ nichizlãchi/nichizlãche (ni-chi-zlắ-chi) sf nichizlãchi (ni-chi-zlắchĭ) – harea tsi u-ari omlu tsi easti nichez (tra s-lji va multu paradzlji tsi lj-amintã, s-lji tsãnã shi s-nu lj-aspargã trã lucri di cari ari multã ananghi); sclinceami, shcljinceami, sclingiureatsã, schingiureatsã, filaryirii, titizlãchi
{ro: zgârcenie}
{fr: avarice}
{en: avarice}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

pat5

pat5 (pátŭ) vb IV pãtsãi (pã-tsắĭ), pãtsam (pã-tsámŭ), pãtsãtã (pã-tsắ-tã), pãtsãri/pãtsãre (pã-tsắ-ri) – trag tsiva tsi nu mi-arãseashti dip (ghideri, cripãri, dureri, munduiri, etc.); nj-si fatsi tsiva; tihiseashti s-am (sã-nj yinã, sã-nj cadã, etc.) tsiva trã cari nu mi-ashtiptam; trag, tihiseashti;
(expr:
1: tsi-l pati? = (i) tsi s-fatsi; (ii) iu s-hibã?;
2: pat di nafoarã = hiu lãndzit di lãngoarea “epilepsii” shi fac dip canda intrarã dratslji tu mini; cad nafoarã; acãtsat di nafoarã;
3: atslji s-bat shi tarlji pat = s-dzãtsi atumtsea cãndu un stipseashti sh-altu (nistipsit) u pati, u tradzi;
4: vidzurã sh-pãtsãrã = trapsirã multi)
{ro: păţi, suferi; se întâmpla}
{fr: pâtir, souffrir, endurer; arriver, se passer}
{en: suffer (experience) something, endure; happens}
ex: tsi pãtsãsh (cum s-featsi, cum s-tihisi) di nu vinjish?; s-nu patã (tragã) dot sh-elj tsi pãtsã (trapsi) sh-el; lailji gionj, tsi-sh pãtsãrã! (cãti trapsirã); iu va s-hibã? ca tsi-l pati? (tsi s-featsi cu el? iu easti?); tsi-l pati (tsi s-fatsi, iu easti) di s-amãnã?; s-nu u patã arãulu (s-nu da arãulu di el); tsi ti pats, bre, hilj? (tsi s-fatsi cu tini? tsi ai, bre, hilj?); tsi ti pãtsãsh? (tsi trãxeashti? tsi s-featsi cu tini?); ea sh-cum tsi nã pati (tsi lãeatsã n-agudeashti); mãrilja, tsi vã pati? (tsi ghideri avets? tsi ambodyiu vã sta n cali?); tsi drac mi pati azã? (mi pidipseashti azã?); nu pati ghini (nu-lj njardzi lucrul ambar); cã vai patã (cã va li tragã); ea sh-ea tsi pat (ea sh-ea tsi trag, tsi-arãu astãhisii n cali); di cap li pati tuti (sh-li fatsi singur, easti stepsul a lui di li tradzi); vidzurã sh-pãtsãrã dratslji pãnã s-lu-alinã
(expr: trapsirã multi s-lu-alinã, lu-alinarã cu multã zori); tsi va s-pat (trag) un Dumnidzã shtii

§ pãtsãscu (pã-tsắs-cu) vb IV pãtsãi (pã-tsắĭ), pãtsam (pã-tsámŭ), pãtsãtã (pã-tsắ-tã), pãtsãri/pãtsãre (pã-tsắ-ri) – (unã cu pat5)
ex: cãti am pãtsãtã cu feata aestã, shi a groapãljei va s-u-aspun

§ pãtsãt (pã-tsắtŭ) adg pãtsãtã (pã-tsắ-tã), pãtsãts (pã-tsắtsĭ), pãtsãti/pãtsãte (pã-tsắ-ti) – tsi-ari traptã (faptã) un lucru tsi nu lu-arãseashti; tsi-lj s-ari tihisitã tsiva; traptu, tihisit
{ro: păţit, suferit; întâmplat}
{fr: qui a éprouvé des revers, qui a eu un mécompte; souffert, enduré; arrivé, passé}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

pidimo

pidimo (pi-di-mó) sm pidimadz (pi-di-mádzĭ) – dureari mari aduchitã di trup i di suflit; pedimo, vasan, mundã, munduiri, tiranj, schingiu, zahmeti, zieti
{ro: chin, suferinţă, tortură}
{fr: peine, souffrance, torture}
{en: pain, suffering, torture}
ex: atumtsea acãtsarã avinãrli sh-pidimadzlji; pi pidimo fu tutã noaptea; aestã nu fu banã ma pidimo

§ pedimo (pe-di-mó) sm pedimadz (pe-di-mádzĭ) – (unã cu pidimo)

§ pidipsescu (pi-dip-sés-cu) (mi) vb IV pidipsii (pi-dip-síĭ), pidipseam (pi-dip-seámŭ), pidipsitã (pi-dip-sí-tã), pidipsiri/pidipsire (pi-dip-sí-ri) – ãl fac pri cariva s-aducheascã unã mari dureari sufliteascã i trupeascã; l-fac pri cariva s-tragã un pidimo (l-fac s-plãteascã cu-un pidimo) trã lucrili slabi tsi-ari faptã; culãsescu, munduescu, vãsãnipsescu
{ro: trudi, căzni, chinui, pedepsi}
{fr: souffrir, torturer, (se) donner beaucoup de peine, punir}
{en: suffer, torture, punish}
ex: multu mi pidipsii tra s-yin pãnã la voi; lu pidipsi (l-featsi s-tragã multi, lj-u plãti) Dumnidzã trã urãtetsli tsi-ari faptã; nu ti pidipsea ncot, mãrate, cã io escu atsel tsi caftsã; featsi, s-pidipsi nã dzuã ntreagã s-lu-alinã muntili aestu; ta s-nu hibã pidipsit (culãsit) di leadzi, lu tsãnu ascumtu multu chiro; tri un lucru di tsiva ãlj pidipsea (culãsea) oaminjlji

§ pidipsit (pi-dip-sítŭ) adg pidipsitã (pi-dip-sí-tã), pidipsits (pi-dip-sítsĭ), pidipsiti/pidipsite (pi-dip-sí-ti) – tsi aducheashti unã mari dureari sufliteascã i trupeascã; tsi easti faptu s-tragã un pidimo trã lucrili slabi tsi-ari faptã; culãsit, munduit, vãsãnipsit
{ro: trudit, căznit, chinuit, pedepsit}
{fr: torturé, lassé, châtié}
{en: suffered, tortured, punished}

§ pidipsiri/pidipsire (pi-dip-sí-ri) sf pidipsiri (pi-dip-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva s-pidipseashti; culãsiri, munduiri, vãsãnipsiri
{ro: acţiunea de a se trudi, trudire, căznire, chinuire}
{fr: action de (faire) souffrir; peine, supplice, châtiment}
{en: action of suffering; of being punished; pain, punishment}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

sclinciu

sclinciu (sclín-cĭu) sm, sf, adg sclinci/sclince (sclín-ci), sclinci (sclín-ci), sclinci/sclince (sclín-ci) – om tsi sh-adunã (aproapea tuts) paradzlji tsi lj-amintã (s-hãrseashti cu elj sh-aspardzi multu putsãnj, cãt cama putsãnj! trã casa, hrana shi stranjili di cari ari ananghi); scljinciu, shcljinciu, cimbros, filaryir, nichez, sãraf, zãraf, stres, tsãnut, titiz
{ro: zgârcit}
{fr: avare}
{en: miser}
ex: easti ahãt sclinci cã-lj treamburã mãna cãndu da tsintsi pãradz

§ sclinceami/sclinceame (sclin-cĭá-mi) sf sclincenj (sclin-cénjĭ) – harea tsi u-ari omlu tra s-lji va multu paradzlji tsi lj-amintã (s-lji tsãnã shi s-nu lj-aspargã trã lucri di cari ari multã ananghi); shcljinceami, sclingiureatsã, schingiureatsã, filaryirii, nichizlãchi, titizlãchi
{ro: zgârcenie}
{fr: avarice}
{en: avarice}
ex: ari mari sclinceami

§ sclincimi/sclincime (sclin-cí-mi) sf sclincinj (sclin-cínjĭ) –
ex: cu sclincimea-a ljei bãgã pãradz

§ sclingiurea-tsã (sclin-gĭu-reá-tsã) sf sclingiurets (sclin-gĭu-rétsĭ) – (unã cu sclinceami)

§ schingiureatsã (schin-gĭu-reá-tsã) sf schingiu-rets (schin-gĭu-rétsĭ) – (unã cu sclinceami)

§ scljinciu (scljín-cĭu) adg scljinci/scljince (scljín-ci), scljinci (scljín-ci), scljin-ci/scljince (scljín-ci) – (unã cu sclinciu)

§ shcljinciu (shcljín-cĭu) adg shcljinci/shcljince (shcljín-ci), shcljinci (shcljín-ci), shcljinci/shcljince (shcljín-ci) – (unã cu sclinciu)

§ shcljincea-mi/shcljinceame (shcljin-cĭá-mi) sf shcljincenj (shcljin-cénjĭ) – (unã cu sclinceami)
ex: di shcljinceamea a tatãlui, armãni hiljlu orbu

§ shcljinciuescu (shcljin-cĭu-ĭés-cu) vb IV shcljinciuii (shcljin-cĭu-íĭ), shcljinciueam (shcljin-cĭu-ĭámŭ), shcljinciuitã (shcljin-cĭu-í-tã), shcljinciuiri/shcljinciuire (shcljin-cĭu-í-ri) – agiungu s-mi fac shcljinciu

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

tiran

tiran (ti-ránŭ) sm, sf tiranã (ti-rá-nã), tiranj (ti-ránjĭ), tirani/tirane (ti-rá-ni) – cap di stat (amirã, vãsilje, etc.) tsi lã dimãndã a oaminj-lor di sum el tra s-adarã tut tsi va el (shi s-lji pidipseascã greu ma s-nu lu-ascultã); omlu (dascalu, pãrintili, etc.) tsi caftã a alãntor oaminj s-facã mash tsi lã dzãtsi el; sufari
{ro: tiran}
{fr: tyrant}
{en: tyran}
ex: om tiran (sufari, arãu, crud); tiranlu-aestu nu pots s-lu fats s-aibã njilã; nu para ljartã pri-un tiran

§ tiranj (ti-ránjĭŭ) sn tiranji/tiranje (ti-rá-nji) – atsea tsi-lj si fatsi a unui cãndu easti culãsit (pidipsit) di-un tiran pri cari nu lu-avea ascultatã; atsea tsi-aducheashti un tsi easti multu munduit (vãsãnipsit, pidipsit, etc.); tirãnii, pidimo, vãlãndurã, vasan, schingiu, mundã, munduiri
{ro: chin, tortură}
{fr: supplice, torture}
{en: torture, severe corporal punishment}
ex: tsi tiranj (pidimo) s-lji facã?; s-bagã anghidz shi s-facã tiranj a muljari-sai (s-u vãsãnipseascã muljari-sa); nu bãnedz tu aestã lumi dicãt trã tiranji (vasani); cãti greali lucri sh-cãti tiranji ãlj tritsea prit minti

§ tirãnii/tirãnie (ti-rã-ní-i) sf tirãnii (ti-rã-níĭ) – turlia di crat (stat) iu caplu easti un tiran; haractirlu-a atsilui tsi easti tiran; atsea tsi lã fatsi un tiran a oaminjlor a lui
{ro: tiranie}
{fr: tyrannie}
{en: tyranny}
ex: tirãnia-a aishtui om easti cunuscutã

§ tirãnisescu (ti-rã-ni-sés-cu) vb IV tirãnisii (ti-rã-ni-síĭ), tirãniseam (ti-rã-ni-seámŭ), tirãnisitã (ti-rã-ni-sí-tã), tirãnisiri/tirãnisire (ti-rã-ni-sí-ri) – lj-dimãndu (caftu) a unui s-adarã tut tsi voi mini (fãrã s-lu ntreb cã va i cã nu va); mi portu cu cariva dip ca un tiran; l-fac pri cariva s-aducheascã unã mari dureari trupeascã i sufliteascã; l-fac pri cariva s-tragã vasani, si s-pidipseascã, s-mundueascã (trã chefea-a mea, i cã nu mi-ari ascultatã); tirãnsescu, pidipsescu, munduescu, vãsãnipsescu
{ro: tiraniza}
{fr: tyranniser}
{en: tyrannize over (someone)}
ex: mi tirã-nipseashti (pidipseashti, vãsãnipseashti multu) cu fumealja ti dzatsi paradz

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn